1,612 matches
-
primul film. Greengrass vine din lumea documentarului britanic de televiziune și, în mîinile lui, materialul ăsta complet aiuristic, cu terminatori CIA-iști care se vînează unii pe alții la lumina zilei în capitalele lumii, simulează cu un succes incredibil verosimilitudinea tactilă, textura zbîrlită și electrizantă a reportajului cu camera ascunsă. După cum a dovedit-o și cu Zborul United 93 (docudrama lui despre 11 septembrie și, probabil, cel mai bine regizat film distribuit la noi anul trecut), nimeni nu extrage mai multă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
repugnant, dezagreabil apare în persoana unui copil, ca o accentuare a deprecierii unui topos literar. Dacă trecem în revistă vocabularul utilizat de către narator constatăm ponderea substanțială pe care o au cuvintele care descriu punerea în ecuație a simțurilor, de la cel tactil, la cel auditiv, de la cel vizual la cel olfactiv, singurul neîntrebuințat fiind cel al gustului. Simțurile sunt cele care decid în ceea ce privește relatarea, ele constituie filtrul prin care evenimentele intră în câmpul nostru de observație, iar naratorul anunță o dereglare sistematică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stilou. Până și localizarea atentă în cadru și înregistrarea bruiajelor sunt în măsură să spo- rească impresia de cinévérité a relatării. Să ne întoarcem la simțuri, o trecere în revistă a voca- bularului prin care percepția acustică, vizuală, olfactivă sau tactilă este invocată ne avertizează asupra delimitării unui câmp de observație. Din zona acustică putem selecta acele zgomote care ne situează în zona dizarmonică a bruiajului, fluierele și clopotele legate de călătoria cu tre- nul, fluierăturile gardiștilor, hărmălaia linșajului etc. Din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de fond, însă naratorul vrea doar să vedem focalizat. Din zona olfactivă avem câteva specimene, ulițele miros a scăpătare (sensul este figurat), vopseaua din camera de hotel miroase a terebentină proaspătă ceea ce provoacă o impresie deza- greabilă. Cât despre simțul tactil, atingerea copilului pro- voacă un recul dezgustat naratorului. Toate aceste senzații care au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă se amestecă componistic într-o uvertură a exasperării. În orice caz, efectul cocktail-ului sinestezic este deconcertant. Deși prozatorul disprețuia simbolismul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca „bobor” și plebiscitarii ca ploșnițe etc. Experiența pe care naratorul o are la Grand Hôtel „Vic- toria Română” se poate împărți în patru episoade, dintre care trei sunt nocturne : cel al contactului dezagreabil, în primul rând vizual, dar și tactil, cu cetățenii urbei natale, cel al descoperirii insectelor în camera de hotel, cel al linșării unui câine de către măturătorii nocturni și cel al brutalizării unei femei de către oamenii de ordine. Toate aceste episoade trasează nu doar perimetrul unei expe- riențe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să declanșeze o stare de vertij senzorial, însă ea reprezintă punctul focal, fiind anticipată de privirile cetățenilor. Gestul are un efect devastator, antrenând reflec- ția mizatropică a naratorului cu privire la animalele captive în cuști care cel puțin sunt protejate de contactul tactil. Ce semnificație are acest gest și de ce provoacă el o repulsie atât de mare ? Copilul percepe alteritatea nu sub forma unei convenții sociale, ci sub semnul simțurilor investite imediat în cunoaștere. El nu intenționează să-și reprime curiozitatea, ceea ce educația
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
