4,066 matches
-
înțelept, Ai rămas cu-n TOIAG . Știi că ești, doar atât: Pe pământ, un P R I B E A G ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Chiar de ești, un PRIBEAG, CĂLĂTOR TRECĂTOR, Lângă suflete dragi, Poți pricepe ușor, Ce-i un cuib fericit, Un surâs de copil, Cât de mult ai iubit ? . . . Te întreabă . . . subtil : Ai plantat un copac ? . . . Ai iubit o mândruță ? . . . Ai pe lume urmași ? . . . Ai făcut o căsuță ? . . . Poți ,, pleca ” . . .liniștit . . . Ți-ai făcut aici . Chiar de ești T R E C
CHIAR DE EŞTI TRECĂTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366194_a_367523]
-
12 august 2016 Toate Articolele Autorului dragă prieten la mulți ani și viață lină nu știu cum se mai plimbă norii prin suflet pe la tine te cam luptai ultima dată cu niște furtuni se ivesc așa mai ales în verile cu flori surâsuri amintiri când uită omul punct cu punct linie cu linie chipul său alb din cer dar toate trec o simplă rugă le va ține măcar o vreme departe de tine dragă prieten îți doresc (ca pentru mine) o minunată veșnicie
SCRISOARE DE ZIUA TA (PENTRU SDR) de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366251_a_367580]
-
pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre norocul neamului, eterna pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Eliberarea din căsătoria nepotrivită și împlinirea într-o nouă iubire sunt manifestările simultane ale revenirii la viață. Scrisul este suportul moral și psihic care o propulsează, precum trambulina în marea învolburată a vieții. În plus, ca o compensație a destinului, surâsul candid al celor doi fii, Riccardo și Lorenzo - care-i vor sluji drept „pavăză eternă”. 9 DECEMBRIE 2013 CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică: SCRISUL CA TERAPIE INTENSIVĂ. CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA: FRAU MOVIE, de Violeta Dănăilă (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
-ncăpuși pe mâna mea, și cu ajutorul lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
are câteva colaborări la revista Luceafărul a lui Dan Formade. Mai prezintă poezii în 2011, în cadrul cenaclului M. Eminescu . Are în palmares 2 volume de poezii. ,,Și te strâng la piept mai bine, / Un oftat tu lași să plece, / Cu surâsuri și suspine, / Timpul trece, / Timpul vine . ,, V-am făcut cunoștință cu poeții din această antologie vol. II, care umblă HAI HUI, printre cuvinte. Nici unul dintre dânșii nu umblă fără rost ! Strânși aici, iată , ni s-a dat posibilitatea de a
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > E CÂT UN MĂRȚIȘOR... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un surâs de primăveri am adunat un ghiocel... am pus sărutul meu pe el și visul tău de până ieri din ochii tăi un fir de dor din inimă-mi un fir de foc și răsucite la un loc să fie șnur
E CÂT UN MĂRŢIŞOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351906_a_353235]
-
cartea propriei sale existențe. - Am înțeles că ați început să scrieți biografia lui Tudor Cristache, se adresă scriitorului. - A fost dorința lui, răspunse Ștefan. - Ați scris mult? - Aproape jumătate. Acum însă m-a lăsat să mă descurc singur. Și un surâs amar se ivi pe chipul scriitorului. - Vă întâlneați des? - Cam la două săptămâni. Tudor prefera să mergem la Zăvoaia. Acolo discutam până seara târziu, schițând aspectele cele mai importante din biografia ce urma transpusă pe hârtie. Era povestea de viață
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
lângă o tranșee de fiare de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te strecori în mine noaptea singură hotărâtă sa ucizi ultimul mac de lumină care mai suspină în flacăra albă a lumânării Referință Bibliografică: Drum de adio / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN
DRUM DE ADIO de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351939_a_353268]
-
mele neliniștite, și respirai, pe mine, cum eu te respirăm din miezul unui trandafir alb. mai apoi, nu ai mai avut picior, nici sân, tu, care ești femeie, nu mai aveai sân, nici curbura a spatelui, nici umăr, strănut sau surâs căci deveniseși cu toate eu eu, înlăuntrul tău, devenit sine de cer. Referință Bibliografica: Altfel, firesc / George Adrian Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 730, Anul ÎI, 30 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Adrian Popescu : Toate
ALTFEL, FIRESC de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351942_a_353271]
-
am îndrăgit, doamnă, copacii, ulcioarele, cerul, camerele, ferestrele, casele bătrâne, obosite, dar și bătrânii cu a lor decrepitudine, truncihurile și frunzele și crengile, carele trase de cai, oamenii surprinși în clipa lor de trăire, ți-am iubit nostalgia, doamnă, și surâsul culorilor, forța de a povesti, prin metaforă, prin simbol, prin lumină și umbră, prin misterioase vrăji făcute cu bagheta ce lasă urme de ulei policrom direct pe orizontul vieții noastre. Ți-am iubit albastrul, și galbenul, și violetul, roșul și
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
le putea numi așa, Diana strânsese informații despre el, o deformație profesională. Era cu șapte ani mai mic decât ea, locuia cu tatăl lui. Își încercase o vreme norocul pe scenele din străinătate, mai mult în cluburi, recunoscu cu un surâs bizar, dar moartea mamei îl adusese înapoi. Aveau multe în comun, dar ea consideră că și mai multe lucruri îi despărțeau. În viziunea Dianei, vârsta și etnia erau cele peste care se trecea foarte greu. Pornirea instinctuala era aceea de
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
