1,487 matches
-
personajelor, din studiul unei suite de comportamente patologice care au dominat, de la un capăt la altul, comunismul românesc. Dacă într-o primă fază putem vorbi de acțiunea iresponsabilă, provocatoare și, finalmente, sinucigașă a unor lunateci, a unor eroi ieșiți din subterana dostoievskiană, pe măsură ce evenimentele istorice au favorizat direcția comunistă, „somnambulismul” s-a transformat într-o formă de rapacitate politică. Bolșevicii români de primă oră nu sperau nici în vis că vor ajunge vreodată să exercite puterea. Ei erau (iar demonstrația lui
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
Peisaje rănite). Un centru de atracție fascinant îl constituie universul personajelor dostoievskiene, dintre care cîteva sînt interpretate liber, bunăoară Raskolnikov: "Spaimă delirul cu ochii sticloși.../ Și iar/ Chinuit de al zecelea gînd:/ Roșu pe roșu nu se cunoaște./ Pornește prin subteranele varului/ Zgomotele îl catapultează-n taverne/ Oamenii il strivesc sub picioare./ Ucigaș pe albul zăpezii". Treptat, bardul ajunge la o emfaza a mizeriei, poza în cauză avînd un substrat de conștiință contradictorie (o expiere prin conștiința roasa de remușcări și
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
poate oferi un număr mic de lucrări sau chiar una singură. Cum intenția organizatorilor și sarcina juriului sînt de a premia autori și nu lucrări, adică universuri deschise, forme de gîndire articulată, modalități de exprimare coerente și motivate constant în subteranele discursului, și nu un moment singular, suficient sieși, fără context, fără istorie și fără un viitor previzibil, întîlnirea tuturor, de la public și pînă la cei implicați direct în realizarea acestui eveniment, cu o expoziție bogată a celor trei premianți constituie
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
ținutul metalepsei, ultima lucrare a lui Genette este un strălucit exemplu de carte incitantă, plăcută despre o figură interesantă, captivantă. Deși explorează cele mai complicate și greu sesizabile specii și subspecii ale metalepsei, ea nu este o coborîre tensionată în subteranele minei, în puțul îngust al specializării într-o unică figură, ci o hoinăreală tonică și tonifiantă prin munți și văi metaleptice. Într-un cuvînt, o carte vie despre o figură vie.
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
prelingea din tavan/ plin de sperma liliecilor morți./ N-am văzut niciodată o asemenea peșteră sau un tunel asemănător/ prin care înaintam de la naștere/ ca într-un fel de gestație prelungită./ Mama Bătrînă m-a vărsat de-a dreptul în subterana aceasta/ apoi a murit lîngă mine cu plămînii sufocați de cenușa radioactivă/ uitînd să-mi lase un semn măcar o dîră de sînge/ pe cenușa încă fierbinte. Pînă atunci/ n-am știut cum se numește lumina./ A trebuit să ies
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două lumi", fiecare cu specificitatea ei. Este lumea de
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
în prezența lui Alioșa, în cârciumă - de a-și regăsi, de a-și reinventa ființa, echilibrând-o astfel... în albia candorii. Treptele iubirii sunt nuanțate în lumina apolinicului. Până când își vădește prezența primul semn al dionisiacului obscur, crescut din drojdia subteranei, din întrebările grave, ultime, puse de către Ivan cel întunecat, cel închis, ca misterul: oare trebuie să iubești viața așa cum este ea mai mult decât sensul ei? Alioșa nu șovăie o clipă, fiindcă pentru el, nu se știe cum, lucrurile au
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
specifice, care însă converg spre tendința regresivă a artistului în dizamornie cu mediul. Retrăgându-se într-un imaginar secol al XVIII-lea, lucrând într-un laborator hermetic și regăsindu-se în audițiile muzicii schubertiene, maestrul e un tipic om al subteranei politice, așa cum a caracterizat-o Soljenițân. Retractilitatea sa, spre deosebire de cea a unor predecesori sau contemporani de pe alte meridiane, poartă o mască antiideologică, e cifrul unui protest al omului supus robiei comuniste. Cum poate un creator să se comporte față de un
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
mele îi ștergeau coapsele de moloz, am simțit în buzunarul de la rochie câțiva biscuiți obișnuiți - și atunci mi s-au încleștat fălcile de poftă." (Relatarea unui bărbat). N-aș vrea să sune a cobe, dar acest poet formidabil ieșit din subterana socială și existențială îmi pare a fi autorul unei singure cărți. Cu toate cele trei ediții de până acum din Jucăria mortului și cu volumele ce vor urma.
