1,881 matches
-
deoarece permitea celor care erau în serviciul Domnului să se edifice citind-o; aspectul aspru și anevoios al muncii aducea merite. Munca presupunea transcrierea și copierea textului. Totuși, operele originale erau mai întîi dictate unui notar care le scria pe tăblițe de ceară; apoi, copiștii scriptorium-ului le treceau fără greșeli pe pergament. Acest intermediar servea drept ciornă și permitea eventualele corecturi; el explică și raritatea manuscriselor autografe ale acestei epoci. Execuția unui manuscris putea fi opera unui singur copist sau rezultatul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
au putut număra 2 500 de caractere (aflate la originea celor 80 000 actuale), între care se remarcă cel care desemnează și în prezent cartea. Caracterul este compus din patru linii verticale, traversate orizontal de o curbă mare; el reprezintă tăblițele de lemn pe care se scria vertical și care erau legate cu fîșii de piele sau de mătase; totuși nu s-au găsit cărți cu această formă anterioare începutului erei noastre. Aceste cărți incomode și nepractice sînt înlocuite apoi cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mileniile II-I i.C. Cea mai cunoscută dintre ele este hitita. A fost descifrata în 1916; caracter indo-european arhaic, de mare importanță în studiul comparat al limbilor indo-europene; reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene (mii de tăblițe din secolele XIX-XIV i.C., cu texte juridico-administrative și religioase); au folosit inscripții cuneiforme, hieroglife și alfabete primitive. Unii lingviști vorbesc de indo-hitită că despre divizarea cea mai timpurie pe care a suferit-o proto-indo-europeană. - toharice: toharica A (agneană, limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.) reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene familia indo-europeană, ramura anatoliană; limba centum silabarică cuneiforma akkadiana 144. hopi N SUA (Four Corners, N-E Arizonei); lingvistul american Benjamin Lee Whorf scria că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fi inițiat înseamnă a fi instruit că cele două ordine sînt mereu conjugate"25. Simbolurile nu sînt singulare, deși referenții pot fi. Simbolurile se grupează în "coruri" care spun, la unison, aceleași lucruri. Aceleași semnificații ca steagul mai capătă și tăblița de la intrare cu datele de identificare ale instituției (Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, Penitenciarul de maximă siguranță X) sau uniformele personalului și arestaților. Mai mulți semnificanți ajută deci la confirmarea identității instituționale. Ei îndeplinesc rolul de agenți de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedeapsa cu închisoarea devenind una din pedepsele blînde de care beneficiau doar puțini condamnați. Corpul a continuat să fie principala țintă a represiunii penale, fiind expus pe străzile și ulițele orașelor și satelor, mutilat, dezmembrat, amputat, spînzurat, purtînd la gît tăblița cu faptele comise. Dintr-un ceremonial al dreptății, supliciul a devenit o rutină, făcut cu sînge rece, fără remușcări. Nicolae Muste descrie represiunile pe care domnitorii le porneau împotriva boierilor potrivnici la urcarea pe tron: "Mihail Racoviță... au prins pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la ceasul de la bord. Zece și jumătate. Nu mi place să conduc pe întuneric. Mă rog, o sută de kilometri nu-i mare brânză. Partea proastă e că plouă. Și e destul de frig. Încerc să înțeleg ceva din ce anunță tăblițele fosforescente. Caut autostrada spre București. Mă iau după un indicator și mă pomenesc în garajul neterminat al unui mall în construcție. Mă-nvârt pe loc și ies din fundătură. Peste două minute de orbecăială îmi trece prin minte gândul că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Gata. Am rămas singuri. Mă-ntorc spre ea, o rog să-mi spună cum să ies spre autostrada de București. Îmi vorbește calm și amabil, iar eu înțeleg în sfârșit pe unde trebuie s-o apuc ca să evadez din imperiul tăblițelor. Îi mulțumesc, apoi ies afară. Mă opresc în dreptul mașinii, mă gândesc că ar fi trebuit să cumpăr ceva, orice, măcar din politețe. Mă întorc. Mă vede, îmi zâmbește. Am renunțat de vreun an la chimicale acidulate, așa că o întreb dacă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ciorchini. Vin înapoi și mă așez lângă ea. Stăm, mâncăm, scuipăm coji. Ne uităm unul la altul. Îmi zâmbește. Îi zâmbesc. Mă-ntreabă dacă am idee cum se cheamă locul ăsta în care am ajuns. Mirano. Am văzut eu o tăbliță mai devreme. Mirano. Stăm, mâncăm, scuipăm coji. Dintr-un copac se aude căzând o frunză. Mână de fier Sună telefonul. Mă ridic din pat și răspund. Alo. Salut. Raluca Hagiu la telefon. Nu știu cine e Raluca Hagiu. Așa că-i explic Ralucăi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