special acelora care pot reduce numaidecât disntața dintre el și acest obiect al cunoașterii care-i suscită inte- resul. Văzul în sine nu este suficient, pentru că păstrează o anumită distanță, de aceea copilul apelează la ajutorul unui alt simț, cel tactil, pentru a descifra textura acestei noutăți care-l contrariază. Antropologic vorbind este gestul emblematic care prefațează aproape fără excepție primele întalniri dintre exploratorii europeni și indigeni. Pipăitul face parte dintr-un ansamblu gesticulativ al experimentării alterității maxime. Gestul copilului indentifică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în același timp acest fapt se întâmplă printr-o dereglare a simțurilor ceea ce face ca Leiba să vădă monstruos. Cel de-al doilea cuvânt-cheie, „enorm”, este și el întrebuințat în legătură cu simțurile, dintre care trei sunt invocate : văzul, auzul și simțul tactil. Fragmentul desface expresia mai conden- sată din Grand Hôtel „Victoria Română”, Leiba Zibal „simte enorm și vede monstruos”. Ceea ce era un efect retoric prin care naratorul transmitea starea de exasperare, de nervozitate a devenit aici un efect patologic care codifică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu o singură amintire individuală și cu exprimarea ei În cuvinte! Poate că Îmi sunt exagerat de dragi primele impresii, dar am și un motiv să fiu recunoscător. Ele m-au călăuzit spre un veritabil Eden de senzații vizuale și tactile. Într-o noapte, În timpul unei călătorii În străinătate, În toamna anului 1903, Îmi amintesc că m-am așezat În genunchi pe perna mea destul de plată, la geamul unui vagon de dormit (probabil În Trenul Mediteranean de Lux, de mult dispărut
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ceea ce părea un picior de cal se dovedea a fi ramura unui ulm și piesa, căreia până atunci nu i se găsise locul, umplea perfect un gol pe fundalul pestriț, producându-ți delicata bucurie a unei satisfacții abstracte și totuși tactile. Într-un timp, era pasionată după pocher, joc introdus În societatea petersburgheză prin intermediul cercurilor diplomatice, și de aceea unele combinații au pătruns cu frumoasele lor denumiri franțuzești - brelan, pentru „trei cărți de același fel“, couleur, pentru toate cărțile de aceeași
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Încă proaspăt al Rusiei - toate acestea erau versificate, copiate de mână pe curat și expediate la biroul redactorului-șef, unde miopul I.V. Își apropia de față noua poezie și după această scurtă luare la cunoștință, mai mult sau mai puțin tactilă, o punea pe birou. În 1928, romanele mele Începuseră să-mi aducă niște bani din traducerile lor În germană și, În primăvara lui 1929, tu și cu mine am plecat la vânătoare de fluturi În Pirinei. Dar abia la sfârșitul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un întreg sumar caracterizat prin dezvoltarea fie a unei monomanii, fie a unui ansamblu de deliruri îndelungate, cu un conținut variabil, dar frecvent persecutoriu, hipocondric, grandoman ori gelozic, neînsoțit de alte fenomene psihopatologice, deși simptome de depresie, halucinații olfactive ori tactile pot apărea uneori, mai ales la persoanele în vârstă. Se precizează, totuși, că halucinațiile durabile de tip auditiv ori schizofrenic sunt incompatibile cu diagnosticul bolii. Apărând de obicei la adulți, cu o evoluție adesea strâns legată de circumstanțele vieții pacientului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
puțin o lună (criteriul A). Diagnosticul de "tulburare delirantă" nu se pune dacă individul a avut cândva un tablou clinic ce a satisfăcut criteriul A pentru schizofrenie (criteriul B). Halucinațiile auditive sau vizuale, dacă sunt prezente, nu sunt proeminente. Halucinațiile tactile sau olfactive pot fi prezente (și proeminente) dacă sunt în legătură cu tema delirantă (de exemplu, senzația subiectului că este infestat cu insecte, asociată cu ideile delirante de infestare, sau percepția că el emite un miros urât printr-un orificiu al corpului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
