1,549 matches
-
în penumbra dughenei, îi întâmpină mireasma răcoroasă a ceaiului de izmă. Se izbeau de ghirlande de ceainice de cositor, de cești și tăvi de tot soiul, amestecate cu vrafuri de cărți poștale. După ce trecu de ele, Marcel se pomeni lângă tejghea. Janine rămase la intrare, dându-se puțin la o parte, pentru a nu lua toată lumina. Abia în acea clipă zări, în penumbră, în spatele bătrânului negustor, doi arabi care o priveau surâzând, așezați pe saci doldora ce umpleau toată partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
arabi care o priveau surâzând, așezați pe saci doldora ce umpleau toată partea din fund a dughenei. Pe pereți atârnau covoare roșii și negre și basmale brodate, iar pe podea zăceau de-a valma saci și lădițe cu mirodenii. Pe tejghea, în jurul unui cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei gros de hârtie albastră, era începută la vârf. Când bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei gros de hârtie albastră, era începută la vârf. Când bătrânul negustor așeză ceainicul pe tejghea și îi salută, mirosul de lână și de mirodenii care plutea în încăpere se făcu simțit îndărătul parfumului de ceai. Marcel rostea cuvintele repede, cu acea voce scăzută pe care o avea ori de câte ori vorbea despre afaceri. Apoi deschise geamantanul, arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
urmărind-o cu privirea. Când mașina se opri în fața uneia din casele din piață, în jurul ei se formă, în tăcere, un cerc de gauchos uzi până la piele. La club, un fel de mic bar la primul etaj, mobilat cu o tejghea de bambus și cu niște măsuțe înalte din tablă groasă, persoanele de vază se strânseseră în număr mare. Se bău rachiu de trestie în cinstea lui d'Arrast, după ce primarul, înălțând paharul, îi urase bun venit și toată fericirea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de ardei și roșii, printre ochiurile cărora se zărea brațul de grea stofă neagră al țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă, halate albe în jurul calupurilor de brânză albă : degete umede, înroșite, învelite în buburuze brânzoase. Guralivi glumeți, învârtind în jurul cântarelor mari mâini noduroase. O găsiră greu : pipăia morcovii, țelina, contempla îndelung, fără să vadă, ca și cum s-ar fi rugat unor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
toată vara te-am servit la botul calului. Vezi la piper, nu te zgârci, atrage-i atenția patronului că număr boabele. Cel interpelat se ridică de pe scaun, merge la bar, discută câteva secunde cu patronul, aprinde o țigară, rezemat de tejghea, apoi revine cu ibricul Într-o mână. Gore preia recipientul și trage aburul În piept. Aaaaaaaa, asta este viața, băi, băieți! Gogonelele sunt puse la butoi, varza se murează fără să facă figuri, nevastă-mea pune bulionul la sticle, iar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de vie cu livadă la Miroslava în schimbul unei pivnițe din piatră „în două părți” din Târgul Făinii și încă „puțin dărîmată”. Păi una-i să muncești din greu din primăvară până în toamnă în vie și alta-i să stai la tejghea, unde să vinzi vin, rachiu sau alte cele... Uite că și părintele Fidele Rochi, prefectul catolicilor din Moldova, cumpără vii. Vânzătorul întocmește zapisul la 24 septembrie 1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de plăcere. Încă o vreme au rămas pe gânduri. În cele din urmă, parcă și-au adus aminte pentru ce au intrat în han și golesc ulcelele grăbit. Își dreg mustața din nou și privesc spre hangița aciuată în umbra tejghelei. Nu-i nevoie să aștepte prea multă vreme, fiindcă îndată poposesc pe masa lor alte două ulcele cu vin și... alint de... gene. Cotiugaragiii privesc în urma ei cu însoțire de oftat adânc... După o vreme, unuia dintre ei - celui mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-o doar atât: „Cum te cheamă, fata badii?” Ea, simțind că nu mai are aer, a răspuns: „Brândușa, ba...” Restul vorbei i s-a oprit pe buze și cu mare greu s-a urnit din loc. S-a dus la tejghea, dar nu-și putea lua ochii de la haiduc... Acesta a sorbit prelung din ulcică, privind la hangiță fără să clipească. După o vreme, s-a ridicat și a pornit