4,909 matches
-
mă bucur că avem o sumedenie de tineri care vor continua tradiția noastră”. La începutul programului s-au prezentat fanfarele din localitatea gazdă: ,,Tineretul” (dirijor Sașa Mandreș) și ,,Cultura” (dirijor prof. Alexandru Freanț). Fanfara din Giroc, România, a interpretat o suită de melodii românești (dirijor Iosif Ionel Pascota), urmând orchestra lui Velibor Varga din Panciova. Iablanca a fost reprezentată de Fanfara ,,Doina” (dirijor Iosif Căzan), iar în numele localității Doloave a participat Fanfara ,,Ion Creangă” (dirijor Sava Baniaș). Din Pârneaora, pe scena
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
început să lucrez cu copiii, în măsură posibilităților. Sunt bucu ros că am reușit să atrag copiii în fanfară, dar ne descurcăm greu. Intenționez să înființez și o orchestră de copii. Cu siguranță vom participa și la edițiile următoare, cu suite de melodii sârbești și românești”, a afirmat Sava Baniaș, dirijorul Fanfarei ,,Ion Creangă” din Doloave. Ionel Anca, dirijorul fanfarei ,,Privighetoarea codreanului” din Pârneaora, consideră, în schimb, că acesta nu a fost un moment potrivit pentru organizarea fe stivalului: Nu sunt
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
returnării miliardului furat de necunoscuți...bine știuți, pedepsirea celor corupți și terminând cu voința de a avea acest land românesc un președinte puternic, probabil comparabil cu Putin, dacă luăm în considerare afișarea acestui enunț în zona unui partid pro-rus. Dincolo de suita de vitrine, magazine, locuri moderne de socializare, rămân dominante clădirile marcate de arhitectura tipică epocii sovietice, precum reședința de stat, dar mai sunt în picioare și edificii din perioada apartenenței României răsăritene la Patria Mamă, după cum, ici colo au fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
Ultimul concert simfonic din februarie are pe afiș Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 în si bemol major op.83 de Johannes Brahms și Romeo și Julieta, selecțiuni din suitele nr.1 și 2 de Serghei Prokofiev. Scris la mai mult de 22 de ani de la primul concert pentru pian, această lucrare este puternic pătrunsă de stilul de simfonist al lui Brahms. De altfel și durata este mai lungă decât
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
i-au făcut în toate felurile și întors pe toate fețele pe cei doi tineri este lungă. Versiunea lui Shakespeare este însă paradigmatică și orice referire la acest subiect se face prin capodopera sa. Prokofiev a extras din balet trei suite pentru a fi cântate în concerte simfonice. Vineri, pe scena Capitol, vom asculta șase părți selectate din primele două suite. Iată titlurile părților: Montague și Capulets, Julieta copil, Măști, Romeo și Julieta înaintea despărțirii, Moartea lui Tybalt și Romeo la
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
este însă paradigmatică și orice referire la acest subiect se face prin capodopera sa. Prokofiev a extras din balet trei suite pentru a fi cântate în concerte simfonice. Vineri, pe scena Capitol, vom asculta șase părți selectate din primele două suite. Iată titlurile părților: Montague și Capulets, Julieta copil, Măști, Romeo și Julieta înaintea despărțirii, Moartea lui Tybalt și Romeo la mormântul Julietei. Concertul simfonic al Filarmonicii Banatul va fi dirijat de maestrul Cristian Mandeal. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
în 1965. S-ar mai fi putut ei oare întâlni? Probabil în Basarabia, unde preotul militar Gheorghe I. Cotenescu a pătruns cu Regimentul “de fier” 9 Vânători comandat de olteanul „Vicus”, colonelul Gheorghe Rasoviceanu [printre foarte puținii generali “à la suite” din armata română, numit cap de regiment pe durata vieții sale - n.a.]. „De la Nistru și până la Tisa”, ca în “Doina” lui Eminescu, Gheorghe I. Cotenescu și-a îndeplinit misiunea de preot și părinte iubitor al soldaților români, fiind avansat căpitan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
ȘTEFĂNESCU - flaut DORU ROMÂN - percuție SORIN PETRESCU - pian Luni, 9 noiembrie 2015, ora 19 Hotel Timișoara - Sală Atena RECITAL INSTRUMENTAL HORST LOHSE Nausika (1991) VLAD ALECSANDRU COLAR - flaut Kirke (1991) LENUȚA ROMÂN - clarinet RECITAL DE CHITARĂ MICHEL ROLLAND (Franța) ERNSTKRENEK Suite pour guitar (1957) CLAUDE VIVIER Pour guitar (1975) GILLES CARRE Oblong (1990) HORIA SURIANU Evocation (2006) FRANCOIS ROSSE llamar a la puerta (2009) RYO DAINOBU Angelus (2013) p.a.a. pauză RECITAL INSTRUMENTAL “Muzică românească - Trei generații” GABRIEL MĂLĂNCIOIU Flauros ( În
