2,627 matches
-
pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V- a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca să treci în clasa a V- a. Am fost tare supărat, că directoarea școlii cu clasele I - IV, doamna preoteasă Lorica Barbu, mi-a scăzut nota la purtare, chiar în ziua când trebuia să ne înmâneze diplomele de merit și certificatele de absolvire a patru clase și în loc să fiu primul, abia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
Atunci era evident că ceva s-a întâmplat între ei, fenomen ce-i scăpa momentan. S-au întâlnit între timp și au purtat o discuție? De ce l-a sărutat doar pe Marian nu și pe Andrei, dacă pe el era supărată? Dar cum, tot ea este supărată? Este adevărat că el a plecat lăsând relația lor în doi peri fără să stabilească o nouă întâlnire sau să-și ia la revedere într-un mod mai amical. Să fi greșit el oare
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
el a plecat lăsând relația lor în doi peri fără să stabilească o nouă întâlnire sau să-și ia la revedere într-un mod mai amical. Să fi greșit el oare când a părăsit-o pur și simplu făcând pe supăratul? Sau ea când s-a smuls de pe bancă și a fugit de el? Trebuia să stea de vorbă cu amândoi. Cu Marian să-i ceară socoteală pentru trădare dacă este vorba de trădare și cu Andrada să lămurească situația lor
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
găseam paltonul în cancelarie și-i furam cutia de chibrituri, îi puneam alta și el s-a prins și cum zic, că deviai, ne chema să ne întrebe ce origine socială au părinții...” Ai tăi, Mărășescule?” “Chiaburi, domnule!” - răspundea Mărășescu supărat. “Fă-ți bagajele!” “Ai tăi, Popescule?” “Tot chiaburi, tovarășe director!” “Fă-ți și tu bagajele!” “Ai tăi, Ionescule?” “Tot, tovarășe director!” “Bă ai dracului, da ce bă toată țara asta e plină numai de chiaburi?” “Eu nu plec! - zice Popescu-
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale. Nimeni nu se întorcea sau nu se întoarce, acasă, supărat și dezamăgit!... Această icoană a fost dăruită Domnitorului Alexandru Cel Bun al Moldovei de către Împăratul bizantin Manuel Paleologul, în anul 1401. Este adevărat că lipsesc documentele din acea epocă care să ateste acest fapt. Pentru că întotdeauna lucrurile mari, închinate spre
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
Toate Articolele Autorului A doua zi, în timp ce tăifăsuiau binedispuse servindu-și cafeaua, după micul dejun pregătit în stil românesc, se auzi sunând telefonul Doinei. Crezură că-i Vicențio. - Pronto!.. Sì...! Sarò lì in un'ora...! Apoi Doina închise telefonul vizibil supărată. - Ce-i? Ce s-a întâmplat? Era Vicențio? o chestionă Adriana mirată, observând nervozitatea din glasul Doinei. - Pe dracul! Mă cheamă de urgență la birou că a apărut un client căruia trebuie să-i dea astăzi o variantă de amenajare
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
în fiecare lună, pentru amuzamentul stăpânelor pe care le slujeau. La o astfel de petrecere se porni o gâlceavă fără asemănare între cele patru surori. Zâna Primăvara striga că, fără ea, nu ar înflori niciodată nici o floare, Zâna Vara pufnea supărată că fără ea nu s-ar coace nici un fruct, iar Zâna Toamna șuiera peste ele cu glasul său ascuțit, arătând că, de fapt, ea are și flori și fructe la discreție, cât să umple tot palatul din nori, cum nu
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
Acasa > Literatura > Copii > GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tare-i tristă grădinița fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
vreme, necuratul, Coada-și vâră între soți, Se-nțeapă unul pe altul, Mai împacă-i...dacă poți! Amândoi stau ca pe ace Și se privesc încruntat, Unul țipă, altul tace, Au un ego...pronunțat! Ea, timidă și sedusă, Se preface supărată, El, mereu cu capsa pusă Și cu mâna ridicată! O alintă... ca bărbatul! Sacul peticu-și găsește, Ea crede c-așa e datul, Îl coase...și-l folosește! Și uite așa, unul pe altul, Se împung și se cârpesc, Cum e