corporală fundamentală investită cu imens potențial de expresie, comunicare și acționare, se manifestă dinamic dăruind o strângere-de-mână cărei i se răspunde reflexiv, precum într-o oglindă. Dau mâna cu prietenul și el dă mâna cu mine întru prindere și contact tactil reciproc. Traiectoriile celor două mâini se ciocnesc desenând abstract un culuar format din două parcursuri ce își împletesc întinderile lor concomitente una către cealaltă. Punctul de întâlnire marchează nu doar mijlocul distanței ce separa cele două mâini anterior inaugurării gestului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
am anticipat și astfel se creează iluzia unei amânări greu suportabile? Evidențele percepției fizice și anatomice îmi spun că ființa pe care o ador este lângă mine. Îi privesc, din vecinătatea imediată, chipul cu ochii săi stelari, simt uneori pendularea tactilă a respirația ei în ritm de briză și ating sporadic porțelanul mânii sale răsfirat, precum o frunză de arțar. Mă privește și o privesc, conștientizez alăturarea ei senzorială și sunt convins că, la rândul său, conștientizează în același mod situarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și experimentează cuvintele, devin didactici, epici. Fetele, mai precoce, anticipează prin mimetism viața adultă. Olguța comandă "o cafea", are "insomnii" sau e "bine dispusă". O dată cu funcțiile sufletești se dezvoltă trupul. Copiii au poftă de mâncare, sunt lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
IGENA FLORU, GEORGETA MIRCEA CANCICOV ETC. Florica Mumuianu cântă prietenia bărbatului cu mâini "grele ca labele de urs", Florica Obogeanu pillatizează în cadru oltean, Maria Banuș scrie o poezie, nu ferită de brutalități, a fetei de "optsprezece ani", în general tactilă, în care se face elogiul "degetelor" picioarelor, albe asemeni cărnii cireșelor, al "tălpilor" care "au învățat... să desmierde", al dedesubtului genunchilor unde "carnea e umedă ca un măr despicat", al genunchilor tremurători și "plini ca două căni de lapte". Chemarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Thunberg 1901). Blocajul (mecanic, chimic) fibrelor mielinizate poate conserva conductibilitatea În fibrele mielinice de tip C. De exemplu, aplicarea unei presiuni de 250 300 mm. Hg cu ajutorul unei manșete pe antebraț timp de 35 — 40 min., determină suprimarea percepției senzațiilor tactile și a durerii cu caracter de Înțepătură (blocarea medierii prin fibrele mielinizate), În timp ce durerea secundară cu caracter de arsură și cu o perioadă de latență lungă râmâne sesizabilă, dovedind conservarea conductibilității În fibrele cele mai subțiri ale spectrului (fibre amielinice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ex. contracții musculare prezente În timpul fugii) și vegetativă (tahicardie, midriază, hiperglicemie, hipertemie), În timp ce stimularea fibrelor C determină fenomene ca bradicardia, vărsăturile, hipertensiunea. În fapt, fibrele Aδ și C nu sunt exclusiv algoconductoare, dovedindu-se că ele pot conduce și sensibilitățile tactilă, termică, presională. Fibrele mediatoare ale durerii superficiale sau cutanate de la nivelul trunchiului și membrelor intră În structura nervilor spinali și nervilor cranieni, distribuite tegumentar (dermatoame). 1.5.2 Căile aferente extranevraxiale ale durerii profunde Impulsurile plecate de la nivelul structurilor subcutanate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În câmpuri cutanate receptoare mici. Neuronii din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
origine În segmentele lombare, toracale și respectiv cervicale. Sistematizarea funcțională, prin care Înțelegem dispunerea fibrelor În tractul spino talamic În funcție de tipul de sensibilitate condus, arată cea mai dorsală dispunere pentru fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare. El recepționează mesajele nociceptive și pe măsura activării sale, supresează marile centre senzitive talamice, nucleul parafascicular și centrolateral. O analiză comparativă Între nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nenociceptive) transmise spre PF și CM, unele din ele fiind Îndoielnic mediatoare ale durerii. Vorbind despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]