1,440 matches
-
cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă comiterii acestuia pentru simptome depresive. În cazul tulburărilor depresive este important tratamentul eficace, adică
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
inclusiv violența domestică și abuzul copiilor. În cazul consumului abuziv de barbiturice pe lînga simptome că vorbire greoaie, respirație superficială, fatigabilitate, dezorientare, lipsa de coordonare, doze mai crescute cauzează alterarea memoriei și a judecății, iritabilitate precum și ideație paranoidă și/sau suicidara. Consumul de barbiturice pe o perioadă mai lungă de timp crește semnificativ riscul de supradoza datorită creșterii rapide a toleranței și necesitatea măririi dozei folosite. În caz de supradoza sau atunci cînd barbituricele sînt asociate cu alte droguri (precum alcoolul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia impetuoasa de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
proiect. Nimic din aceste urme pregătitoare nu s-au găsit în preajma lui Nicolae Petrașcu. Nici măcar cei care au executat crima, ca niște analfabeți în materie, de disimularea ei, nu au lăsat, ca din întâmplare, niște cărți, care să reflecte preocuparea suicidară, pentru derutarea organelor de anchetă, căci nu aveau nevoie să influențeze cumva, determinarea unei concluzii favorabile sinuciderii, deoarece ea era dictată din altă parte. Peste faza de suicidacție se pare că s-a sărit, pur și simplu, căci ce pregătire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a divertismentului rudimentar, cel care îl poate transforma pe receptorul aflat în fața îndeosebi a televizorului, dar și a paginii scrise sau online într-un descendent al lui homo s(z)apiens, într-un om catodic sau într-o rudimentară și suicidară mașină de privit. Ce-i de făcut?! Ca o alternativă de protecție în fața unor atare derapaje, aici fiind una dintre trăsăturile structurii de rezistență a publicisticii românești, putem afla salvarea, una dintre ele, în alianța fecundă dintre presă și literatură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de viață (cefalee, grețuri, vărsături, balonare, edeme, creștere ponderală, valuri de căldură, tensiune mamară). În 4 % dintre cazurile cu sindrom pre-menstrual, tulburările sunt mai importante și sunt grupate sub denumirea de sindrom disforic (solitudine, tristețe, plâns, melancolie, anxietate, nervozitate, tendințe suicidare). Există un limbaj emoțional, limbaj care exprimând acordul sau dezacordul, stârnește emoții, de obicei ura sau aprobarea, atașamentul pro-fund. Un vorbitor care declanșează emoții puternice poate face dificilă înțelegerea sau examinarea critică a termenilor utilizați. Limbajul emoțional poate facilita eroarea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
s) duc) r)zboi cu un altul, ci mai mult datorit) faptului c) decizia oric)ruia dintre ele de a utiliza armele împotriva unui terț le-ar putea fi fatal) tuturor. Deciziile de a folosi armele nucleare pot fi decizii suicidare. Doar o autoritate național) poate fi învestit) cu putere de decizie, pentru a evocă iar)și ceea ce de Gaulle pretindea mereu. Motivele pentru care europenii se tem de lipsă de dispoziție a Americii de a riposta în numele lor, sunt aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
frecvenței acestei asocieri, în studiul nostru este realizată în capitolul VII ce tratează aspecte particulare ale debutului în schizofrenie. O problemă asupra căreia ar merita să ne oprim o reprezintă însă, în acest context, aceea a locului și semnificației conduitelor suicidare în relația lor complexă cu debutul schizofreniei. Noi am abordat într-o suită de studii (Pirozynski et al, 1995; Andrei et al, 1996) dinamica suicidului în orașul Iași. Inevitabil pentru o parte dintre ei, problematica ridicată a fost aceea a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și prezintă frecvent reacții de neliniste și idei delirante polimorfe, în cadrul unei depersonalizări. Pot institui conduite de autoagresiune și automutilare cu mod de efectuare și motivații ce par neânțelese, dar care evoca tulburări psihopatologice (halucinații sau dezvoltări delirant halucinatorii). Ideile suicidare sunt aberante în raport cu lumea dinafară, lumea reală și au un caracter criptic. Anxietatea schizofrenului este atipică putând oscila în ceea ce privește intensitatea. Diagnosticul de schizofrenie cu debut depresiv melancolic nu se poate pune la primul puseu. Se poate vorbi de la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
