1,516 matches
-
rochiță de înger. O aud din când în când : „Mama, spune-mi GEGE“ (de la înGEraș). A primit de la Moș Crăciun „piticaniile“ pe care și le-a dorit - păpuși de câțiva centimetri, „imcredibile“, vorba ei (când le-a văzut pe o tarabă). Nu și-a dorit păpuși mari. Acum îi poartă numele, toate trei. Seamănă cu ea pe când avea părul scurt. Tot răsfoiește cartea cu familia cea dezordonată. Am ascultat-o în câteva rânduri povestind și altora cu concluzie cu tot : „Important
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
la braț, Inez În cea mai bună rochie a ei și cu un văl care să-i ascundă vînătăile. Ed Își ținu insigna la vedere - reușiseră să evite presa cu ajutorul ei. Însoțitorii au Împărțit oaspeții În două șiruri - Dream-a-Dreamland deschidea taraba. Inez era buimăcită. Răsuflarea ei Întretăiată Îi umfla vălul. Ed se uită În sus, În jos, la stînga și la dreapta - fiecare detaliu Îl ducea cu gîndul la tatăl lui. O promenadă măreață - Main Drag, SUA, 1920 -, cu fîntîni arteziene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Procurorului Districtual l-a tratat cu sictir - oare chiar se ocupau de caz? Încă o raită prin Chinatown și o tură pe la apartamentul lui - doi duri de la Anchete Interne parcați În față. O masă luată În mare grabă la o tarabă de hamburgeri. Se lumina Încet de ziuă. Dintr-un teanc de ziare Herald află că era vineri. Un titlu legat de Nite Owl: negroteii se plîng de brutalitatea poliției, comandantul Parker promite că se va face dreptate. O clipă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lumea asta pe care să nu le fi descoperit el Însuși. Când eu și Julie eram Încă mici, a fabricat roci de pe Lună, bucăți prăfoase de rășină pe care le vindea ca suveniruri de la aterizarea lui Apollo 11, la o tarabă din Chesterfield. Gândiți-vă, doamnă, țineți În mână chiar piatra pe care a ținut-o și Neil Armstrong! Rocile de pe Lună au fost o bombă, iar când călătoriile În spațiu și-au pierdut atracția, pietrele s-au transformat În piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
plină negare xxx De la: Jack Abelhammer Către: Kate Reddy Subiect: Criza bancară japoneză Vă aducem la cunoștință că clientul dvs. urmărește cu destulă Îngrijorare mișcările de teren continue din Orientul Îndepărtat. Din câte am Înțeles, Banca Origami și-a Împăturit taraba, Banca Sumo a eșuat cu burta-n sus, iar Banca Bonsai plănuiește să taie câteva dintre ramurile sale mai mici. Îmi puteți oferi sfaturi În acest sens, doamnă? xxxxx De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer Subiect: Criza bancară japoneză Stimate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Aveam deci cititori. Însă mai Întâi, până să ne sune cineva, emoția era legată de apariția publicațiilor. Spunea Cătă că parcă nici după ce-i apăruse cartea și trimisese exemplare pentru cronici nu aștepta cu atâta Înfrigurare să vadă revistele pe tarabă. Oare scrisese cineva despre el? La fel și noi. Ne cumpăram fiecare un exemplar, Îl răsfoiam repede. Ne căutam anunțurile la rubricile de matrimoniale, oferte de servicii, artă și instrumente, diverse, mă rog, unde le plasaserăm pe talon. Culmea, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
așa mai departe, scrierea cărților prilejuindu-ne niște serate literare Încântătoare, era deja iarnă, decembrie, și noi munceam pe rupte, adunați seara lângă șemineul din living, aveam termen limită până la sfârșitul anului, la Începutul celui următor trebuiau scoase cărțile pe tarabe, atunci le cerea piața. Cam așa treceau zilele În Republică: ne Întorseserăm la literatură, Vasile nu se mai oprea din scris, Cătălin Începuse și el un roman, se amuza, dorind să scrie povestea unui criminal În serie a cărui regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mâinii. Dar alte zeițe - de exemplu indiana Kali - aveau patru și chiar mai multe brațe. Asta încă mai avea un sens practic. Zeițele-mame ale Greciei - Demeter, Hera - dimpotrivă, erau normal dotate, ceea ce nu le-a împiedecat să-și țină deschisă taraba timp de milenii. Păi, am mai văzut chiar și statui de zei care aveau un al treilea ochi, în mijlocul frunții. N-aș vrea să fiu pricopsit cu așa ceva. De fapt, numărul trei întotdeauna mai mult promite decât oferă. Ava, cu
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
