1,130 matches
-
A.G. Plehanov și Maxim Gorki, un interes fără precedent manifestat de cititori, care determină apariția a șaptesprezece ediții, toate epuizate, traducerea întâi în limbile germană și polonă, apoi și în alte limbi, îl situează pe D. printre scriitorii de renume. Tălmăcit în limba română de G.M. Ivanov și prefațat de Adrian Maniu, romanul va fi tipărit la București în 1929. Urmează tot un roman, Apele mici (1914), interzis de autoritățile rusești, iar în 1915 culegerea de nuvele Floare amară (transpunerea în
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
Heine, publicate, în principal, într-un cuprinzător volum, după 1945. A tipărit și transpuneri în românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu langori verlainiene, imagistică macabră și fabulă simbolică. Traducerile, amestecate, trădează totuși preferințe pentru înnoire: Baudelaire (Urâtul, Femeia, tălmăcite de Mircea Demetriade), Rollinat (din Nevroze dă o versiune românească B. Florescu), Gérard de Nerval, E. A. Poe (Umbra, traducere de I. C. Săvescu). Aici Catulle Mendès, J.-M. de Heredia, J. Lemaître, H. W. Longfellow apar alături de Burns, Petöfi, Th. Moore
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
a doua jumătate a sec. XVIII), traducător și cronicar. Fiu al preotului Dimitrie Duma din Șcheii Brașovului, D. a fost cântăreț bisericesc și dascăl al copiilor din parohia șcheiană între anii 1772 și 1790. Fiind „foarte cuvios și vrednic”, a tălmăcit mai multe scrieri religioase din limbile greacă, latină, sârbă, aproape toate rămase în manuscris, între care Livada duhovnicească de Ioanes Mosh, Piatra zmintelii de Ilie Miniat și Pășunea oilor celor cuvântătoare. Doar Preoția sau Îndreptarea preoților, lucrare a patriarhului Callinic
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
convenționale. S-a remarcat mai ales în specia imnului eroic. G. poate fi considerat, în epocă, unul dintre cei mai buni traducători. Autorii către care și-a îndreptat atenția au fost Victor Hugo și Alfred de Musset, din care a tălmăcit numeroase versuri. Din opera celui dintâi a selectat poeziile și poemele cu tematică exotică, fără a le neglija nici pe acelea cu caracter satiric. Din Musset a transpus câteva mari poeme, precum Rolla, Noaptea din octombrie și Noaptea din mai
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
spirituală a lumii românești. Lucrând adesea în tandem cu Radu Greceanu, fratele său, G. s-a aflat printre cărturarii care au participat la apariția Bibliei în 1688. Editorii acestei cărți fundamentale s-au aplecat, în privința Vechiului Testament, pe un text tălmăcit de Nicolae Milescu, text ce suferise cel puțin o îndreptare însemnată. Vor supune acest „text revizuit” propriei lor „revizii”, confruntându-l iarăși cu originalul grecesc și, poate, cu versiunea păstrată în manuscrisul 4389 de la Biblioteca Academiei Române, renunțând, în bună parte
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie Anghel trimite versuri. Mai colaborează cu proza umoristica Alceu Urechia. Se publică folclor cules de un Gh. Lucinescu din nordul Moldovei. R.Z.
