4,620 matches
-
nici nu constituie obiectul lucrării de față. Nu vom analiza detaliat nici mecanismul de luare a unei decizii în acest sens de către mamă/părinți sau, așa cum se susține uneori, de către însuși produsul de concepție, printr-un așa-zis raționament prin substituție. Trebuie să menționăm situațiile în care avem de-a face cu o implicare deosebită, diferită, a medicului, și în care, eventual, poate fi discutată existența unui caz de malpraxis medical. În nici un caz de avort nu poate fi vorba însă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
a accepta decesul, care, ca și în cazul eutanasiei, poate reprezenta o adevărată eliberare. Terapia intensivă în cazul unui astfel de nou-născut care nu ar supraviețui în nici un caz în absența tratamentului adecvat și care, în baza unui raționament prin substituție, ar alege cu certitudine să nu trăiască, reprezintă nu numai o utilizare improprie a rezultatelor progresului tehnic și medical, dar și lipsă de respect pentru ființa umană. Efortul pentru luarea unei decizii în acest sens, chiar dacă traumatizant, ar trebui făcut
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
apoi aduse frunze (Cantul lui Apòllion).276 Acest mod de a privi versurile lui Quasimodo dezvăluie componentă dinamică a paginii sale contra fixității termenilor separați, izolați. Cititorul este invitat să identifice traseele semantice din culisele textului, bazate pe apropieri sau substituții; pentru a înțelege, el trebuie să nuanțeze ceea ce poetul sugerează, să descopere la distanță relații pe care el numai le indică (Zibaldone, 2055). Același unghi de vedere deschide calea și către noi observații cu privire la arta versului quasimodian, adăugându-i componentă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vagă licărire de speranță atunci cînd Montresor observă cumva fără legătură că Fortunado este iubit, admirat și respectat, așa cum fusese și el cîndva. Să fie așadar motivul rivalității unul social și psihologic? A existat între cei doi un "joc al substituțiilor" în sistem, în interiorul căruia "centralitatea" lui Montresor a fost înlocuită, treptat, de "centralitatea" lupului tînăr Fortunado? Posibil, dar, să recunoaștem, prea puțin revelator pentru complexitatea unui autor de talia lui Edgar Allan Poe. Altceva atrage atenția exegetului în dinamica foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
încercăm să observăm validitatea acestei prezumții introductive pe parcursul aventurilor marinărești ale erou-lui, prezentate succesiv de către "dl Poe"-autorul și "dl Pym" -naratorul (nu neapărat în ordinea menționată). Ideea succesiunii revine obsesiv în arhitectura generală a romanului, ea nerezumîndu-se la simpla substituție a autorului cu naratorul sau invers. O succesiune de momente epifanice (inițiatice) este povestirea însăși, din punct de vedere structural. Textul cuprinde trei secțiuni mari care se succed cronologic și evenimențial, în funcție de aventurile lui Pym pe vasele inițierii sale: Ariel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
așa-zicînd a poetului trăitor în spații complementare și totuși disjuncte: Irlanda și Anglia (ori America). "Dubla aparte nență" ("dubla critică" îi spun postcolonialiștii) creează o oarecare confuzie situație benefică pentru literatură. Heaney este eu și celălalt în același timp, jocul substituțiilor identitare trimițînd la deconstructivismul lui Derrida (conceptul de différance al autorului Gramatologiei repre zintă un semn al negației reciproce specifice poeziei lui Heaney). Adesea, poetul ajunge să treacă de la "starea" de "produs cultural local" la cea de "produs cultural interna
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
19Q4 "plasează" o asemenea temă sofisticată, cum spuneam, pe fundalul dinamic al unui thriller psihologic, cu excelente incursiuni metodologice în literatura politică sau în cea sentimentală. Murakami e de aceea, fără îndoială, un scriitor total. Și un cititor neatent la substituțiile ideologice ale textului ar fi încîntat (doar) de povestea de suprafață din 19Q4. Ce avem în această "poveste de suprafață" așa zicînd? Intriga se derulează pe două nivele narative, la început disjuncte, apoi tot mai apropiate, pînă cînd intervine suprapunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
localizați mai mult în organitele plastidomului (cloroplaste și cromoplaste). Pigmenții flavonici și antocianici, inclusiv betalainele, se găsesc mai ales în sucul vacuolar și în soluția celulară. 7.9.1. Pigmenții porfirinici Pigmenții profirinici sunt cromoproteide, care apar ca derivați de substituție ai porfirinei cu metalele grele și cu protidele. Porfirinele cu magneziu sunt metaloporfirinele cele mai răspândite, reprezentate de clorofilă. Aceasta este un amestec de clorofilă a și b. Clorofila a se găsește în proporție mai mare în țesuturile verzi. Raportul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