haină de firmă confecționată într-un atelier obscur sau un parfum din care original e cel mult ambalajul. Mai sunt apoi C. D.-urile și D. V.D. -urile cu muzică, filme sau jocuri pe calculator care își au locul pe taraba „dealerilor” uneori chiar înainte de lansarea oficială. De exemplu, ultimul episod din „Războiul Stelelor“ a fost piratat chiar înainte de a fi prezentat în cinematografele americane. În ceea ce ne privește, situația este gravă pentru că, în România, pirateria software a reprezentat anul trecut
Agenda2006-13-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284911_a_286240]
-
sau se-odihnesc ca familiile de muncitori duminica la un grătar la iarbă verde. Sute și mii de bucățele de carne cu os își fâlfâie vârfurile prea mici sau prea groase, neașteptat de boante sau spectaculos de lungi, etalate pe tarabele de plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din istorie urmele prețioase ale începuturilor, să nu se mai bucure nimeni de ele. Să tragem un desen gros peste impostor, cum propunea Cezar. Planul era simplu, de-a dreptul rudimentar: să scotocim, Mihnea și cu mine, fiecare anticariat, fiecare tarabă, fiecare depozit de maculatură, raft cu raft, vânzător după vânzător, până dădeam de exemplarele princeps. Ce-i drept, nu le găseai la fel de ușor ca pe-o franzelă la colț și nici nu le luai la fel de ieftin, dar noi ne străduiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sătenilor). Pe „autostrada soarelui“ nimereai peste zeci de căruțe, încărcate cu panourile anti-orbire: 50 000 de lei kilogramul de-aluminiu. Asta se întâmpla-n sate. La oraș, se-adunau oamenii cu pretenții. Începeau de jos, cu mărunțișuri: șterpeleau ziare de pe tarabă, strângeau agrafe din birouri, colecționau hârtia de xerox. Apoi treceau la lucruri civilizate: vorbeau acasă pe telefonul firmei, fugeau în vacanțe cu mașina de serviciu, puneau cheltuieli fictive pe listele companiei. Băieții de cartier nu stăteau nici ei cu măinile-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vândă marfa. Iubeam să facem piața împreună, să ne vârâm brațele până la cot în legăturile de mărar și pătrunjel și să răscolim salatele indecente, cu rochiile lor crețe date peste cap, ca niște dansatoare la Folies Bergères. Umblam dezinvolt printre tarabe, desfăceam capacele borcanelor de miere și, într-un moment de neatenție al vânzătoarelor, încercam să-mi strecor un deget în esența lor de prun, salcâm sau tei. Apoi alegeam pepenii galbeni, plimbându-mi nările pe coaja aspră și parfumată. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
porumbul de fiert, desfăcându-i vârfurile și apăsând boabele albe, neatinse. Între timp, Maria cântărea din ochi cuburile de telemea pe care un bărbat în halat de doctor le cresta priceput cu un cuțitaș, întinzându-ți bucățica, s-o guști. Tarabele străluceau de culori, legumele se-amestecau cu florile stropite cu apă rece, murăturile cu fructele exotice, semințele cu piramidele de mălai, brățările țigăncilor cu micile casete de tablă din care scoteau banii, să-ți dea restul. Florăresele purtau iegări roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poeziile lui Minulescu, O lume dispărută - toate străluceau stins în pupilă, sub mișcarea pofticioasă a pleoapelor. O dată pe an, de 1 martie, Anticarii se pomeneau îndepărtați de autorități și-n locul lor se instalau, pentru câteva ore, vânzătorii de chilipiruri. Tarabele erau luate cu asalt de-o producție delicată și sentimentală, dedicată publicului feminin: ursuleți, coșari de plastic, ulcele în miniatură, Hristoși capturați în bule de sticlă, puișori de puf, cristale magice, bețișoare parfumate, ghiocei de ceramică, prosoape, inimioare de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe-asfalt: portbagajul sărea singur din încuietoare și puteai să umbli liniștit după scule sau roata de rezervă. Cu lanterna pe minim, am început să forfotesc printre dosare. Strada părea pustie, de frig nici cerșetorii nu se mai înghesuiau pe tarabe. Portarul nu se-auzea nici el, probabil somnola în cabina lui, cu reșoul la picioare. Am mișcat ușor raza, de la stânga la dreapta. Dosarele facultății erau aranjate pedagogic, ca articolele dintr-o istorie literară. Vedeam coperțile ordonate alfabetic, la linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