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
o bună autoare - inventiva, vie - de literatură pentru copii (Căsuța lebedei, 1922, Fluierul fermecat, 1924, Să povestim, 1931, Bombonel și Totonel, 1936, Kiki și Riki, 1936, Pit și Pitulice, 1946, Ciufuleț, 1959, Drum fără popas, 1960). Pentru cei mici, a tălmăcit (din H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat (Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
foarte diverse, ca de pildă lirismul absenței, al aspirației, al așteptării ș.a. Stelele cardinale (1975) pune sub luptă patru metafore fundamentale, patru puncte cardinale ale poeziei lui Eminescu: gândirea, visul, cântecul și plânsul. Sunt examinate pe rând semnificații multiple, eseistul tălmăcind sau descoperind noi sensuri, cum ar fi gândirea echivalată cu nașterea, zămislirea, care se întruchipează în treimea demon, monarh, mag. De asemenea, visul este și el văzut ca un mod tipic de a crea, cu un rol precumpănitor în poezia
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
muzical, C. este cu deosebire cunoscut ca traducător. Apariția traducerii primului volum, Swann, din ciclul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust (1945) a fost apreciată ca un eveniment. Al doilea volum, aflat în șpalt, ca și alte opt volume tălmăcite de C. vor fi reluate de Eugenia Cioculescu, soția sa, care continuă de la Albertine și finalizează transpunerea în românește a romanului lui Proust. Dat fiind că o parte din traducerea făcută de C. s-a pierdut, Eugenia Cioculescu a făcut
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
hyperionism, descrierea personalității lui Eminescu fiind întreprinsă, în ansamblul coordonatelor ei, prin raportare la secolul al XX-lea și la gândirea filosofică modernă. Examinând lirismul eminescian, cu imaginile, simbolurile și miturile lui arhetipale, criticul a reușit să reconstituie și să tălmăcească întregul cosmos poetic al clasicului nostru. În viziunea exegetului, Narcis și Hyperion simbolizează marile extreme ale vieții, între care Poetul se zbate în odiseea cunoașterii Ființei: josul și înaltul, pământul și cerul, bulgărele și steaua, Satan și Demiurg, efemerul și
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
rămâne o chestiune nelămurită. G. este o personalitate importantă a mișcării iluministe din Moldova. Preocupările sale culturale, orientate spre tipărirea și încurajarea traducerilor, făcute în special din literatura moral-filosofică iluministă, sunt transmise unor emuli din preajma sa: traducătorii Toma Dimitriu (care tălmăcește din elinește, la „osârduitoarea dorință” a lui G., romanul Etiopica) și arhimandritul Gherasim (a cărui traducere din Gabriel Pérau, Taina francmasonilor, nu este străină de interesul lui G., el însuși fiind membru al societății francmasonice). Atras de literatura apoftegmatică și
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
P. Hasdeu. În numărul pe 1987, la rubrica „Ancheta noastră cu scriitorii” răspund Ștefan Aug. Doinaș, Radu Cârneci și Eugen Simion. În același număr teatrul e adus în atenție sub genericul Despre actorii care «mor pe scenă». Paul B. Marian tălmăcește din jurnalul lui Anaïs Nin, Roxana Marfievici din cartea despre Céline a lui F. Vitroux, Sorina Maria Ștef din G. A. Borgese, Iacob Florea din Elias Canetti, iar George Pruteanu din Fiodor Abramov. În numărul din 1987 apar câteva Silogisme
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
cu Brâncuși. Interesante sunt și eseurile semnate de C. Noica, Ion Hobana, Alexandru Surdu. Dragostea și universul este genericul volumului din 1987, conținând integral traduceri din literatura universală. Secțiunea rezervată traducerilor este, de altfel, cea mai bine reprezentată. Alice Georgescu tălmăcește o secvență dramatică din Dino Buzzati, Sanda Chiose Crișan traduce din Histoires malicieuses des grands hommes, oprindu-se la „Straniile metode de lucru ale lui Zola”, Cezar Baltag optează pentru C. G. Jung (Despre relația psihologiei analitice cu poezia), Dana
ALMANAH „VIAŢA ROMANEASCA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285269_a_286598]
-
numărul din 1986, M. N. Rusu își intitulează însemnările Viața secretă a lui Mateiu I. Caragiale și comentează corespondența dintre Septimiu Albini și G. Bogdan-Duică. Dintre traducători, sunt de reținut Grigore Tănăsescu (cu două poeme de Goethe), Angela Ioan, care tălmăcește două schițe din Achile Campanile, și Anatol Ghermanschi. Alți colaboratori: Petre Popovici, Nicolae Onuc, Miruna Runcan, Luana Pop. D.B.