concurenței în creștere, se va restrînge pînă la un nivel apropiat de nivelul mediu al venitului net.3 O parte dintre contribuțiile lui Alfred Marshall în domeniul economiei politice au la bază noțiunile larg utilizate și astăzi ca: (efect de) substituție, coeficienți de elasticitate, termen scurt și lung, renta consumatorului. Temelia operei sale se sprijină pe doi iluștri economiști: clasicul Ricardo și colegul de breaslă, Jevons. Marshall încearcă să demonstreze că Ricardo nu a fost adeptul teoriei valorii-muncă, fiindcă, dorind să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în agricultură, este valabilă legea randamentelor descrescînde. Marshall a observat că, pe măsură ce se adaugă o cantitate suplimentară dintr-un factor de producție (pămînt, muncă, capital) variabil, în condițiile existenței unuia factor de producție fix, randamentele obținute după suplimentare descresc. Principiul substituției arată că dacă o persoană posedă un bun care poate oferi mai multe posibilități de a fi utilizat, atunci îl va folosi pentru acele necesități astfel încît să obțină aceeași utilitate marginală (echilibrul consumatorului). Dacă, spre exemplu, avem două bunuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
astfel încît să obțină aceeași utilitate marginală (echilibrul consumatorului). Dacă, spre exemplu, avem două bunuri X și Y, iar utilitatea marginală a lui X este mai mare decît cea a lui Y, atunci individul va prefera bunul X lui Y (substituția lui Y de către X) pînă cînd are loc egalitatea dintre utilitățile marginale ale acestora. Altfel, dacă ultima unitate de venit cheltuită pentru bunul X îi oferă consumatorului o utilitate marginală inferioară, atunci îl va substitui cu Y, cel care îi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
are loc egalitatea dintre utilitățile marginale ale acestora. Altfel, dacă ultima unitate de venit cheltuită pentru bunul X îi oferă consumatorului o utilitate marginală inferioară, atunci îl va substitui cu Y, cel care îi oferă o utilitate marginală mai mare. Substituția unui bun cu un altul care prezintă o utilitate marginală mai bună pînă la momentul în care utilitatea marginală a fiecărui bun este proporțională cu prețul său și raporturile prețurilor tuturor bunurilor este egală cu raportul utilităților marginale ale acestora
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
altul care prezintă o utilitate marginală mai bună pînă la momentul în care utilitatea marginală a fiecărui bun este proporțională cu prețul său și raporturile prețurilor tuturor bunurilor este egală cu raportul utilităților marginale ale acestora se numește principiul proporționalității (substituției). Umx / Px = Umy / Py, rezultă că Umx / Umy = Px / Py Marshall emite ideea "prețurilor optime", stabilite de monopoluri corespunzătoare atît cerințelor cumpărătorilor, cît și ale capitaliștilor. Are și o nouă teorie a salariilor, direct proporționale cu productivitatea, salariile avînd tendința
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Y), astfel încît utilitatea marginală a celor două bunuri să fie egală. Într-adevăr, dacă UmX > UmY, consumatorul îi va crește utilitatea totală prin substituirea unei unități din bunul Y cu o unitate din bunul X. El va continua această substituție cîtă vreme UmX > UmY. Utilitatea marginală fiind o funcție descrescătoare a cantității consumate, UmX diminuează, în timp ce UmY crește, atingîndu-se finalmente un punct de egalitate al celor două Um. Dincolo de acest punct, UmX < UmY, și atunci ar deveni rațională substituirea lui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu sînt perfect substituibile. Dacă bunurile X și Y sînt perfect substituibile, atunci pe individ îl interesează doar cantitatea lor totală, indiferent de nivelul consumului. În acest caz, curba de indiferență este o dreaptă. 5.3.3. Rata marginală de substituție Forma curbelor de indiferență este determinată, pînă la urmă, de ritmul în care bunul X și bunul Y sînt schimbate de-a lungul acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de schimb", este numit rată de substituție. Rata marginală de substituție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
3. Rata marginală de substituție Forma curbelor de indiferență este determinată, pînă la urmă, de ritmul în care bunul X și bunul Y sînt schimbate de-a lungul acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de schimb", este numit rată de substituție. Rata marginală de substituție (RMS) între două bunuri X și Y măsoară variația cantității consumate din bunul Y ce este necesară, de-a lungul unei curbe de indiferență, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității consumate din bunul X
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