spre ieșire. S-a oprit însă în prag și, uitându-se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce vedea erau doar ochii haiducului, care erau înfipți într-ai ei ca două lăncii. Când a ajuns la masa lui, a auzit ca prin vis întrebarea: „Ce mai faci, Brândușo?” Altceva n-a mai auzit... Când a ajuns la tejghea nici nu și-a dat seama cum a umplut ulcica cu vin și s-a întors cu ea la masa haiducului. Cu mâna tremurândă, a așezat ulcica pe masă și parcă a simțit o atingere... Parcă. S-a desprins cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dumneata dai bording-pass-urile, nu dai socoteală nimănui pentru numărul de persoane, toți bănuții ăștia sânt ai tăi." "Trebuie să vorbesc și cu pilotul", a fost fraza care mi-a dat speranțe. "Așteptați aici." Când a plecat și cu banii de pe tejghea, am știut sigur că voi pleca. Și ca de obicei când bătălia a fost câștigată, am început să am dubii dacă e bine ceea ce fac. Ce caut eu în România fără bagaj, fără prea mulți bani, dispărând ca măgarul în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
trece prin cap să intri într-un WC pentru femei. Aruncam doar priviri timide, destul ca să văd păpușile, hidoase ca niște avortoni, îngrămădite, strâmbe, căzute unele-n brațele altora, pe rafturile vopsite de asemenea în stacojiu. Noi ne îndreptam spre tejgheaua de pe o latură a primei odăi, dincolo de care, pe rafturi, erau tot felul de obiecte jalnice (dar extrem de atrăgătoare pentru mine): pistoale cu apă din plastic de culoarea vomei, mingi descentrate, roșii cu buline albe, un fel de cărucioare de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rafturi, erau tot felul de obiecte jalnice (dar extrem de atrăgătoare pentru mine): pistoale cu apă din plastic de culoarea vomei, mingi descentrate, roșii cu buline albe, un fel de cărucioare de tablă pictată trase de căluți tot de tablă... Pe tejghea țopăiau mereu câteva jucării mecanice, extrem de primitive, din aceeași universală tablă: crocodili care clămpăneau din fălci, broaște și cocoși cu cheiță, buburuze mari cât pumnul... Mori de vânt din tablă vopsită roteau aripi de tablă vopsită. Carusele de tablă, până
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se gândească, nici măcar o clipă că o va întâlni pe Angela, el intră în cofetărie. Acolo dădu cu ochii de Angela care stătea la masă cu Eva. El o salută printro ușoară plecăciune a capului și se opri în fața tejghelei privind marfa expusă pe rafturi. Eva intrând după tejghea îl servește zâmbindu-i radioasă, cu o cafea mică și un pachet de țigări Snagov. Radu se așeză la o masă singur și își aprinse o țigară privind spre rafturi, acum
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pe Angela, el intră în cofetărie. Acolo dădu cu ochii de Angela care stătea la masă cu Eva. El o salută printro ușoară plecăciune a capului și se opri în fața tejghelei privind marfa expusă pe rafturi. Eva intrând după tejghea îl servește zâmbindu-i radioasă, cu o cafea mică și un pachet de țigări Snagov. Radu se așeză la o masă singur și își aprinse o țigară privind spre rafturi, acum simțindu-se puțin jenat. Eva care se întoarse la
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
tulbure care se amesteca în fumul de țigară, ce plutea în valuri deasupra clienților. Radu își sorbea cafeaua fără să fumeze deși își scoase pachetul de țigări pe masă. Pe lângă el un tânăr însoțit de o tânără au trecut pe lângă tejghea salutându-l. Când el își ridică capul privindu-i acum pe cei doi care erau cu spatele spre el, nu-i recunoscu. întorcându-se de la tejghea cu bere și cafea, cei doi se așezară la masă cu Radu, tânărul strângându
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
țigări pe masă. Pe lângă el un tânăr însoțit de o tânără au trecut pe lângă tejghea salutându-l. Când el își ridică capul privindu-i acum pe cei doi care erau cu spatele spre el, nu-i recunoscu. întorcându-se de la tejghea cu bere și cafea, cei doi se așezară la masă cu Radu, tânărul strângându-i mâna zâmbind. -La ce visai atât de profund? -îmi pare rău, răspunse Radu, primiți scuzele mele, dar într-adevăr mă gândeam la ceva, de aceea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