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din Maiakovski și Nazim Hikmet apar nesemnate, în vreme ce V. Cristian tălmăcește din Jules Supervielle, iar Gh. Dinu din poezia bulgară. Silvian Iosifescu și Octav Șuluțiu fac bilanțul mișcării literare, iar F. Aderca și Dan Petrașincu au în vedere spectacolul de teatru. Alți colaboratori: Al. Leon, Eduard Mezincescu, Petre Moscu, Ion Biberi
ALMANAHUL REVISTEI „APARAREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
în 1941 pe scena Teatrului Național din București, în care e omagiată personalitatea lui O. Goga) sau reproduce câteva dintre opiniile lui Marin Preda despre „obsedantul deceniu”. E de reținut tot aici și ancheta Există o generație Labiș? Marcel Pop-Corniș tălmăcește din romanul lui Ken Kessey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Maria Ivănescu din Moarte pe credit a lui Céline, Modest Morariu din Cioran, Ioan Alexandru din „poetul” Heidegger. Alți colaboratori: Traian Herseni, A. I. Zăinescu, Ion Hobana, Hristu Cândroveanu. D.B.
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
semnate de Ion Minulescu (Nocturnă), proze de Gala Galaction (Moșneagul cu ochi albaștri), Al. Cazaban, V. Demetrius, N. Davidescu și Vasile Savel. Un fragment dramatic poartă semnătura Claudiei Millian, iar la secțiunea rezervată traducerilor apar numele lui Ion Minulescu, care tălmăcește din H. de Regnier, și al lui Liviu Rebreanu, cu versiunea românească a unei narațiuni de Knut Hamsum, Moartea lui Glahn. Interesante sunt și materialele consacrate unor aniversări și comemorări: un secol, respectiv 110 ani de la nașterea lui L. N.
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
Nădejde, Z. C. Arbore, Panait Mușoiu, M. Sevastos, Paul Zarifopol, C. Rădulescu-Motru, Cezar Petrescu, Silvian Iosifescu ș.a. Fragmentele dramatice poartă semnătura lui Emil Nicolau, B. Luca, N. Kirițescu, George Mihail Zamfirescu. Și compartimentul traducerilor este dens. Astfel, Al. T. Stamatiad tălmăcește din Baudelaire, iar mai târziu se oprește asupra lui Horațiu. În 1926, H. Blazian traduce din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
Și compartimentul traducerilor este dens. Astfel, Al. T. Stamatiad tălmăcește din Baudelaire, iar mai târziu se oprește asupra lui Horațiu. În 1926, H. Blazian traduce din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
H. Blazian traduce din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas, Badea Cârțan
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
nu au mai ajuns până la noi, putem, în schimb, reconstitui măcar aproximativ modul în care scenele biblice erau înfățișate în biserici. Asta în primul rând datorită unui manual de pictură bisericească (Ermineia tis zografikis tehnis Erminia pentru meșteșugul zugrăviei, cum tălmăcește la 1805 arhimandritul Macarie), aparținând unui zugrav cunoscut sub numele de Dionisie din Furna, datând de pe la 173028. Lucrarea sintetizează o întreagă tradiție a iconografiei răsăritene, reprezentând un ghid folosit, mai mult ca sigur, și de pictorii din Țările Române. Ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest), lăsându-l pe Vasile Elisav să dreagă, pedagogic, busuiocul: — Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav (germana căruia era la fel de bună), de la premisa următoare, anume că rariștea silvestră e, finalmente, un „nepom“, schlimmerickul prietenului neamț (sau germanofon?) al Carmencitei ar suna astfel în română (nu fără, bineînțeles, inevitabilele pierderi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
I.H. Dacă erau împreună, nu contează. Să vă dau un contra-exemplu. Vine o fată, o fetiță din Novosibirsk, din Urali, de undeva, de vreo 30 de ani sau cât o fi avut când a apărut, care are darul de a tălmăci într-un mod așa de sincer, așa de credibil tot ce cântă, încât o asculți. Nu numai prin note, nu numai prin frumusețea unei acute, asta e ceva care nu interesează. Nu că e demodat, dar nu a fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și, cum să vă spun, stupiditatea genului "operă" este tocmai frumusețea timbrului vocal, care are o senzualitate comunicativă. Da. Dar, eu apreciez adevărul artistic ce stârnește curiozitate, interes. Cel mai important este să fii ascultat, să știi ce cânți, să tălmăcești ceea ce spui. Cântatul este vorbire cu muzică. A cânta nu este simpla producere a unor sunete. Este vorbirea cu ajutorul muzicii. Vorbire pe o treaptă mai înaltă, și comunicarea este mai ușoară, mai profundă cu ajutorul muzicii. Asta e tot. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]