acest colonel să fie tras la răspundere. Iar noi credem că și acest lucru este pus pe seama acelei „revoluții” eliberatoare de ... comunism! nu? Să-i amintim și pe cei de la Antitero, uciși în fața sediului Ministerului Apărării Naționale și înscriși cu tăblițe ca teroriști, blocați acolo pentru a fi batjocoriți de toți țiganii și golanii din București, timp de o săptămână. Familiile lor nu au avut dreptul de a-i ridica și de a-i înmormânta creștinește. Acestea au fost ordine date
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
când în când. Fiindcă tatăl meu le-a păstrat, arătându-mi le abia când am devenit scriitor cunoscut, le păstrez și eu până azi, respectându-i pietatea de părinte, dar fără vreo emoție deosebită, căci nu mi evocă mare lucru: tăblița, cu semnele mele încă pe ea, și abecedarul. Mă enerva, în cuprinsul abecedarului, figura băiatului vrednic, săritor să-și ajute mama la treburile gospodăriei, căci pe mine mă țineau părinții de leneș: într-adevăr, nimic nu mă deranja și plictisea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
istorice și metodologice. Nașterea psihologiei ca domeniu de cunoaștere științifică de sine stătător și autonom corespunde unui eveniment diferit de realizarea descoperirii în biologie a unei noi specii de animal sau plantă, peste care să se aplice din acel moment tăblița cu o anumită denumire, eventual în latină, precum și numele autorului care a făcut descoperirea. Așa cum mi s-a relatat, la Universitatea din Leipzig există un important muzeu unde personalității lui W. Wundt și multiplelor lui contribuții teoretice și experimentale le
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o renaștere a scrisului și a limbii latine. S-a spus că, pentru Carol cel Mare, "scrisul este un mijloc de guvernare". Biograful său Eginhard a imortalizat imaginea impresionantă a marelui împărat care "avea obiceiul să-și pună sub perne tăblițe și foi de pergament în scopul de a profita de momentele de răgaz pentru a se exersa în scrierea literelor; dar s-a apucat prea tîrziu de acest lucru și rezultatul a fost mediocru". Scrisul este indispensabil pentru conservarea textelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi perfect "serios", cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, dar să aparțină discursului literar. În această calitate, el realizează acte de discurs pe care nu le putem situa pe același plan cu altele. Dacă într-un colț al tăbliței am citi numele lui Jacques Prévert, enunțul și-ar schimba complet statutul. 2. Mărcile lingvistice Infinitivul Unii pot spune că metoda de acces cea mai simplă la statutul pragmatic rămîne conținutul însuși al enunțului: este suficient să înțelegem sensul cuvintelor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
poate avea mai multe sensuri și alegerea aceluia care este pertinent în această situație nu se face în mod automat. N-am fi atît de siguri că este vorba de tutun dacă am fi într-o fabrică de mezeluri și tăblița s-ar afla în fața unei grămezi de șuncă 1... 5 Nici identificarea subiectului "subînțeles" al verbului la infinitiv nu este de la sine înțeleasă. În acest exemplu împrumutat din poemul lui Mallarmé, Briza marină: La chair est triste, hélas! Et j
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care enunțul respectiv nu ar avea deloc valoarea unei interdicții. De exemplu, directorul instituției poate să prezinte clădirea comisiei de securitate și să spună, deschizînd ușa: În această încăpere nu se fumează". Spre deosebire de "Fumatul interzis", enunțul celei de-a doua tăblițe conține mărci de timp și de persoană, precum și determinantul demonstrativ "această". Vom reveni asupra problemei mărcilor de persoană (vezi cap. 9). Prezentul are aici o valoare "deictică", adică nu poate fi interpretat decît în raport cu situația enunțiativă particulară din care face
