55,143 matches
-
prin Legea nr. 35/1991, sunt prevăzute la art. 4: investiții străine pot fi efectuate în toate sectoarele de activitate din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare și altor servicii, cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu aducă atingere intereselor de securitate și apărare națională a României; c) să
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
directe vor pătrunde în economie, impactul acestora asupra mediului economic, social și natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie să se axeze cu prioritate pe îmbunătățirea capabilităților umane și tehnologice, singura opțiune valabilă în vederea reducerii decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor măsuri care să vizeze: - îmbunătățirea calității resursei umane, prin creșterea investițiilor în domeniul educației, inclusiv a celor care urmăresc formarea continuă a forței de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investițiilor străine directe asupra tehnologizării Specialiștii consideră că una dintre cele mai importante contribuții ale investițiilor străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens, societăților transnaționale. Din punctul de vedere al țării receptoare, transferul tehnologic prin investiții străine directe prezintă o multitudine de avantaje dintre care cele mai importante sunt: - utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților muncitorilor; - difuzia de tehnologie, cunoștințe și capabilități se repercutează pozitiv și asupra agenților
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
universitățile, institutele de standardizare și controlul calității, centrele de pregătire profesională; - stimularea concurenței și impulsionarea firmelor autohtone să-și direcționeze eforturile pe linia tehnologizării activității. - prin atragerea angajaților societăților transnaționale de către firmele locale apare un fenomen de dispersare a practicilor tehnologice și manageriale. 5.9 Investițiile străine directeși activitatea de cercetare și dezvoltare Evoluțiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăți transnaționale își sporesc permanent cheltuielile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de către firmele locale apare un fenomen de dispersare a practicilor tehnologice și manageriale. 5.9 Investițiile străine directeși activitatea de cercetare și dezvoltare Evoluțiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăți transnaționale își sporesc permanent cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru a-și menține avantajele competitive generate de inovarea tehnologică. În esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor concurențiale pe plan internațional și dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăți transnaționale își sporesc permanent cheltuielile de cercetare și dezvoltare pentru a-și menține avantajele competitive generate de inovarea tehnologică. În esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii: - societăți transnaționale care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care urmăresc sporirea activelor sunt de cele mai multe ori originare din economiile în curs de dezvoltare și caută ca prin realizarea de investiții străine directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii competitivității prin inovarea tehnologică), motiv pentru care situează în centrul activității lor activitățile de cercetare și dezvoltare. 5.10 Rolul investițiilor străine directe în economia cunoașterii Construirea economiei cunoașterii presupune trecerea de la abordarea industrială a economiei la abordarea informațională a cărei caracteristică principală o
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
agricole și vatra satului. Încadrarea acestora în unul dintre cele patru tipuri de bunuri poate fi dificilă, în special în cazul pădurilor. Dificultatea vine din suprapunerea mai multor factori: caracteristicile intrinseci ale bunurilor, formele de proprietate stabilite în raport cu acestea, posibilitățile tehnologice și costurile necesare îngrădirii accesului la ele (Miroiu, 2001, pp. 20-21; Miroiu, 2007, pp. 126-141). Mai mult, literatura de specialitate face distincție între copacii din pădure, care sunt bunuri private (McKean, 2000, p. 29), și pădure, care este un sistem
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În studiul său, Stahl (1998) descrie trei etape foarte interesante din punctul de vedere al studierii proprietății comune a sistemelor de resurse. Într-o primă etapă, care corespunde cu o perioadă de abundență a resurselor generată în principal de incapacitatea tehnologică de a utiliza la maximum resursele, sistemele de resurse, în special pădurile, nu erau considerate bunuri comune în sine și nu erau împărțite pe sate. Această formă de organizare poartă numele de devălmășie de ocol. Odată cu mărirea capacității de exploatare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dezvoltarea afacerilor, etc. În mod obișnuit, fiecare tip de activitate sau operațiune financiar - bancară presupune existența unui cadru organizatoric - funcțional, incluzând spații, dotări, proceduri, tehnici, mijloace, instrumente, respectiv anumite tehnologii utilizate în realizarea de lucrări specifice. Cea mai importantă inovație tehnologică menită să revoluționeze relațiile de schimb a fost apariția monedei, ea înregistrând o evoluție impresionantă de la cele din metale prețioase la cele din metale neprețioase, la forma ei scriptică pe bancnote și ajungandu-se în zilele noastre la forma electronică
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
1619), Banca din Stockholm (1650) și Banca Angliei (1694) sunt primele bănci autentice. De activitatea lor se leagă apariția bancnotelor, din așa numitele: Goldsmith note și Banker’s note. Apariția biletelor de bancă a fost însăși experiența acumulată în plan tehnologic, cu deosebire folosirea chitanțelor și, mai apoi, a cambiilor, ca mijloace de plată. Astfel se eliminau riscurile implicate de transportul de monedă din metal prețios, precum și munca și timpul cheltuite pentru efectuarea tranzacțiilor. „Inventarea bancnotelor, a reprezentat nașterea unui