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
îndelungată, să devină monah (deși el, în lume fiind, ducea o viață ascetică, de călugăr). S-a resemnat până la 54 de ani, dar s-a mai nevoit încă 34 de ani în monahism, după aceea”. După ce trece în revistă o suită de detalii din biografia profesională a comemoratului (de exemplu: în 1983-84, regretatul Nestor Vornicescu nu a reușit să-l promoveze Episcop-Vicar al Craiovei, autoritățile nefiind de acord pe motiv că Vasile Prescure ...nu făcuse nici un compromis cu ele!; ,,paradoxal, tocmai
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
teamă, alături de Eminescu, azi - cea din urmă carte antumă publicată de Al. Piru în 1993. Capitolul al cincilea include Ultimul interviu al lui Edgar Papu (acordat de marele specialist în literatură comparată și universală lui Ovidiu Ghidirmic), acompaniat de ampla suită de dialoguri ale universitarului craiovean cu Dan Lupescu: Dincolo de era ticăloșilor, Abisalul Eminescu și incomparabilul Călinescu, Traversăm o perioadă de alexandrinism critic și rafinament al decadenței, Ne vom merita mântuirea, dacă vom crede în steaua neamului românesc și în destinul
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
care a primit-o, împăratul Frantz Josef mânca împreună cu gardă, cu soldații. Din meniu era nelipsita varză cu cârnați. În schimb, se spune ca împărăteasa Maria Tereza, educată la curți europene și având răsfățul în sânge, folosea împreună cu doamnele din suita o “ceainărie” care era, de fapt, un restaurant din parcul Ausgarden, aflat în curtea Hoffburgului. Franz Josef - la cazan, Maria-Tereza - la ceainărie. Mozart povestește un episod din copilărie când a fost invitat să cânte la palatul Schonbrunn. Maria-Tereza a avut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
avea dreptul să-l scoată nimeni, eventual ministrul de resort, adăugase, recomandându-i, în fine, lui Racolțea, prin trimisul acestuia, să citească pentru edificare regulamentul școlar. Secretarul de partid s-a supărat cumplit și a amenințat de față cu toată suita lui că-i va f...e imbecilului ăluia direcția. Și s-a ținut de cuvânt. După ce Valentin fusese învestit în locul său, Diniță se păstrase o vreme la distanță de dânsul, apoi se apropiaseră din nou, devenind chiar, cu timpul, prieteni
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA GRĂBITĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iarna prea grăbită s-a pornit să dea Un ocol prin țară cu suita sa... Și-a cernut zăpada din cerul lumină Peste tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim
IARNA GRĂBITĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383179_a_384508]
-
respingă atacurile romanilor".Așadar, mitropolitul Petru Movilă, de origine română, a deschis, prin munca lui, porțile pentru elemente și forme de cultură occidentală în Răsăritul Europei, în zona zisă pravoslavnică. Umanist de marcă, personalitate complexă care a polarizat o întreagă suită de valori cultural-spirituale, unindu-le într-un efort de întoarcere spre Europa, Petru Movilă ocupă o poziție de marcă în galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui Petru Movilă a dominat spațiul cultural al Europei centrale, răsăritene și
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
ai trăit la Roma, În mânăstirea de pe lângă San Paolo fuori le Mura. — Așa e. Acolo am fost găzduit, de cum m-am Întors de peste mare. — Ai fost și domnia ta În Țara Sfântă? Îl Întrebă Dante surprins. — Credeam că știi. Eram În suita cardinalului de Liège, ultimul nunțiu apostolic la San Giovanni d’Acri. La căderea cetății, am fugit odată cu el, iar când am ajuns În Italia papa Bonifaciu a binevoit să se slujească de puțina mea Învățătură pentru mărirea Bisericii. — L-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dar urgența funcției trecea Înaintea oricăror considerente de oportunitate. Și apoi, nu trebuia să se Întâlnească cu un angajat oarecare al Curiei, ci cu Acquasparta În persoană. Prin urmare, tot acel vacarm putea juca În favoarea lui. Între timp ajunsese, Împreună cu suita sa, dinaintea fațadei Încă neterminate a bisericii. Acolo se sfârșea autoritatea teritorială a Comunei și se intra În jurisdicția Bisericii. Dădu ordin gărzilor să se alinieze la intrare, iar apoi se Îndreptă singur spre claustrul din partea stângă a edificiului. Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu se repetă niciodată. Și să știi că au fost calculate până la a zecea milionime, În speranța că doar-doar... Caracterul său magic este accentuat de bizareria că, făcând raportul dintre termenii succesivi ai șirului lui Fibonacci - și el amestecat În suita de enigme care face farmecul și suspansul Codului lui Da Vinci - ,rezultatul tinde spre misteriosul 1,618034... Știi ce este cu acest șir al lui Fibonacci? Nu? Leonardo Fibonacci, un matematician eminent pentru secolele XII-XIII când a trăit, a formulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