substituție Forma curbelor de indiferență este determinată, pînă la urmă, de ritmul în care bunul X și bunul Y sînt schimbate de-a lungul acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de schimb", este numit rată de substituție. Rata marginală de substituție (RMS) între două bunuri X și Y măsoară variația cantității consumate din bunul Y ce este necesară, de-a lungul unei curbe de indiferență, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității consumate din bunul X. RMS variază în fiecare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
indiferență (dy/dx) și cea a dreptei bugetare (Px/Py) se confundă. Vom avea deci: , or, prin definiție: RMS =, deci RMS = . Se poate demonstra că acest rezultat este compatibil cu cel din teoria utilității marginale. Într-adevăr, rata marginală de substituție (RMS) este egală cu raportul utilităților marginale ale lui X și Y. În consecință, în punctul de echilibru al consumatorului (E) vom avea: RMS = , ceea ce, multiplicînd cele două părți prin UmY, apoi divizîndu-le prin Px, conduce la: . Regăsim astfel legea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale, sau teoria subiectivă a valorii? * Ce este tabloul personal de trebuințe al unui individ, în contextul teoriei lui Karl Menger? * Ce este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este o funcție descrescătoare a prețului său. Bineînțeles, acest rezultat nu este valabil decît dacă toate celelalte variabile sînt constante (ceteris paribus), mai ales prețurile altor bunuri, calitatea acestora, venitul, climatul ș.a. 6.1.1.1. Efectul-venit și efectul de substituție Am ajuns deci la următorul rezultat: cererea pentru un bun este o funcție descrescătoare a prețului său, ceteris paribus. Dar, din păcate, variația prețului bunului X nu lasă celelalte "lucruri" egale, celelalte cum spuneam variabile constante, deoarece ea modifică puterea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este o funcție descrescătoare a prețului său, ceteris paribus. Dar, din păcate, variația prețului bunului X nu lasă celelalte "lucruri" egale, celelalte cum spuneam variabile constante, deoarece ea modifică puterea de cumpărare a consumatorului. Există deci, totodată, un efect-preț (de substituție) și un efect-venit. Efectul de substituție măsoară variația consumului unui bun, consecutivă unei schimbări a prețului său relativ, pentru un venit real constant. Acest efect este întotdeauna negativ: variația prețului relativ a unui bun în raport cu alte bunuri substituibile antrenează întotdeauna
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
său, ceteris paribus. Dar, din păcate, variația prețului bunului X nu lasă celelalte "lucruri" egale, celelalte cum spuneam variabile constante, deoarece ea modifică puterea de cumpărare a consumatorului. Există deci, totodată, un efect-preț (de substituție) și un efect-venit. Efectul de substituție măsoară variația consumului unui bun, consecutivă unei schimbări a prețului său relativ, pentru un venit real constant. Acest efect este întotdeauna negativ: variația prețului relativ a unui bun în raport cu alte bunuri substituibile antrenează întotdeauna o variație în sens invers a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
real") a individului crește cînd X devine mai ieftin și scade cînd X devine mai scump. Această variație a venitului real influențează, de asemenea, consumul. Evoluția constantă a consumului bunului X reflectă deci cele două efecte: un efect-preț "pur", de substituție și cel al variației venitului real. Construind curba (dreapta) cererii din ultima figură prezentată, am presupus, în mod implicit, că întreaga variație observată a bunului X între E1 și E2, apoi între E2 și E3 ar fi imputabilă doar efectului-preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cererii "pură" (numită și "curbă a cererii compensate"), a fost necesară eliminarea părții de variație a consumului, imputabilă evoluției puterii de cumpărare sau așa-numitului "efect-venit". 6.1.1.2. Paradoxul lui Giffen Cel mai adesea, efectul-venit și efectul de substituție se susțin unul pe celălalt. Astfel, creșterea prețului unui bun incită la a-i substitui alte bunuri devenite relativ mai scumpe; în caz contrar, această creștere de preț reduce puterea de cumpărare și incită la reducerea mai drastică a consumului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
etc.). Cînd nivelul de trai crește, consumul acestor bunuri "inferioare" scade în beneficiul bunurilor "normale"; cînd nivelul de trai regresează, asistăm la un fenomen invers. Considerînd că X este un bun inferior, ce se întîmplă cînd Px crește? Efectul de substituție va incita la reducerea consumului lui X. Dar reculul puterii de cumpărare provocat de creșterea lui Px poate incita la creșterea consumului lui X: în acest caz, efectul-venit acționează în sens invers celui de substituție și îl poate, eventual, domina
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]