SACUL ŞI PETICUL de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377476_a_378805]
-
face cinste tâmpitul de Zamfirescu, dacă este idiot și aruncă banii aiurea, el de ce să nu profite? Sfrijitu’cum profită? Ce, el e fraier? Io-te, mă! Rabd ca boul în jug și ăștia se lăfăie. Cam așa gândea el, supărat că îi refuzase pe ăștia cu visicu...Măcar o moleculă...Nici n-a observat când o peștoaică blondă i s-a așezat pe genunchi și l-a îmbrățișat. Ah, are pielea catifelată...Țâțele goale cu sfârcuri roșii îl apasă pe
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului VIOARA Maestrului Eugen Sârbu, regele* viorii fermecate Vioară dragă, ce spui... Iar te jelești dorului?... Ascultă inima mea - Și stai de vorbă cu ea. Spune, iubită vioară, cine mi te-a necăjit? Supărată ai cântat, seara-ntreagă ai oftat; De-l aflu pe vinovat, trebui aspru pedepsit! Că alăturea de tine am plâns și eu ne-ncetat. De-aveam inimă de piatră, ah, iubito, nu puteam Să nu te-ascult: de durere suspinai cu
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
le dracu’ de păsări! Le ajunge atâta, că s-a lăsat întunericu’ de tot. Nici nu se mai vede cărarea spre casă”, s-a răcorit Gavrilă și a plecat cu sacul umplut doar pe jumătate. A ajuns acasă obosit și supărat. A scăpat de câteva de la taică-său numai la intervenția Ioanei: - Lasă, mă’ Vasile, că păsările s-au culcat. Mâine le-oi da eu și altele să se sature... E și el obosit după atâta muncă și drumu-i lung... Hai
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Peste oraș se-așează prima brumă... Anii trecuți îmi răscolesc prin oase, Orașul pare năclăit cu humă De ploile prodige, reci și groase. De-o săptămână supărat e cerul, Întunecându-mi inima și gândul, Mă simt bătrân și coroziv ca fierul, Stă optimismul așteptându-și rândul. E prima brumă... Uit ușor de ploaie, Pădurea îmbrăcată-n strai de nuntă Îmi luminează anii ce-or să vină, În
SEPTEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377535_a_378864]
-
două oară că mi-e frică c-am să mor, M-am gândit pentru o clipă, la ce-mi trebuie bărbat? C-am acum tehnologie, la ce să mă duc în vie? Te-am văzut în pragul crâșmei, abătut și supărat Și mi-am zis în gând, Ioane, la ce-mi trebe aia, mie? Poate-s io mai învechită și gândi-i că e mai bine Să mă faci mireasa ta, chiar de-mi faci vreo cinci copii, De mă ierți
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
este, asemeni oricărui basm, pilduitor: Esop este salvat în ultima clipă, și, surprinzător (dar perfect concordant cu estetica postmodernă), Axie își propune să se sinucidă dar se trezește în veacul XX (sau poate XXI) cu toți vecinii pe cap, extrem de supărați. Dar acesta este doar unul din epiloguri, căci textul suportă mai multe (în cânturile 1-10) în care găsim diferite posibilități de structurare postmodernă a relației Esop-Axie care trece pe lângă cititor ca un carusel; finalmente se optează pentru „întotdeauna poporul are
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
ascundă bucuria care-i umpluse sufletul. Era sigură că vorbele lui Dan nu erau complimente de circumstanță. Se stăpâni cu greu ca să nu-l îmbrățișeze. Cum el, încă stătea la distanță, fâstâcit de gafa făcută, ea continuă să facă pe supărata și-i întinse distant mâna, pe care Zamfirescu o sărută galant, privind-o galeș în ochi: --Iartă-mi stângăcia, Olguța! Pentru mine ai fost întotdeauna frumoasă, dar acum ești mai mult decât frumoasă. Ești strălucitoare! Și Costache... --Las-o baltă! Doi țărani
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
timp, în vis apărea un detaliu nou. Vedeam stând pe scaun lângă patul meu, un om,nu prea bătrân în ciuda părului său de un alb luminos.El mă privea încruntat și îmi făcea semn cu degetul a mustrare, zicându-mi supărat, însă nu cu vocea, ci telepatic, iar eu îl înțelegeam foarte bine: - Cât timp vrei să mai rămâi aici? Nu-ți e destul? -Ooh! Nu mai suport doamne! E oribil, trebuie să ies de aici! Te rog, ajută-mă! -Ieși
