1,658 matches
-
faleză, vântul Îmi tăia Adina Dabija 20 răsuflarea. mi-am scos cizmele și m-am așezat pe malul apei, În ideea de a-mi Înmuia picioarele În Dunăre, Însă malul era Înghețat. Doi Îndrăgostiți care se Încumetaseră să Înfrunte vântul tăios al dimineții și care se plimbau Înlănțuiți, legați la gură cu același fular mov, au trecut pe lângă mine fărĂ să mă bage În seamă. N-am putut să rezist mai mult de două-trei minute și am decis să-mi pun
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Întâlnisem În sfârșit oameni ca mine, care țineau muza mai presus de toate. Era ceva barbar și sălbatic În adunarea noastră, iar eu, În blugii mei evazați rupți (fuseseră ai soră-mii) și În ia mea românească, cu poeziile mele tăioase și obraznice, puteam trece cu ușurință drept un băiețoi. mi se părea de neconceput că tabăra se va termina și va trebui să mă Întorc la viața de om de rând - de sclav. Dacă ar fi avut cu adevărat imaginație
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am ajuns pe faleză, vântul îmi tăia răsuflarea. Mi-am scos cizmele și m-am așezat pe malul apei, în ideea de a-mi înmuia picioarele în Dunăre, însă malul era înghețat. Doi îndrăgostiți care se încumetaseră să înfrunte vântul tăios al dimineții și care se plimbau înlănțuiți, legați la gură cu același fular mov, au trecut pe lângă mine fără să mă bage în seamă. N-am putut să rezist mai mult de două-trei minute și am decis să-mi pun
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
întâlnisem în sfârșit oameni ca mine, care țineau muza mai presus de toate. Era ceva barbar și sălbatic în adunarea noastră, iar eu, în blugii mei evazați rupți (fuseseră ai soră-mii) și în ia mea românească, cu poeziile mele tăioase și obraznice, puteam trece cu ușurință drept un băiețoi. Mi se părea de neconceput că tabăra se va termina și va trebui să mă întorc la viața de om de rând - de sclav. Dacă ar fi avut cu adevărat imaginație
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mână. După câteva încercări nereușite, dat fiind faptul că băiatul avea pași și figuri deloc ritmice și deloc obișnuite dansului, Iuliana strigă privindu-l rugătoare: - Nu mai pot în felul acesta. Eu plec și... - Să taci! a fost răspunsul lui tăios, însoțit de un gest brutal prin care a prins-o în brațe și i-a îndoit trupul pe genunchii lui. A încercat să o sărute fără voia ei, dar fata s-a ferit. O îngrozea privirea lui de om nebun
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
-mi permiteți, doamna Dobrescu... Nu știu cum se obișnuiește, dar, foarte pe scurt..., noi, adică eu, am venit să vă cer mâna Iulianei. O cer în căsătorie pe fata dumneavoastră și... - Și ce? îl întrerupse doamna Luiza, cu o voce neașteptat de tăioasă, privindu-l în ochi pe bietul Eugen care începu să-și frece mâinile, fâstâcit total. Mi-o cereți mie? Este mâna ei, nu a mea... ea ce zice? Ați întrebat-o? Iuliana se prăpădea de râs și nu știa cum
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
păcatul să ne deschidă ochii: vreo trădare mai gravă ori vreun gest egoist vor fi contribuit la frângerea imaginii prea pozitive pe care ne-am făcut-o despre noi înșine». DE LA REFORMĂ LA REFORMATARE Cuvintele și imaginile părintelui Rondet sunt tăioase, sugestive și dinamice. Pe de-o parte, o asemenea abordare a misterului vieții consacrate cu siguranță înseninează, însă ar putea da și câțiva fiori, întrucât periclitează o întreagă serie de certitudini și automatisme, dând întâietate percepției a ceea ce se întâmplă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cinstit, trebuia să recunoști că, dimpotrivă, Podul Mogoșoaiei duhnea de bodegi. În ceafa fiecărui pălățel, în cârca oricărei bibloteci, fie ea academică sau universitară, atârna și își bălăbănea fundul murdar cel puțin cîte-un sac de bodegi. Dar nu niște bodegi tăioase, adulte, grosolane. Ci niște bodeguțe simpatice, neajutorate, peltice, în visteriile cărora adevărații cetățeni fini își vărsau, cotidian, adevăratele pensii alimentare. Și în stranele cărora, pătrunzând și miluind în jurul tău, tovarășii de pahar, cu piciorul, trezeai nu proteste, ci admirația pupăcioasă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în viteza a IV-a. Ploile de împreunare i le stricară însă clămpănitul unui clopot, agitat cu bruschețe, de undeva din adâncurile de velur ale casei, ca de pe platforma unui tramvai cu cai. Dangăt de clopot, însoțit de o voce tăioasă, ce ar fi putut trece cu greu drept una de muiere, joasă, ușor răgușită și melodioasă, o bună voce de jazz. - Gabi Gabrielito, sifilitico și deshumato! Ai stors, dezarticulato, vălmășagul de ceapă?... N-am auzit nici până acum, peste căpățâna
