10,100 matches
-
goldi (tunguso-manciuriană) SIWALA în dobu SNGI în limba khasi (nord-estul Indiei) SOL (latină) SOL = SOREDI (ladino) SOLNȚE (rusă) SRII (gwichin, nat. amer.) ȘU: R în chiguito (macro-ge, Brazilia) SUA în chibcha (Columbia) SUN (engleză) SUNE în novial SUNO (în ido) SUR, SURA, SURYA, SVAR (sanscrita, India) ŠURIAŠ (cassită) SUWARA în kakabi (Papua Nouă Guinee) SW:RŠ (yunkarirsch) TAABE (comanche, nat. amer.) TAAL (tubatulabal, uto-aztecă, Mexic) TAAWA (hopi, nat. amer.) TABA (păiuțe de nord, nat. amer.) TAGA (adyghe, Caucaz) TAHA (guarijio, nordul
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
tunguso-manciuriană) SIWALA în dobu SNGI în limba khasi (nord-estul Indiei) SOL (latină) SOL = SOREDI (ladino) SOLNȚE (rusă) SRII (gwichin, nat. amer.) ȘU: R în chiguito (macro-ge, Brazilia) SUA în chibcha (Columbia) SUN (engleză) SUNE în novial SUNO (în ido) SUR, SURA, SURYA, SVAR (sanscrita, India) ŠURIAŠ (cassită) SUWARA în kakabi (Papua Nouă Guinee) SW:RŠ (yunkarirsch) TAABE (comanche, nat. amer.) TAAL (tubatulabal, uto-aztecă, Mexic) TAAWA (hopi, nat. amer.) TABA (păiuțe de nord, nat. amer.) TAGA (adyghe, Caucaz) TAHA (guarijio, nordul Mexicului
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în față cu mânecă prinsă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
a réunis Dans cette vie de lourds péchés & C'est le temps des cerises mûres Ecoute comment se heurtent entre elles leș étoiles de la nuit Je te cueille un panier de pensées, comme des fruits. Le ciel s'est appuyé sur le front d'une montagne C'est le temps de cueillir camomille et bleuets De cueillir dans l’herbe un petit panier d'étoiles Pour te faire un collier, Tânt que j’ai le temps, tânt que je peux espérer
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
le temps, tânt que je peux espérer... Et je veux aussi te ramener un troupeau de nuages duveteux Pour que tu puisses faire des beignets. Et de ces agiles méchantes fées, Un peu de poudre douce d’étoiles... Et dansant sur mă tempe, que tu ralentisses le temps, Car j’entends déjà le vieil ascète, Qui me séduit avec une éternité, Ecoute comment se heurtent entre elles leș étoiles de la nuit... Și soarele a scăpătat (Sonete disperate) Frate Pituț, iartă-mă
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Și ți se sparge-un silicon? MĂRȚIȘORUL CA SIMBOL Simbolul care vrei-nu vrei Îți spune lucrurile-n față: Fidelitatea -la femei- Atârnă de un fir de ață. MĂRȚIȘORUL CA MOTIV Cadoul cu tendință clară Pe care-un lup cu părul sur Îl dă la câte-o domnișoară Să-i meargă agățatul... șnur! MĂRȚIȘOR, UNEIA CAM TRECUTE -Să-mi prinzi, iubite-un mărțișor, Sub sânul meu cel rotunjor!... Apoi oftând, ca din rărunchi: -Ah, mi l-ai prins de un genunchi! MĂRȚIȘOR ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
kiliç, comparabil cu sl. kolo „roată“ < „soare“. Lat. ensis, în schimb, pare legat de luna mensis. Cf. cor. kal „sabie“. Sulița are nume slav, ce e înrudit cu sol, soarele; un nume maghiar al suliței e szúrás, apropiat de dacic sur; sarisa e o lance macedoneană lungă, de la soarele sar, care astăzi se găsește în limba kaipi și toaripi din Papua Nouă Guinee. Și sula se compară cu soarele sol, în lat. ar fi subula care se vede că e saule
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
b că în sabie, în engleză sula se zice awl apropiat de noi de kimric hăul „soarele“. Tc. mizrak „sulița“ ~ georg. mze „soare“, iar [girit] ~ niger-congo giră „soare“. Părul, țărușul au fost printre primele arme. Lat. avea surus (!) față de soarele sur, dar și palus cf. Apolo, Apol- (și în engl.) ungurii au karo, acuz. karot comparabil cu soarele kart (vezi Crăciun, gr. krat- „forță“, sem. kart „oraș“, tc. kurt „lup“ etc. cf. și kard „sabie“). Săgeată, pe lat. sagitta poate fi
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
fi legat de *sag/ saku „soare“ în amerind., siqiniq la esk., suka „stea“ la dravidieni; engl. arrow, mai vechi earh, arwe ar fi în relație cu arcul, dar, după noi cu tagalog (Filipine) araw „soare“. Ungurii numesc săgeată szúrás < soarele sur, ca la daci, si nyil pentru care vezi nyima „soare“ tibetana, ne în burmeză. Rușii au strela cf. aster „astru, stea“ respectiv Thura „soare“ în burmeză. În schimb tc. ok „săgeată“ trebuie să provină din pok, onomatopea poc, a pocni
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
stea“ (dravid.), saku „soare“ în kaddo, sakita „soare“ în wichita (ambele amerind.) și chiar sak „soare“ (vezi lista). Ungurii zic rácsap, după noi cf. ainian čup „soare“, ér cf. armean ar „soare“, üt cf. sum. Utu; lovitură e szurás de la sura „soare“. Turcii zic vurmak „a lovi“, unde vur se compară cu vera pomenit s.v. sus (verus, veredus, verna, veru etc.) cf. și vula / *vura în figiană. Pentru engl. hit „a lovi“ propunem abhaz Hayt „soare“, hottu „soare“ (dravid.), hi „soare
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