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de analiză a situației în care se găsește. În consecință, pentru a determina sensul enunțului, el trebuie să mobilizeze reguli numite pragmatice. Va presupune astfel, cu siguranță, că o instituție nu și-ar fi dat osteneala să plaseze o asemenea tăbliță dacă respectivul conținut nu s-ar referi la oamenii care sînt în sală; își va spune, de asemenea, că faptul de a include respectiva încăpere în categoria locurilor în care nu se fumează nu prezintă mare interes pentru clienți și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
argument în favoarea" ↔ = "a fi în contradicție cu" Destinatarul dispune astfel de instrucțiunile atașate utilizării lui dar; înarmat cu aceste instrucțiuni și sprijinindu-se pe context el trebuie să emită ipoteze pentru a identifica propozițiile implicite R și non-R. În cazul tăbliței noastre, numai contextul permite interpretarea lui "este un bar la capătul culoarului" ca indicînd un loc în care se poate fuma. Tocmai am prezentat două exemple de proceduri foarte diferite: trecerea de la " În această încăpere nu se fumează" la interpretarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
produs cu intenția de a comunica ceva celor cărora le este adresat. Această caracteristică a seriozității nu este în enunț, bineînțeles, dar este o condiție a interpretării sale corecte: pînă la proba contrarie, dacă găsesc în sala de așteptare o tăbliță cu interdicția de a fuma, voi presupune că această tăbliță este serioasă. Nu pot să refac povestea tăbliței pentru a verifica acest lucru: simplul fapt de a intra într-un proces de comunicare verbală implică faptul că respectăm regulile jocului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este adresat. Această caracteristică a seriozității nu este în enunț, bineînțeles, dar este o condiție a interpretării sale corecte: pînă la proba contrarie, dacă găsesc în sala de așteptare o tăbliță cu interdicția de a fuma, voi presupune că această tăbliță este serioasă. Nu pot să refac povestea tăbliței pentru a verifica acest lucru: simplul fapt de a intra într-un proces de comunicare verbală implică faptul că respectăm regulile jocului. Aceasta nu se face printr-un contract explicit, ci printr-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în enunț, bineînțeles, dar este o condiție a interpretării sale corecte: pînă la proba contrarie, dacă găsesc în sala de așteptare o tăbliță cu interdicția de a fuma, voi presupune că această tăbliță este serioasă. Nu pot să refac povestea tăbliței pentru a verifica acest lucru: simplul fapt de a intra într-un proces de comunicare verbală implică faptul că respectăm regulile jocului. Aceasta nu se face printr-un contract explicit, ci printr-un acord tacit, co-substanțial activității verbale. Este vorba
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
joacă un rol crucial în procesul de înțelegere al enunțurilor. Prin simplul fapt că se presupune că ele sînt cunoscute reciproc de interlocutori, ele permit transmiterea unor conținuturi implicite. Să ne imaginăm astfel că în locul lui " Fumatul interzis" avem o tăbliță asemănătoare pe care ar scrie "Visatul interzis" și care ar fi plasată în anticamera unui vestit guru indian. Interdicția pare ciudată; totuși cititorul nu va rămîne la diagnosticul de ciudățenie și va dezvolta un raționament de felul următor: Autorul enunțului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de felul următor: Autorul enunțului a spus "Visatul interzis". Nu am nici un motiv să cred că el nu respectă principiul de cooperare. Conform acestui principiu, orice enunț trebuie să prezinte un interes oarecare pentru cel căruia îi este adresat; autorul tăbliței o știe și știe, de asemenea, că cei care o vor citi o știu. Presupun, deci, că dacă a transgresat legea care vrea ca enunțurile să prezinte un interes oarecare, a făcut-o numai în aparență. În realitate, acest enunț
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest enunț este interesant, dar într-un alt mod; nu trebuie să mă opresc la conținutul literal, ci să caut o altă interpretare care să fie compatibilă cu principiul conform căruia enunțurile trebuie să prezinte interes pentru destinatari. Cum autorul tăbliței n-a făcut nimic pentru ca eu să rămîn la sensul literal, înseamnă că el vrea ca eu să fac acest raționament. Plecînd de la postulatul că legile discursului sînt respectate de autorul tăbliței, cititorul va fi determinat să infereze o propoziție
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]