debut depresiv melancolic nu se poate pune la primul puseu. Se poate vorbi de la inceput de o melancolie atipică, lipsind simptomul major al melancioliei - durerea morală. De asemenea, spre deosebire de melancolie, la care instinctul de conservare este denaturat, automutilarea sau raptusul suicidar survenind sub presiunea ideilor de expiere ca formă a evadare din de suferință, la schizofrenici aceste acte sunt generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
păstrând poziția de imobilizat în pat, în 11 Aproape întotdeauna, în spatele semnelor catatonice vizibile, se află elemente psihoproductive, care pot determina aspectul clinic al celor dintâi, succesiunea și uneori variația lor extremă (de la stupor la agitație și raptus agresiv sau suicidar). Delirul catatonic (apropiat de cel oniric) pare să fie impulsionat de o intensă activitate halucinatorie cu experiențe terifiante de fragmentare corporală sau idei fantastice. poziție fetală o perioadă lungă de timp, aparent fără a obosi și având mimică stersă. Formele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în inervalul următoarelor luni făcând diagnosticul cert. în această perioadă de fapt chestiunea se pune în diferențierea unei schizofrenii de diferitele forme de criză juvenilă. Pus în fața unor acte oarecum excentrice, atitudini câteodată stranii, fugi din mediul familial sau tentative suicidare neașteptate, psihiatrul nu area adesea altă alternativă decât de a apela la proba timpului - singura în măsură să ofere o clarificare a dilemei. în timp, tulburările inițiale, fie se estompează și se amendează rapid lăsând să se intrevadă un dinamism
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a facultăților intelectuale reprezintă faptul de luat în considerație, ca de altfel și sugestibilitatea, imaturitatea, sărăcia afectivă sau etică, absența sentimentului de culpabilitate trăit. - reticența, confabulația și alte modalități de disimulare pot ascunde, în special la psihotici, intenții omucidare sau suicidare. Existența unor relații de proastă calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
MADRS (deși realizează o cotare de 8 itemi din 10 posibili, deci aparent mai fidelă). Apoi este de subliniat faptul că există o cotare diferită a rangului SSD din debutul schizofreniei funcție de formă: în vreme ce ideile depresive, dispoziția depresivă și ideile suicidare ocupă, pentru restul schizofreniilor rangul 1,2 și 3, pentru tulburările schizoafective ordinea este inversată, anxietatea și suprareacțiile anxioase tind să fie împinse în poziții centrale ș.a.m.d. 66.30% până la 80.55% din pacienți au prezentat ideație suicidară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
suicidare ocupă, pentru restul schizofreniilor rangul 1,2 și 3, pentru tulburările schizoafective ordinea este inversată, anxietatea și suprareacțiile anxioase tind să fie împinse în poziții centrale ș.a.m.d. 66.30% până la 80.55% din pacienți au prezentat ideație suicidară, și aceasta încă de la primele evaluări. Cu toate acestea, în pofida prevalenței crescute a ideației suicidare, doar 16 (13.55%) pacienți au prezentat tentative autolitice în decursul studiului. Toți 16 au fost evaluați ca depresivi pe scalele HAMILTON și MADRS în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inversată, anxietatea și suprareacțiile anxioase tind să fie împinse în poziții centrale ș.a.m.d. 66.30% până la 80.55% din pacienți au prezentat ideație suicidară, și aceasta încă de la primele evaluări. Cu toate acestea, în pofida prevalenței crescute a ideației suicidare, doar 16 (13.55%) pacienți au prezentat tentative autolitice în decursul studiului. Toți 16 au fost evaluați ca depresivi pe scalele HAMILTON și MADRS în momentul tentativei. 11 (9.32%) au prezentat tentativa în decursul a 1 3 săptămâni ce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]