se compară cu soarele pay în kiowa (nat. amer.) cu p- (în jap. e invers ya). Săgeată se numește în egipt. ser, sări în bribri (nat. amer.) pentru care cf. seră „soare“ în siagha (Papua N. Guinee), sor în bulom, sure în tribi (Papua N. G.) care se aseamănă bine cu sura sanscrit, soare românesc. Vezi și magh. szúras. Legat de aster „astru, stea“ pare sl. strela, (thura „soare“ în burmeză).Dravidianul amp „săgeată“ poate fi fenicianul šampaš cu š, respectiv
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în jap. e invers ya). Săgeată se numește în egipt. ser, sări în bribri (nat. amer.) pentru care cf. seră „soare“ în siagha (Papua N. Guinee), sor în bulom, sure în tribi (Papua N. G.) care se aseamănă bine cu sura sanscrit, soare românesc. Vezi și magh. szúras. Legat de aster „astru, stea“ pare sl. strela, (thura „soare“ în burmeză).Dravidianul amp „săgeată“ poate fi fenicianul šampaš cu š, respectiv aš dispărute. În spatele germ. pfeil, oland. pijl [piil], pilen din suedeză
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
el și o întinse pe iarbă. Aici e Cotul Donului, puse el mâna pe un firișor de apă desenat pe acea hartă, iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: <Dragii meipărinți,- asta e scrisoarea lui Ioniță, preciză el cu ochii în
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
sl. krat “ oară, data”, kart “oraș” la semiți, kurt “lup” în turcă, kart “bătrân” tot în turcă, kurt “surd“ în letona etc. Toate aceste cuvinte oară, oraș, lup, bătrân, surd provin de la diferite denumiri ale astrului zilei (surd seamănă cu sur “soare” în v. ind., “bătrân” la Goga și alți poeți: la noi bătrânul soare). Comparați și chukchi, tot în Ciukotka, terki “soare” inversat iese ikret ce seamănă cu Akerta amintit tot acolo în yupik, și cele discutate la explicația gr.
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
Și ți se sparge-un silicon? MĂRȚIȘORUL CA SIMBOL Simbolul care vrei-nu vrei Îți spune lucrurile-n față: Fidelitatea -la femei- Atârnă de un fir de ață. MĂRȚIȘORUL CA MOTIV Cadoul cu tendință clară Pe care-un lup cu părul sur Îl dă la câte-o domnișoară Să-i meargă agățatul... șnur! MĂRȚIȘOR, UNEIA CAM TRECUTE -Să-mi prinzi, iubite-un mărțișor, Sub sânul meu cel rotunjor!... Apoi oftând, ca din rărunchi: -Ah, mi l-ai prins de un genunchi! MĂRȚIȘOR Două
MĂRŢIŞOARE, MĂRŢIŞOARE ... de SORIN OLARIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359682_a_361011]
-
la Școala Populară de Artă „Liviu Borlan”, din Baia Mare, an III, canto popular, profesor îndrumător Ramona Darha, este deja o voce consacrată, după cum demonstrează numărul mare de participări și de diplome obținute la concursuri: Premiul II - Concursul județean „Chants, son sur scene”, calificare la faza națională - Baia Mare, 2010, Mențiune și Diplomă de Laureat al Ligii Campionilor - Festivalul Internațional de Muzică Ușoară, organizator Mihai Treistariu, Brașov, 2010, locul I la Concursul Județean „Euro-Vocea Maramureșului” și excursia „Mini-tur al Europei”, obiectivul principal, Parlamentul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
El, în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L bătea cu argint pe veștminte/ argintându-I pe mâini vechi spărturi./ Uimit am sărit de sub pătura sură:/ - De unde vii, Doamne, din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac./ S-a așezat lângă mine pe rogojină :/ - Pune-mi pe răni mâna ta !/ Pe glezne-avea urme de cuie și
LUMINA DIN SUFLETELE NOASTRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359118_a_360447]
-
de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială.[6] Inițial port bizantin pentru dirijarea ,controlarea traficului naval dunărean,Chilia a funcționat pe insulă.În apropierea fortăreței bizantine,genovezii vor ridica mici depozite,magazii,sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului.I talienii
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Gh.I.Brătianu,,,Recherches sur Vicina et Cetatea Albă’, Contributions à l'histoire ... sur le littoral roumain de la Mer Noire, Universitatea din Iași,1935\ 2 Gh.I.Brătianu,,,Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești[ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Valeriu Rapeanu]’’, EdituraEminescu, București,1980
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Gh.I.Brătianu,,,Recherches sur Vicina et Cetatea Albă’, Contributions à l'histoire ... sur le littoral roumain de la Mer Noire, Universitatea din Iași,1935\ 2 Gh.I.Brătianu,,,Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești[ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Valeriu Rapeanu]’’, EdituraEminescu, București,1980 3 Silvia S. Baraschi,,,Despre civilizația urbană din Dobrogea
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Beograd)de mai târziu-denumiri folosite de genovezi sau tătari-pentru mai multe informații vezi:N.Iorga,,Studii istorice.....’’,care menționează că Maurocastron apare pentru prima oara într-un manuscris teologic de secol al X-lea. [3] vezi și Gh.I.Brătianu,,Recherches sur Vicina et cetatea Albă’’,București,1935, passim [4] ibidem,p.135 [5] la 1484 era astfel menționată de venețianul Malipiero-vezi I.Cartoaja, Cetatea Albă,în ,,Destin românesc.Revista de istorie și cultură’’, Chișinău-București,1,1994,p.110-118 și N.Iorga
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]