militar, demografic. Voi menționa câteva dintre ele, pentru ca, astfel, concluzia - pe care o voi formula Îndată - să se sprijine pe argumente solide. Nu spun incontestabile sau definitive. Istoria nu operează cu așa ceva, aici totul este temporar și revizuibil, Într-o suită nesfârșită de adevăruri mai degrabă subiective. - Ce spuneți dumneavoastră sună mai mult a lirică decât a istorie, mister Adam. Iar eu Îl suspectam de invidie răutăcioasă pe cel care a spus că istoricii sunt acei filozofi care, neavând talent pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scurtă vreme, scoase alți vreo douăzeci, foarte buni la gust și înmulțindu-se ca iepurii. Hâtri cum sunt, țăranii, gândindu-se și Ia chipul celui ce-o adusese, porecliră noua legumă barabulă. Spre acest boier se îndrepta acum Barzovie-Vodă cu suita sa. Episodul 174 LA MOȘIA LUI RADU STOENESCU-BALCÂZU De cum pășiră hotarele moșiei boierului Radu Stoenescu-Balcâzu, Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, țigăncușa Cosette și rapsodul Broanteș observă cu plăcere pretutindeni semnele unei harnice mâini de gospodar: șanțuri proaspăt săpate prin care curgea gâlgâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
chilu...“ și așa mai departe. „Știți, doamna Nora, Ion Stoian, trebuie să-l cunoașteți...“ - mă gîndesc o clipă; cine, scriitorul sau celălalt, cîntărețul de operă? „Nu, ăla din C.C., cum se poate să nu fi auzit, doar apare mereu În suită, scrie și În ziare despre el“. Îmi recunosc incompetența. „Regret, dar nu citesc ziarele.“ SÎnt privită cu stupoare ca un fenomen anacronic, la fel ca atunci cînd nu pot participa la discuția despre noul tip de mașină de spălat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de fapt să spună că trupa Ionescu organizează în acest moment un concurs de aptitudini muzicale la care poate participa oricine, dar nu toți deodată, iar cei care vor reuși să impresioneze asistența cu vreo melodie, baladă, rondel, arie, cantată, suită, fugă, messă sau recviem, ba chiar și cu o drăguță povestioară, vor câștiga, la alegere, o călătorie gratuită înapoi pe Pământ cu taxiul sau un afiș în mărime naturală cu Plinius cel Tânăr și Guillaume de Poitiers jucând arșice. Succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
scenei. Dacă nu era cumva pură invenție. De bună seamă că măslinul cu umbra sa deasă rămînea singurul fapt de netăgăduit al acestei istorioare neobișnuite despre minunea lui Simon). Deci Întîmplarea a vrut ca acolo să se nimerească Petru cu suita sa. Probabil, stîrnit de priveliștea nerușinată a Sofiei, unul dintre ucenici, Întorcîndu-și capul Într-o parte, parcă să Înlăture ispita, Îi adresă următoarea Întrebare lui Simon: „cum e mai bine, să semeni pe pămînt și să seceri În ceruri, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i-o tăie Petru, cu glas tremurînd. „O fi deprins niscaiva șiretlicuri de prin bazarurile egiptene“, zise un ucenic din suita lui Petru. „Să fim cu luare-aminte la solomoniile lui.“ „Și Nazarineanul vostru - cum Îl cheamă? - S-o fi inițiat În magia neagră?“, Întrebă Simon. „Au fost mai multe minuni“ zise Petru. „Îngropați-mă la șase coți sub pămînt“, zise Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a fost Vasile Drăgan, iar Mihai Foșlea a fost secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost îndeplinită de învățătoarea Augustina Păvăluță, formația de dansuri populare a susținut o suită de dansuri (Mureșana, Hangu, Ciofu, Rața,Floricica, Alunelu, Hora mare, Sârba) pe scena Teatrului de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cum vă spun și nu vă temeți. Sunt priorul Florenței și fac toate astea un rost. Nimic din ceea ce veți vedea nu e Împotriva regulii voastre. Se Îndreptă cu repeziciune spre magaziile de stofe de lână, Însoțit de sinistra sa suită. În cămăruța de lângă poarta Închisă, paznicul dormea de o bună bucată de vreme. Ieși somnoros, cu o expresie agasată, care se transformă pe dată În uluire, când văzu cine Îi curmase somnul. - Ce... ce vreți? bâigui terorizat. Părea gata-gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]