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
precum Carol al II-lea, Zelea-Codreanu, Gheorghiu-Dej, Ceaușescu și, până în zilele noastre, Ion Iliescu, pare descinsă din viziunea despre „societate și răsplățile acesteia” caracteristică formulei ai cărei profeți sunt astăzi nu doar Bin Laden și Saddam, ci și lideri de subterană precum recent executatul Yassin, sau sute și mii de preoți-politicieni-asasini ce-au năpădit, de la periferiile vechilor colonii ale Occidentului, metropole, precum Londra, Paris sau Madrid. Câteva decenii de acțiune iresponsabilă a political correctness-ului în sfera în care acesta nu avea
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
a realului cu imaginarul, într-un țesut de nedesfăcut. Înștiințat că va fi judecat, eroul angajează după pertractări sinuoase un avocat, primește convocarea în fața unui tribunal, care însă nu e cel știut, oficial, ci revendică pentru desfășurare întruniri semiclandestine în subterane. Fără ca vina sa, ce pare gravă, să fie definită, el e dator, ca să se poată apăra, să-și bată capul singur pentru a stabili ce i se impută. Evenimentele se precipită, tonul narațiunii reflectă accentuarea dramatismului, cercul se strînge implacabil
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
uite trecutul, pentru a putea poza în patriarhi ai democrației și-n campioni ai cinstei. Lucruri imposibil de obținut atâta vreme cât niște oameni, precum Dinescu-Pleșu-Patapievici nu sunt dispuși să cedeze la șantajele aplicate sistematic de politicaștrii neocomuniști și acoliții lor din subteranele poliției secrete. Lovitura aplicată de pesedei e mai gravă: potrivit noilor prevederi, publicarea datelor de identitate ale securiștilor care-au făcut poliție politică se poate face doar cu avizul instituțiilor „cu atribuții în domeniul siguranței naționale”. În termeni simpli, aceasta
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
secrete sunt numiți pe criterii politice, ne putem imagina ce-ar însemna acest lucru: deschiderea unui nesfârșit drum abuzurilor, presiunilor și, desigur, șantajelor. Cu alte cuvinte, crearea unui mediu irespirabil pentru omul normal, dar perfect acceptabil, ideal chiar, pentru iubitorii subteranelor grupați în jurul tandemului Iliescu-Năstase. Politicienii puterii au dovedit de nenumărate ori că trăiesc în mit. Hrănit cu modele conspiraționale, producător în serie de diversiuni și scenarii abracadabrante, PSD-ul a ajuns să se considere un fel de „stăpân al inelelor
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
lui vodă care în ocazii sărbătorești vindeca gâdilicii, el calcă în picioare ordinea de drept, somându-l pe Ilici Iliescu să se gândească la diminuarea pedepsei brigandului național Miron Cosma. Cum că pedeapsa ar fi prea mare, cum că omul subteranelor ar fi exagerat cu "activitatea sindicală", dar că altminteri totul e în ordine... Nu știam că bârcanul e specialist în Drept și are căderea să judece cu atâta dezinvoltură un caz penal ajuns la Curtea Supremă de Justiție. O fi
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
a locului. În Colonia subterană, un bărbat torturat de neputința de a dormi intră în lumea homleșilor, a aurolacilor din canale, cărora le devine șef și le impune o organizare strictă. Cu reprize de narcolepsie și ședințe periodice, viața din subterană curge monoton și mulțumitor, până în clipa în care dorește o fată. Gelozia îi ruinează însă și dragostea, și construcția „monarhică“ a coloniei de aurolaci. Ultimul pahar de vin (Fals tratat despre o iubire imposibilă) este istoria unei obsesii erotice: un
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
citit și cunoscut. Et pour cause. Nu figurează nici în DSR, nici în DGLR, nici în Istoria lui Alex. Ștefănescu, deși a publicat trei cărți de versuri înainte de Revoluție și două în ultimul deceniu. La acestea din urmă se adaugă Subteranele Fundației, o plachetă ce continuă originalul proiect cu Anselmus din Canterbury: figură istorică extrasă din contextul ei și făcută să participe, ca un confesor și un interlocutor ideal, la poezia reflexivă a lui Ștefan Ioanid. Cu o notă de pedanterie
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
și cogitator, își va suporta mai ușor singurătatea. Pe de altă parte, solitudinea nu e pentru el apăsătoare și nu doare efectiv. Ieșit când și când în afara spațiului intim, securizant, poetul resimte o ușoară agorafobie și caută un alt refugiu: subteranele unei Fundații al cărei "arhivar" este timp de cincisprezece ani. Jurnalul poetic filtrează la maximum realitatea și viața exterioară, savurând în schimb liniștea deplină a interiorului. Când privirea se întoarce totuși spre realitatea înconjurătoare, aceasta își pierde contururile și devine
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
tatonat în deplină singurătate, departe de lumina reflectoarelor și de tribunele stadioanelor, înțesate de fani, care-i încântă pe alți autori. "Scriu pentru nimeni", notează pe 9 aprilie diaristul, plângându-i-se de asta lui Anselmus. Iată o exagerare, căci Subteranele Fundației e o carte citită. Betiana, soția poetului-personaj; editorul de la Paideia; Dan Cristea, care semnează un text pe coperta a IV-a; eu... Dacă îl numărăm și pe confraternul Anselmus din Canterbury, suntem deja cinci.