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
deosebire folosirea chitanțelor și, mai apoi, a cambiilor, ca mijloace de plată. Astfel se eliminau riscurile implicate de transportul de monedă din metal prețios, precum și munca și timpul cheltuite pentru efectuarea tranzacțiilor. „Inventarea bancnotelor, a reprezentat nașterea unui element tehnologic cu impact decisiv în planul activităților financiar - bancare, care a facilitat și dezvoltarea altor două tehnologii importante, aceea a producerii de hârtie, în mod industrial, și cea a tipăririi, deși, marele vehicul al introducerii hârtiei în circulația monetară a fost
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
și dezvoltarea altor două tehnologii importante, aceea a producerii de hârtie, în mod industrial, și cea a tipăririi, deși, marele vehicul al introducerii hârtiei în circulația monetară a fost creditul. Se admite, astfel, că dezvoltarea creditului, în paralel cu inovația tehnologică bancară, a condus la crearea de noi instrumente, precum certificatele sau titlurile de depoyit, eliberate de bancheri. Ele puteau fi folosite în efectuarea plaților, prin andosare, îndeplinind, parțial, funcțiile monetare. În consecință, biletul de bancă propriu-zis, folosit ca semn monetar
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acestora un plus de rapiditate, siguranță, comoditate pentru plătitor și beneficiar. Ele au fost și consecința evoluțiilor în activitatea bancară - sector care intermediază efectuarea plăților în economie - sar și în practica comercială, în legislație și politica monetară, precum și în domeniul tehnologic. Mijloacele de plată au evoluat de la metalul prețios sub formă de lingouri și monede la biletele de bancă convertibile în aur și moneda scripturală mobilizată prin instrumente specifice pe suport hârtie, pentru ca în zilele noastre să prolifereze pe scară tot
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de atelier, Alexandrina Dumitriu, de asemenea sculptorița, au realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de atelier, Alexandrina Dumitriu, de asemenea sculptorița, au realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
nevoilor de apă a instituțiilor publice a centrelor populate (spitale, restaurante, cămine, școli ș.a.); - ape industriale: ape rezultate de la industriile locale și republicane precum și de la alte activități asemănătoare (transport, construcții, industria extractivă); - alte ape uzate (de exemplu de la satisfacerea nevoilor tehnologice proprii rețelei tehnice edilitare) precum și alte ape ce se îndepărtează prin obiectele ce compun canalizarea. Apele meteorice (pluviale) provin din colectarea precipitațiilor ce cad pe terenuri amenajate și neamenajate (intravilan și extravilan) care se îndepărtează prin canale închise sau deschise
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și lichefiabile pentru întreținerea locuințelor, localurilor și instituțiilor publice. Cantitatea acestora este variabilă și depinde de cantitatea de apă distribuită în localitățile respective. În calcule conform STAS 1343/2006. Ape uzate industriale reprezintă apele ce au servit în diferite scopuri tehnologice până la răcire și a căror compoziție variază funcție de specificul industriei respective. O caracteristică importantă constă în recircularea lor în vederea reducerii consumurilor de apă. Ape uzate orășenești constituite din amestecul celor două categorii de ape uzate (menajere și industriale) la care
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de tratare și rețeaua de canalizare publică este protejată. Valorile maxime ale parametrilor apelor uzate influente (intră în stația de tratare ape uzate) nu pot depăși L.M.A. conform NTPA 002/2006. Stația de tratare a apelor uzate este condusă tehnologic și evacuează ape uzate tratate, în emisari (receptori - cursuri de apăă, în funcție de NTPA 001, 011 /2005 care impune L.M.A. la evacuarea în natură. /14, 20, 26, 40, 46/ 1.2.2. Elemente principale ale unei canalizări Rețele de canalizare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
spațiilor verzi. - apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel apa va fi luată din rețeaua de apă potabilă, total sau parțial; - apă necesară pentru unități industriale: apă pentru nevoile igienicosanitare și apă pentru procesele tehnologice ce necesită apă potabilă când aceasta nu poate fi asigurată din surse proprii; - apă pentru nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu apă (preparare reactivi, evacuare nămol, spălare filtre, spălare aducțiuni, rezervoare, rețea etcă; - apă pentru spălarea periodică a rețelei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de ocupare și utilizare al suprafețelor întreținute, ca și densitatea populației și parametrii ecologici și demografici ai zonei; - pentru centre comerciale, piețe se poate adopta o normă de necesar specific de (1...1,5) l/om,zi Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qiă se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică și capacitatea de lucru a fiecărei unități. Necesarul de apă asigurat din rețeaua de apă potabilă se calculează conform STAS 1478-90 pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului (grupuri sanitare, cantină etcă. În
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
densitatea populației și parametrii ecologici și demografici ai zonei; - pentru centre comerciale, piețe se poate adopta o normă de necesar specific de (1...1,5) l/om,zi Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qiă se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică și capacitatea de lucru a fiecărei unități. Necesarul de apă asigurat din rețeaua de apă potabilă se calculează conform STAS 1478-90 pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului (grupuri sanitare, cantină etcă. În această grupă poate fi introdusă și stația de epurare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]