În greutatea admisă. Grasist? Poți să-ți pui la bătaie curulețu tău cel dulce că sunt. Simt un damf dinspre cantină. Fac cercetări și e o plăcintă cu pește care pare interesantă. — Ce faci, Ina? o Întreb pe băbuța din spatele tejghelei. — Cam devreme azi Bruce, zice ea. — Mă tentează plăcinta cu pește. — Cu chipși? — Spledid Ina, și mai bagă și niște fasole, Îi spun eu, admirând mormanul ăla imens, superb și sleit de terci puturos. Nici plăcinta cu pește nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
șmecher, și mai bine dacă e sub formă de pizdă de calitate. De parc-ai Împușca doi iepuri deodată. Aștept ca Gorman să dispară din raza vizuală, apoi intru și arunc o privire florilor, cea mai frumoasă fiind aia din spatele tejghelei. — Bună Estelle, Îi zâmbesc eu. Mai ie șo țață bătrânăn magazin. O privește sfidător pe Estelle care și-a pierdut parțial stăpânirea ei de sine de vită dură, se scurge un pic de savoare din mișcările țâfnoase ale curvei. Țața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
libere? întreabă cumătrul cu o voce calmă, aproape șoptind. - Vă rog să luați loc, zic într-un glas cei doi. Ne ocupăm locurile nu înainte de a ne prezenta și a strânge mâna noilor cunoștințe. Am privit in jur. Rezemat de tejghea, barmanul, un individ burtos și cu o față roșie și transpirată, aștepta comanda. - Opt mici și o sticlă de Cotnari, zice cumătrul. Un fum înecăcios plutea deasupra meselor, ciocniri de pahare, vorbe mai slabe sau mai accentuate în funcție de timpul petrecut
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
cel care amintește de flecăreala benignă din schița lui Caragiale, la cel care anticipă surprinzător absurdul comic ionescian: CLIENTUL: Când ți-am spus adineaori că port numărul treizeci și opt, mă gândeam la galoși. Scoate galoșul și-l pune pe tejghea.) Vezi și dumneata: nu e treizeci și opt? OPTICIANUL (iritat): Când v-am întrebat ce număr purtați, ca optician nu mă puteam gândi la încălțăminte. CLIENTUL: Și trebuie să te superi? La urma urmei și ochelarii și galoșii nu sunt
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului. Crâșma, cu ferești zăbrelite, cu păreți afumați și tavan boltit, veche ca biserica... nu se știa cine și când a ridicat-o... Deasupra tejghelei lungi, din scândura de fag, și mâncată de vreme, atârnau șiraguri de covrigi uscați, sărați și pastramă de oaie usturoiată; un butoiaș de lemn cu măsline, altul cu scrumbii afumate... iar în rafturi acadele și tot felul de bomboneturi... Avea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și o cinzeacă, două... de rachiu, ori o dușcă de vin!...“ Mai avea Șmil rachiu și soiuri de vin bun, aduse de pe la Huși și Odobești. Dar, după ce mușteriii se amețeau, îl mai subția cu apă, pe nebăgate de seamă, sub tejghea. - Măi, iudî... tu ai botizat vinu ista, măi!.. spuse cu ură un țăran, plescăind din limbă a fin cunoscător. Ni sî pari, nie, că nu-i ca la‟nceput! .. - Așa s-am parti di ochi‟ din cap șî di Rifca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
trupul, dar și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând: - Tot a me‟ ai să cii, fa Anucă! Trântind ușa de perete, mare cât un mal, podelele scârțâiră jalnic sub greutatea pasului său, și se opri lângă tejghea. În crâșmă lăutarul le suspina din gură și din vioară, la ureche, bătrânilor, cântece vechi, neauzite... neascultate, din alte vremuri, care bucurau dar și întristau sufletul... Era atâta jale în cântecul lui, că-ți frângea inima, sufletul, de piatră să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
neauzite... neascultate, din alte vremuri, care bucurau dar și întristau sufletul... Era atâta jale în cântecul lui, că-ți frângea inima, sufletul, de piatră să fi fost. Toți, la intrarea lui Lisandru, își țineau răsuflarea. Crâșmarul mic, spânatec, răsări de după tejghea clipind des din ochii lăcrimoși, în fața lui Lisandru. - Rachiu, măi Șmil... rachiu!.. îi șuieră el sprijinit într-un cot pe tejghea, privind înnegurat în jur. Crâșmarul dispăru pentru o clipă, ca un duh și se întoarse repede, punându-i dinainte
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]