așternut... Și poate... un mâner la cheie..., Ca să deschid ce încă n-am avut...! Petale roz din glastra cu magnolii, Presar necontenit în drumul tău Mă rătăcesc în pomii plini de rodii, Scapare-mi ești și-mi dai un curcubeu. Surâsul l-am găsit într-o fereastră, Cu el în inimă te-ai așezat... Amară - dulce, depărtarea nostră, Pe-o altă mare cred c-ai navigat. Sub geana nopții, lacrimă de floare, Îți sorb din minte gândul - tău - răcoare, Prin ploile
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352273_a_353602]
-
iar clepsidra este un instrument cu ajutorul căruia se măsura în trecut timpul după cantitatea de apă sau nisip scursă dintr-un recipient, înțelegem că poetul a dorit să spună că timpul chiar dacă a trecut rămâne mereu în fața iubirii un veșnic surâs, optimist, “ Dând nume ciudate iubirii/ Și ochilor tăi/ Și dimineții. “(Zâmbetul clepsidrei ). Gavril Moisa este un sentimental rafinat, care transfigurează iubirea pentru jumătatea mitologică, femeia “cu chipul tău dumnezeiesc “, în reflecție sentimental-lucidă unde sufletul vibrează ca un efect liric și
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
pe frunze moarte, Să privesc de jos tot cerul Iar sub cap îmi las-o carte Să-ți citesc din ea misterul. Toamnă du-mă-n țara întreagă "De la Nistru pân’la Tisa”, Lasă-mi cerul ce se încheagă În surâsul Monei Lisa! Referință Bibliografică: Pune toamnă... lasă toamnă... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352432_a_353761]
-
alocuri, cu cel real dă ca rezultat iubirea: „Poate dintre stelele pe care le- am denumit noi / una se va întoarce la locul știut./ Ochii adânci ai femeii îmi vor șopti poemul,/ vor opri iubirea să locuiască în el, / cu surâsul ei maiestuos cu tot.” (Poem locuit). Dominante sunt, de asemenea, tema pământului natal, a iubirii de patrie, a laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al volumului: „Semn”, unde găsim atât acea artă poetică discutată mai
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Și poate-are nevastă și copii. Citea în cărți, striga la cer, Se războia c-un Univers Ce nu-i păsa de Mitu-al ei, Plecat devreme dintre ei. Când înspre ceruri s-a tot dus L-o fi găsit cu un surâs Pe cel răpus de gloanțe și de ploi, Pe cel cu ochii scoși de ciori, Pe cel lăsat să zacă însetat Pe-un câmp pe care-a alergat Spre glorie sau spre păcat. Elena Trifan Referință Bibliografică: LACRIMILE SPERANȚEI / Elena
LACRIMILE SPERANŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350581_a_351910]
-
înălțimii vulturului ci al albei lumini din fântânițele în care susură folclorul neamului. Surâd de șaizeci de ani nemuritoarele cântece ale maestrului Benone Sinulescu, iar pietrele din izvoare, mai rare și cu mistere mai fermecătoare ca giuvaerul, întorc de sub unde surâsul! Pietrele acestea-s anii culturii noastre sătești în care s-au strâns, ferite de stihiile orașului, cântecele maestrului Benone Sinulescu, într-o viață de om, într-o viață de artist, ca apa rece și curată în ulciorul de lut, mai
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat publicul prin și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
fost frumoasă ca o mireasă de crai și a cântat înstăpânitor. Minunat cântă această tânără artistă, iar sărbătoarea închinată maestrului Benone Sinulescu a avut un strop mai mult de farmec și bucurie, datorită ei! Steliana Sima a încântat publicul cu surâsul ei fin, discret, cuceritor și glasul duios ca un violoncel. E o cântăreață cu un chip atrăgător și o voce gingașă. A cântat de ziua maestrului cu mare farmec, întocmai ca adierea zefirului! Tinerețea a fost predominantă în concert și
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce afirmă liniile dure și sigure ale frunții, toată detașarea clasică a surâsului și a bărbiei. Ba chiar zâmbetul însuși, prelungit prin linii incerte, ce alunecă în vid, în abis, crispează, ca într-o interfață, fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Ea nu e cea cu care întinzi mătasea zilelor peste trupul bronzat de vise. Și orele se răsucesc continuu în fuiorul trecerii. Cu ea nu te tăvălești în cearșaful cuvintelor. Cu ea îți poți bea cafeaua discretă de gânduri. În surâsul dimineții, în zâmbetul amiezii, în mângâierea nopții, departe sau aproape de rosturi, rămâne o simplă femeie, odihnă pentru oboseala vremii. Cu ea îți poți bea aleanul tăcut. Într-o zi, va toarce firul ierbii cu amintirea.(11 iulie 2016) Iulia Dragomir
TOARCEREA VREMII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350626_a_351955]
-
și vorbire liberă la Seminarul Teologic Ortodox din Giurgiu! Spiritul care n-are nevoie nici de oase, nici de carne, ci numai de armonia intimă care îi dă iureșul și efervescența, deși pe deasupra nu pare, pentru că pe față-i joacă surâsul, calmul, împăcarea îi este continuu tânăr... E în largul lui printre copii și a realizat cu ei emisiuni neimaginat de tandre. Copiii au o bunătate plină de avânt și actorul știe să le-o expună. Copiii nu știu de împărțeala
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]
-
din televiziune ale emisiunilor elevate, dar timpul n-o va ierta-o! L-am întâlnit pe actorul Ovidiu Cuncea la Palatul Elisabeta, de ziua Regalității și m-am lămurit cum de-i este fără pată bunătatea de pe față, fără încordare surâsul, fără întuneric ochii, fără zăvor sufletul?! Îl întâlnim pe Ovidiu Cuncea la teatru și lămurim că nici el nu e singur, nici teatrul nu are goluri. Rămas cunoscut ca actor de film și de teatru, Ovidiu Cuncea nu are alt
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]