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bărbia e despicată de o linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț însă fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în niciun caz ca obstinație de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios și exploziv pornește din făptura sa și adesea amicii își dădeau seama târziu că glumește permanent speculând fiecare idee chiar neclară. Este de asemenea un extrovertit, cu toane care adesea se manifestă surprinzător cu observații trăsnite< o fire veselă și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe trotuarele pustii. - Încotro, cucoană? întrebase birjarul. - La Cuțarida! răspunsese Lina, și privise cerul de vară. La podul Basarab, semafoarele verzi și roșii clipeau deasupra liniilor ferate. În dreptul Grantului o cotiră spre mahalaua lor. Simți de departe aerul rece și tăios, plin de miresme, al gropii. - Dii! îndemna iepele vizitiul somnoros. De aici se vedea câmpul acoperit de curți până la Tarapana. Cuțarida rămăsese între aceste două șei bătute, golașă și rară, întretăiată de maidane. La Spiridon ardea încă o lumină. Își
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
al guvernului român, cu indicația de a fi prezentat de îndată autorităților finlandeze. Era ceea ce și făcea ambasadorul Mircea Bălănescu, către miezul nopții, în fața lui Ahti Karjalainen, ministrul de externe finlandez. Protestul, redactatat pe un ton ferm și în termeni tăioși, cerea guvernului finlandez să se conformeze normelor și practicii diplomatice internaționale, menite să asigure dreptul suveran al fiecărui stat de a participa pe picior de egalitate la dezbaterea problemelor care făceau obiectul unei reuniuni de importanța celei deschise la Helsinki
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Vom avea noi adică ei grijă să se afle la București ce faceți voi aici". Și, desigur, s-au ținut de cuvânt. Bineînțeles că n-am lăsat nici o acuzație a lor fără replica cuvenită, inclusiv prin câteva puneri la punct tăioase adresate lui Zorin. Am revenit la Ambasada română târziu în noapte, unde delegația ne aștepta impacientată. Îmi aduc aminte că, încă surescitat, primele cuvinte pe care le-am rostit în fața colegilor au fost: "cum a putut socialismul să formeze astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
putut întâmpla, dar nu au avut răgazul să se petreacă vreodată, din pricina intruziunii brutale a morții. De fapt, ceea ce provoacă vibrația autentică a poemului, străină - mai e oare nevoie să accentuăm? - de orice poeticitate tradițională, este tocmai „prozaismul cristalin și tăios al evocării unei drame personale”358 (se vorbește despre trei morți apropiați - mama, o soră necunoscută, fratele mai mare: simple fapte, dar cu rezonanțe îndepărtate, neliniștitoare, complexe). Așadar, în ciuda simplității sale, a transparenței copleșitoare în care se dizolvă parcă orice
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
protector. Ia naștere, astfel, o paraliteratură ce stă În antecamera literaturii sale și Încearcă s-o justifice. Retorica ei este apropiată de retorica amoroasă: același gen de curtoazie, aceeași vervă ironică, aceeași acrobație Între laudă și contestație, același spirit moralist tăios și perfid. Hristoitia Începe cu o dedicație-scuză: „Cela ce găsește vină S-o vrea s-o facă mai bine Nu stau cu el În pricină Slobod este de la mine”, urmată de un cuvînt către cititori și de o prefață. Tema
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chirci. Se descoperi, pentru prima oară, lipsit de apărare, nu știa să se ferească și nici nu avea unde fugi. Broboane se adunară pe pereți, de parcă ei nădușeau, apoi apa se uscă dintr-odată, foșnea ca un așternut, până ce deveni tăioasă. Lumea lui se zgâlțâia din temelii, cineva o lovea, pereții, deschiși până atunci și primitori ca două palme lipite căuș, se îngustară, strângându-l ca niște chingi. Încheieturile îl ardeau, striga și gura parcă i se umplea de nisip. Când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca ridică brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse. Să nu le uit ! Își trase fermoarul de la scurta de piele, își scoase tacticos mănușile și le puse pe ghidonul motocicletei. Bătrânul crezu că a învins, smocurile i se muiară, vârfurile lor tăioase se pleoștiră în ciucuri. Maca scoase un carnețel