1,455 matches
-
Mihai Beniuc mă îndrăgostisem foc și eu, deși era tot ce putea fi atunci mai străin propriilor mele înclinații literare: mi se părea însă și mai modernă decât a mea, aparținând unui mai sigur viitor, care avea să transfigureze modernismul, subsumând locurile comune sentimentale (pe Aragon îl ignoram), formulă cu adevărat înnoitoare, bogată în resurse emotive. Începeam astfel să gândesc asupra poeziei, nu doar să mă las târât de „vocație“ și abia așteptam să-l întâlnesc pe Beniuc, să apară în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ridică schimbarea. Acestea reprezintă primul și cel mai important pas în planificarea schimbării educaționale. Schimbarea organizațională planificată reprezintă un alt concept promovat în ultimul timp de specialiștii în domeniul dezvoltării organizaționale. Ea poate fi generată din interior, caz în care subsumează un ansamblu de activități menite a schimba indivizii, grupurile, structura sau procesele organizaționale, sau din exterior, ca urmare a mutațiilor survenite în plan tehnologic, legislativ sau ca urmare a creșterii competitivității. Definită drept "intenție a managerilor și a angajaților de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării se repercutează atât asupra oamenilor, a mentalităților și structurii personalității acestora, cât și asupra personalității organizațiilor cărora le aparțin. Din acest motiv, autoarea propune un set de obiective orientate pe palierele psihologic, de învățare și strategice. Aceste obiective se subsumează unui scop general și anume: pregătirea tuturor indivizilor, indiferent de categoria de vârstă sau profesională, de a percepe și răspunde favorabil schimbărilor, prin adoptarea unor comportamente în concordanță cu propriul interes și cu interesul social. Premisele teoretice de la care s-
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-și actualizeze verticala completă. Pentru un filozof creștin modern ca Berdiaev, tema libertății este primordială ; libertatea are demnitate metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul acestei dedicări nu mai e sacralizat, ci e resimțit ca proiect al indivizilor care își afirmă și își organizează existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport prețios în efortul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ele cuprind adevăr. Dar le acceptăm și le respectăm în primul rînd ca expresii ale libertății umane, în numele principiului modern al libertății de gîndire. în chestiunile ultime, principiul libertății persoanei trece astăzi înaintea problemei adevărului, pe care și o subsumează ori o suspendă. Teologii creștini înșiși lucrează astăzi în orizontul libertății și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală, prin rabaterea celorlalte religii pe culturile respective, fie că, precum teologii liberali, încearcă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ideilor, fără nici o posibilitate de a-l atinge efectiv? E, fără îndoială, puțin probabil să-l atingem, dar posibilitatea de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd o subsumează structurii binare a gîndirii, cînd îi dau mobiluri psihanalizabile sau cînd o restrîng la convingere/construcție individuală, științele religiei produc, pentru transcendent, un substitut mult mai grosolan decît anamorfozele lui religioase, un fals mult mai evident. Anamorfozele religioase proiectau asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau este ea gîndită, în fond, ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
necircumscris în limbaj vei fi în drept să folosești un limbaj tradițional sau altul pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau prilejuri de noutate spirituală specifice modernității tîrzii sînt totuși de subsumat unei noutăți dintotdeauna : cea a persoanei care își trăiește, fără rest, cu toate facultățile ființei sale, credința. Oriunde și oricînd, a da piept cu adevărul revelat, a te porni pe Adevărul-Cale, a tematiza experiența drumului împreună cu El înseamnă o noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în modernitatea tîrzie, destul exercițiu public al polarelor în tensiune, iar soluțiile de armonizare nu au, din principiu, caracter definitiv și omogenizant. Modernitatea tîrzie nu mai acceptă obiectivări ale unității (stat, partid, ideologie totalitară) care să anuleze ori să-și subsumeze contrariile în tensiune. Religia însăși nu mai adoptă un chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de treapta a doua sub care cad concepte sunt esențial distincte de conceptele de treapta întâi sub care cad obiecte. Această distincție îi permite lui Frege să considere existența un concept de treapta a doua. Observăm că problema existenței este subsumată la Frege problemei numerelor naturale; de aceea vom urmări, pe scurt, în ce constă și această problemă. Frege susține că prin intermediul unei aserțiuni numerice nu se enunță ceva despre obiecte, ci despre concepte. Să luăm drept exemplu următoarele propoziții: 1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În lucrarea "Fundamentele aritmeticii" Frege consideră că doar conceptului care este "neidentic cu sine" nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentul ontologic de pe pozițiile unui agnostic, cât și alte critici "nereușite", printre care și critica indirectă realizată de Frege. Acesta este de părere că deși apărătorii argumentului ontologic pot fi de acord cu Frege în sensul că toate propozițiile existențiale subsumează un concept de nivelul întâi sub un concept de nivelul al doilea pot totuși să susțină că există o proprietate a existenței de nivelul I plecând de la care să poată fi explicat conceptul de nivelul al doilea. Chiar dacă suntem de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
puțin, la calități "umane") prin aceea că ele presupun ocurența culturemului OM (și) la nivelul textemului, nu doar la nivelul semnificatului idiomatic și/sau al doxei. La prima vedere, aceste raporturi echivalează cu o opoziție privativă "absolută", care poate fi subsumată seriei asociative agresor vs. victimă (de pildă, în 2034: Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata = "Zice cel deznădăjduit; se mai zice și de acel care se dă singur pe mâna vrăjmașului"; sau în A8082: Mănâncă, lupe, de-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rezumat", cele mai relevante "fapte" cuprinse în textul respectiv, pe care le-a grupat în "două clase de întâmplări": acelea care trimit la o "lume inexplicabilă" și acelea care trimit la o "lume crudă". Apoi, aceste "clase" paradigmatice au fost subsumate unor categorii mai ample (fragmentarismul și oribilul existenței cotidiene) și corelate cu "limbajul administrativ" în care este redactat textul kafkian și care ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii poate contribui la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnificații, ne putem da seama că în concepția lui Dante, poezia aduce o pondere cu mult mai mare decît aceea pe care i-o atribuie autoritatea scolastică". Poezia din poema dantescă este comparabilă cu arhitectura, prin valorile pe care le subsumează în edificarea ei. "Pătrunzînd, după puterile noastre, în structura Divinei Comedii, ajungem, după cum ne spune Osip Mandelștam în Eseu despre Dante, 1933 (Editura Universității "Al.I. Cuza" - Iași, 2001, traducere Livia Cotorcea), la concluzia că întregul poem reprezintă o strofă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
incluziunea este un concept mai larg, care se referă la integrarea copilului cu cerințe educaționale speciale atât în sistemul educațional, cât și în cel comunitar, în ansamblul său; între conceptele de incluziune și integrare există o diferență de nuanță, primul subsumându-l pe cel de-al doilea. Argumentele care justifică educația incluzivă pot fi sintetizate astfel: din perspectivă educațională în școlile incluzive toți copiii învață împreună, fiind dezvoltate modalități de predare care să corespundă diferențelor individuale, pentru ca toți copiii să aibă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a părut și ea, la un moment dat, o extindere a câmpului de acțiune a omului, dar apoi s-a văzut că-l constrânge să construiască o lume inumană. Dacă nimic nu mai este sacru în natură, totul poate fi subsumat calculului, iar omul este prins într-o lume în care el însuși contează doar ca resursă sau cost pentru economie. Cea de-a treia angoasă este consecința la nivel politic a înstrăinării de natură și a izolării de ceilalți. Funcționarea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]