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Rusu, să-l prindă. Văzându-se încolțit, Mihai dădu să fugă țipând, dar fu luat pe sus și dat în primire mamei, care îl tinu ascuns până seara, când, întorcându-se Gh. Eminovici, îi spuse întâmplarea pe ocolite. Tată-sau, supărat foc, i-a făcut o morală aspră însoțită de numeroase demonstrațiuni contondente, si a încheiat cu necaz: Atâta treaba am, Raluca, si acum trebuie să plec la Cernăuți, să duc pe tâlharul ista la scoala". A doua zi, "tâlharul" încerca
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Ușa se deschise cu forță și apăru un bărbat bine făcut, masculin, brunet. Era noul antrenor de volei al liceului. - Ce fericire! Avem și noi un bărbat în colegiu! exclamă extaziată o femeie.. - Dar noi ce suntem, rostiră în cor, supărați, profesorii din sală. Într-adevăr, majoritatea bărbaților din colegiul lor erau cam rablagiți, aflați la vârsta senectuții, foști maiștrii sau simplii muncitori, avansați la catedră, ca profesori cu grade didactice, dar foarte bine cotați și apreciați de direcțiune. Soții personali
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
Filmul acesta renegat, Mă dor iubirile din veri, Pătrunsă ești de primăveri, Dar nu știam că sunt o oază A fericirii cănd turbează, Of, dorule plecat de ieri, Te-ai dus aiurea, tu mai speri? Iluzia râde de tine, E supărată, ce destine... Dar ce pot fi de vrei, geneză? Eu am aceeași antiteză, Mi-e dor de tine-n visul tău, Mi-e dor de mine când mi-e greu, Dar de atâta dor mă cerți, Și nu mai știi
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
mi-e greu, Dar de atâta dor mă cerți, Și nu mai știi ca să mă ierți, Odată, fericită erai, Plecată-ai fost, visai la rai, La raiul ăsta pământesc, Delirul lumii osândesc, O! tu, culoare-naripată, Eu te-am cerut, ești supărată? Oftez, mă duc să te găsesc, Plutind am fost să te iubesc, De dor, mi-e dor himera mea, Am fost cu tine, cu o stea, Te-am pipăit prin visul tău, Fugeai spre mine, ți-era greu, M-ai
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
bolnav. Mai târziu am înțeles că-i cedase inima. Un infarct. A fost redistribuită la alți profesori. Mai întâi am făcut ore cu un înlocuitor, elevul Ițikovici Silviu, mai apoi profesorul Dragoș Cocora venit de la Timișoara. Dar am fost foarte supărată! Profesorul Beiu s-a întors din spital, după recuperare de sănătate și nu m-a mai luat înapoi. Și-a oprit numai copii cu familii bogate. Eram foarte tristă. Ultima dată când făcusem ore cu el la familia Rodicăi Iosub
FILE DE JURNAL (2) REBELA de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378485_a_379814]
-
îi coasă ca pe-o ie. Stratul rece-i tot mai gros, Streașina-i înlăcrimată; Ia te uită ce frumos S-a gătit natura toată! Tufele sunt de brocard, Îmbrăcate-n stalactite; Strigă vesele pe gard Gaițele răgușite. Doar gâscanu-i supărat: „Ce-o mai fi, nimeni nu știe! Balta iată, a-nghețat, Albă, stranie, pustie!” Referință Bibliografică: ZI DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate
ZI DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378558_a_379887]
-
simți nici tu frigul... - Dar eu nu pot și, nici vreau, să rămân aici. Trebuie să plec la mine acasă. Mă așteaptă mama și colegii de grădiniță. Abia aștept să le povestesc despre tine și împărăția ta. - Luncerino îi răspunse supărat: - N-am să te las să pleci. N-ai observat că aici nu sunt ferestre? Singura ieșire este ușa? E încuiată. N-am să te las să pleci! - Dar eu vreau acasă la mine, strigă băiețelul. La jucăriile mele, la
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
mama la culcare. Atunci, nu mă mai tem de nimic. N-am să rămân nici pentru toate jucăriile din lume. La noi e mult mai bine. - Cum pot să știu dacă niciodată n-am coborât din înaltul cerului, răspunse Luncerino supărat. - Vino cu mine. Sigur că ai putea coborî pe același drum pe care am urcat eu. Uite scara. Eu o să te conduc, am să-ți arăt calea. Numai să vrei... - Vreau! A răspuns prințișorul! Coboară tu întâi, iar eu te
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]