și un creion, găsi o poziție potrivită și scrise, silabisind din vârful buzelor. — Gata, spuse, punând creionul între foi. Știi, aia cu boașele am scris-o mai de-a dreptul... De mamă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi tremurau mâinile. Luă mapa cu lozuri, dar unul ieșise din lăcașul lui. Îl îndesă și aplecă mapa către străin. — O să-l luăm atunci chiar pe ăsta pe care l-ai ales dumneata, spuse străinul cu o voce care devenise tăioasă. — Eu n-am ales nimic ! gemu Jenică. — Atunci să zicem că el te-a ales pe dumneata, șuieră străinul și prinse lozul cu degete subțiri. Era dibaci, atingea obiectele ca un magician și, cu toate astea, desfăcu lozul cu o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Bogdan obiectele amintite, pe care defunctul le luase a doua zi după curs, în intenția probabil de a le da unei nepoate, în timpul acela în gazdă la el. Autopsia dovedi că Dan Bogdan fusese lovit de cel puțin cinci arme tăioase felurite, dintre care un cuțit de vânătoare și pumnalul găsit înfipt în trup și pe care unul din agresori, mai fricos, n-avusese tăria de a-l trage înapoi, deoarece corpul se răsturnase din cauza celorlalte lovituri. Pumnalul, la o atentă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grosimea de trei mm. Ea nu e profundă, probabil din cauză că instrumentul cu care a fost făcută a întîmpinat rezistență în palton și haină. Lovitura a fost totuși dură, sfărâmând coasta. Plaga pare făcută cu un cuțit gros, cu marginile puțin tăioase, asemeni unui gladium antic. Obiectul a forțat epiderma mai mult prin violența apăsării, din care pricină rana are aspect de contuziune, fiind impregnată cu fire de lână provenind din sacou... Nici una din plăgi nu e mortală în sine, aproape toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să fi văzut deja totul. S-a terminat cu privirea din privire. (Fiul iese) SEPP BOTDEJIGODIE: Dada, Cuvâtul da Acum Sepp trebuie să-și ia vocea în pumn Și să taie globul cel verde Și atunci a moștenit o voce tăioasă De la întreaga natură Pe care el o taie pentru lume în felii Până la fructele maronii de dinlăuntru Chiar în locul Unde globul de bucurie este verde ca otrava Pentru că Președintele și-a secretat greutatea Lumea și Femeia fată Însingurarea Pe ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Este adesea denumit „oaspetele”. Sub Înfățișarea sobră a lui Theon se ascunde Însuși Plutarh, iar atenianul Sarapion, căruia Îi este dedicat dialogul precedent, este un poet renumit, de formație stoică. Boethos, epicureu convins, dovedește adesea În replicile sale un scepticism tăios. Spre deosebire de primul dialog delfic din această serie, discuțiile nu se mai poartă În cadrul unei ședințe, ci În timpul unei plimbări pe Calea Sacră, Începând cu intrarea În Sanctuar și ajungând până la marele templu al lui Apollo. În felul acesta dialogul devine
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
al locului, trecut de mult de 85 de ani, agricultor, cântăreț bisericesc și căutător de comori. Drumul pare să nu ducă nicăieri. Se sfârșește treptat, răsfirându-se în mrejele unor înspăimântătoare râpe adânci, sculptate în obrazul unui deal lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care ne îndreptăm ar fi burdușit cu tezaure și că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ocupat Bucureștiul în luna decembrie. După o perioadă de refacere cu sprijin francez, în vara anului 1917, armata română declanșează contraofensiva. În țărâna răscolită de obuze, în umezeala tranșeelor, printre trunchiurile de copaci, în lapoviță și ninsoare, în scrâșnetul tăios al gerurilor și în toate lipsurile materiale, în contrast cu înzestrarea armatei dușmane, ostașii români au dat dovadă de un eroism legendar. Lupte crâncene s-au dat la Oituz, Mărășești și Mărăști. Multe episoade eroice, cum ar fi „atacul cămășilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alcool 70%; tampoane de vată; - pentru însămânțare pe mediul de cultură pentru aerobi și anaerobi sunt necesare 2 flacoane speciale (unul cu dop galben și unul cu dop albastru). Nesterile: garou, lampă de spirt, tăviță renală, container galben pentru instrumente tăioase, pungi negre pentru materialul moale folosit. Pregătirea pacientului: Psihică : se informează bolnavul, se explică necesitatea examenului și pe scurt tehnica, se ia consimțământul . Hemocultura se recoltează când pacientul este în puseu febril, deoarece se consideră că în acest moment este
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]