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
cei care nu înțeleg cea mai importantă problemă a istoriei secolului trecut: cum a fost posibil comunismul în România postbelică. Cartea alcătuită de Vasile Igna nu e însă nici explicativă, nici acuzatoare. Spre deosebire de volumele Anei Selejan, care dezvăluie și acuză, Subteranele memoriei e o carte care apără, care salvează ce se mai poate salva din onoarea intelectualilor români de la sfîrșitul anilor '40 și începutul anilor '50. Se poate vorbi despre asta fără a cădea în ridicol, fără a mitiza cele cîteva
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
salva din onoarea intelectualilor români de la sfîrșitul anilor '40 și începutul anilor '50. Se poate vorbi despre asta fără a cădea în ridicol, fără a mitiza cele cîteva gesturi de rezistență, dar și fără a le uita undeva într-o subterană a memoriei colective pe care în focul reproșului general o trecem de obicei cu vederea. Nu toți au colaborat, nu tuturor le-a fost frică, sînt mulți cei care au riscat totul (și au pierdut tot) în numele demnității. Aceștia sînt
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
la ceva.E supremul simbol a ceea ce a fost și a ceea ce rămîne, de pe urma socialismului încăput pe mîinile grosolane și asasine ale lui Iosif Stalin: un biet cadavru chircit și hurducat, fără rușine, pentru liturghiile profane și sîngeroase ale moscovitismului." Subteranele memoriei, Pagini din rezistența culturii în România 1944-1954, Studiu introductiv și antologie de Vasile Igna, Editura Universal Dalsi, 2001, 408 p., f.p.
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
vest. Are o suprafață de 2 hectare și 8 turnuri cu zid estic ridicat chiar pe malul Nistrului. Partea exterioară e cetate de pământ de forma unui pentagon neregulat, alcătuit dintr-un șanț adânc, căptușit din piatră și dotat cu subterane. Valul are 10 bastioane și 6 porți încercuiește o suprafață de 60 de hectare cu numeroase clădiri . În vara anului 1574 Ion Vodă cel Viteaz o asediase cu armata sa, apoi în 1595 și 1600 făcuse două încercări și Mihai
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
mă refer în primul rînd la operator, este un bun cunoscător al artelor plastice, în general, și un analist extrem de subtil al obiectului concret, al imaginii individualizate. Deși are ceva din senzorialitatea lui Chelba, din voluptatea acestuia de scufundător în subteranele obiectului artistic, dar nu și din caracterul lui posesiv și voluntarist, autorul Clip Art-ului este mai degrabă un spirit liric și introvertit. El urmărește în primul rînd ductul interior al operei, sufletul său ascuns, și abia după aceea propriile
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
alt material, noroiul, mâzga, care apare acolo unde, spune el, două lucruri se întâlnesc. Această mizerie este materialul de construcție al umanității așa cum apare ea în formula unei moralități liminare, pentru că identitatatea acestor întrebări se află în magma demoniilor și subteranelor dostoievskiene și în complicațiile maladive ale personajelor lui Strindberg. Erik Spore trăiește sub apăsarea crimelor făcute în război, însă sunt fapte mai cumplite decât crimele sale, fapte în care se amestecă lașitatea sau dragostea interzisă. Erik poartă ochelarii pe care
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
care le comportă temele alese. Așa se face că eseurile sale își scot la vedere clișeele ori emblemele consacrate, ca pe niște coduri în titlu, flancate de ghilimele menite să pună cititorul în gardă: Addenda - "Vieți paralele" , "Omul nou", Nihilismul "subteranei", Thomas Mann și "problema evreiască", "Ultimul" Vianu. Vederile subîntinse de aceste titluri nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă, se afirmă că "Marx a fost
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]