favoare că scapi de ziarele din pod. Cine mai avea energie să dea înapoi? Plecau camioanele, încărcate cu marfa omului. Așa procedaseră și tarabagiii. Adunaseră sute, poate mii de exemplare și le țineau acum ascunse în sacoșe sau încuiate prin tarabe sau depozite. Unii, de frică să nu li se fure, veneau cu ele și la lucru, direct în portbagaj, le păstrau acolo și vara, și iarna, învelite-n prelate cu găuri de-aerisire, să nu mucegăiască. Așteptau să treacă timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă mutasem apoi la tarabagii și vânzători ambulanți și, de-acolo, la clienții particulari. Dădusem și anunț la mica publicitate, îmi cumpărasem un număr nou de mobil, special pentru chestia asta. O lună, două, trei, șapte; nimic. Anticariatele erau goale, tarabele încuiate. Telefonul nu suna. Nici măcar nu spusesem ce caut, scria doar „Cumpăr Pif-uri. Anii ’70. Rog seriozitate.“ Chestia cu „seriozitatea“ suna important, o foloseau și proxeneții, când vroiau să racoleze; mai nou, o întrebuința și poliția, ca să-i prindă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-uri parfumate, indispensabile; doar ele dădeau gustul alterat și culoarea toxică a bucuriei, pe care-o turnam pe gât tuturor celor care ne ascultau sau ne citeau. În dreptul Primăriei, m-am oprit câteva minute la târgul de jucării de Crăciun. Tarabele străluceau de departe, globurile și păpușile din turtă dulce treceau din mână în mână, împreună cu termosurile de vin fiert. Mirosea din drum a scorțișoară, portocale și zmeură coaptă, vinul era combinat cu sirop de fructe, până ieșea un amestec călduț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fructe, până ieșea un amestec călduț și îmbătător, căruia localnicii îi ziceau punsch, iar eu vinifruct (îmi amintea de-o grozăvie de pe vremuri). Nu pișca la fel ca țuica noastră, dar, după vreo zece păhărele mici, fluierai arii tiroleze. Deasupra tarabelor, acoperișurile ascuțite, instalate de meșteșugari încă din de la sfârșitul lui octombrie, se aliniau printre crengile de brad, ornate cu baloane și panglici. Ghirlandele de becuri în șapte-opt culori împodobeau fiecare căsuță: clipeau festiv, intermitent, ca-n Pajura în sufrageria domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din care nostalgia curgea supărător și inutil, ca praful de pe-o medalie cu figura lui Lenin. Te întrebai doar cum să păstrezi datele și să le transmiți mai departe, înainte să ajungă și ele scrum. Am șters-o de lângă tarabe, hoțește, fără să pipăi măcar un glob. Asta n-avea cum să fie lumea mea, nici a Mariei sau a lui Mihnea. Îi târâsem după mine, ca pe niște personaje fidele de roman. De ce nu protestau, de ce mergeau până la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din nou acești ochi, deja pentru a treia oară în acea zi, voise deci să se apropie de Rogojin și să-i spună lui „ai cui erau ochii“! Dar coborâse în grabă din vagon și se dezmeticise de-abia în fața tarabei meșterului de cuțite în clipa când se oprise și evaluase la șaizeci de copeici un obiect cu mânerul din corn de cerb. Ciudatul și teribilul demon se agățase definitiv de el și nu mai voia să-l lase în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
domeniul sanitar practicat agresiv de companiile de medicamente și aparatură medicală, dar și de unitățile medicale de top, au condus la instituirea unui dumping informatic și a unei birocrații medicale care pe alocuri a coborât asistența medicală la nivel de tarabă. A condus, de asemenea, la supralicitarea stării de boală În care s-ar afla societatea, creând imagini false a unor catastrofe biologice gata să apară, ceea ce a indus o stare de stress social și implicit o creștere a gradului de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
criticismului luminist. Aceste vicii sociale sunt considerate ca principali adversari ai propășirii În rândul claselor de jos. Peste tot, călătorului maghiar i se pare prea mare numărul cârciumelor (despre care observă de fiecare dată că sunt Îngrozitor de murdare) și al tarabelor din centrul orașelor unde se vând băuturi alcoolice. Singura trăsătură pozitivă pe care Ürmösy o atribuie românilor este ospitalitatea, pe care o remarcă de mai multe ori, la o familie de țărani din Bucegi sau la călugării de la Sinaia. Semnificativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
diverse rituri și protestanți de de diferite denumiri să fie ferment de unitate și de concordie în interiorul patriei voastre și în însuși continentul european (CORV: 281). În contextele în care antecedent este pronumele nedefinit tot, ce este unica opțiune: Pe taraba buchinistului constănțean găsești absolut tot ce te interesează în materie de beletristică sau carte tehnică (Rlib, 6.VIII.2002) Puteți să căutați peste tot, ce vreți dumneavoastră, tot ce vreți, zic, dar mașina nu. (IVLRA: 58). De asemenea, ce este
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]