2,288 matches
-
Ghiglione, Trognon...) sau semantică (Greimas) încearcă, centrîndu-se totuși în măsură destul de mare pe analiza discursului, să împace abordarea RS și cea a condițiilor apariției sensurilor. Am putea menționa aici, de exemplu, cartea lui Patrick Charaudeau și Rodolphe Ghiglione despre "vorbirea televizată": La parole confisquée (Paris, Dunod, 1997). Aceasta ilustrează cum pot lucra pe actele de limbaj massmedia, formatorii de decizie și formele simbolice pe care aceștia le elaborează, într-o legătură mai mult sau mai puțin cooperantă sau manipulatoare cu spectatorii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Boudinet, Hennion, Menger, Seca). Lista nu este, desigur, limitativă. Ce statut putem acorda consumatorului? Criticii industriei culturale, după Walter Benjamin sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din anii două mii ar fi receptacule de influențe, cu scop comercial și financiar, amestecate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau să procure materiale pentru observări, experimente, experiențe. În lecții sau cu alte ocazii, își împărtășesc părerile, ideile, își comunică rezultatele unor experiențe făcute acasă, se contrazic sau se completează când e vorba de informații culese din vizionarea unor emisiuni televizate, reviste pentru copii, albume, atlase, enciclopedii. Se creează la elevi o atitudine activă, orientată spre găsirea și soluționarea problemelor, adoptând metode și procedee de la alte discipline; munca cu manualul, povestirea, exercițiul, problematizarea. Activitatea elevilor capătă fluiditate și originalitate, aceștia găsind
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și aveam posibilitatea să-i comand ce doream. Președintele unei țări serioase, așa cum era țara mea, nu putea scăpa ocazia să nu-și tragă tineretul studios de partea sa, așa că s-a început anul școlar cu mare pompă, alai, transmisii televizate și radiodifuzate. S-au închis toate porțile facultății pe care aveam de gând să le rupem cu sârguința noastră vestită, să ne oblige astfel să mergem în Regie la marea sărbătoare. Decanul Kaznetti, cu studenții lui fruntași s-au pierdut
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
albanezilor. Totul în decorul paradisiac al unor ținuturi în care curge lapte și miere. Când croații și slovenii au hotărât să se separe din 235 federație și când s-au auzit primele bubuituri de tun, când au sosit primele imagini televizate ale conflictului, românilor nu le-a venit să creadă: de ce popoare atât de apropiate să lupte unul contra altuia? De ce fermecătoare orașe au fost distruse? De ce vecinii care trăiseră o viață împreună au observat deodată că, în ciuda limbii și istoriei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
atrage atenția jurnaliștilor din media tradițională. Anul 2009 rămâne în istoria comunicării electorale totuși că anul campaniei prezidențiale pierdute de candidatul PSD, Mircea Geoana și mai puțin ca anul în care Cernea s-a metamorfozat în "candidatul Facebook". Confruntarea finală televizată a avut cu siguranță un rol determinant. În noiembrie 2009, doar 414.000 români aveau conturi pe Facebook. Explozia pe rețeaua de socializare creeată de Mark Zuckerberg s-a produs cu adevărat în România după alegerile prezidențiale: la sfârșitul anului
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
În America anilor '20 se lucra deja la un alt sistem de televiziune, si anume cel electronic. Primele principii de funcționare a televiziunii electronice îi sunt atribuite englezului A. A. Campbell Swinton și rusului Boris Rosing. În Statele Unite, prima transmisiune televizată a avut loc în după-amiaza zilei de 30 aprilie 1939, cu ocazia inaugurării Expoziției Mondiale de la New York. În Franța, cei mai importanți ani pentru transmiterea fasciculelor hertziene sunt 1932 și 1935, ăn în care are loc și prima emisiune oficială
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
la un pionier al marketingului comercial audiovizual, Thomas Rosser Reeves Jr.27. Este prima dată când se vor folosi spoturi publicitare politice, după modelul celor comerciale, pentru promovarea imaginii candidatului republican. Campania electorală din 1960 a marcat apariția dezbaterilor decisive televizate. Așa cum președintele Eisenhower a fost considerat "un produs al marketingului" din 1952, John F. Kennedy, devenit președinte în 1960, prin surclasarea lui Richard Nixon, este considerat un model al dezbaterilor decisive televizate 28. Majoritatea specialiștilor consideră că dezbaterile televizate din
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Salinger, în presă, si Leonard Reinsch, în audiovizual, mai puțin cunoscut marelui public decât experimentatul Nixon, este momentul în care comunicarea politică a descoperit televiziunea, marcând sfârșitul "copilăriei marketingului politic" american, implementând în acțiunile sale spotul publicitar politic și dezbaterea televizată: "Folosirea televiziunii a fost cel mai mare catalizator în schimbarea relației de marketing/politic de la implicit la explicit"29. În 1964, se lansează Daisy spot (Spot de la marguerite), spotul publicitar politic negativ 30. Comunicarea politică și marketingul politic modern al
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de contact, telefoane în toate rețelele și adresa de e-mail, precum și programul său electoral. Tot aici, sunt menționate conturile site-urilor de socializare, Facebook, Twitter, YouTube, la care sunt promovate evenimentele din agenda campaniei electorale. De asemenea, sunt menționate emisiunile televizate la care Sorin Oprescu a participat. Candidatul independent Sorin Oprescu a practicat un discurs persuasiv, pregnant social, rațional, consecvent, insă ambiguu, emoțional, retoric și amprentat popular 74. Limbajul și mesajul lui Sorin Oprescu sunt retorice și percutante. Logo-ul, departe
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
adresabilitatea către o societate de masă, facilitând circulația informațiilor în spațiul societal, interconectând segmentele sociale constitutive. Relaționarea mass-media și opinia publică, din perspectiva mijloacelor de comunicare în masă, constituie modalitatea de legitimare a politicului în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate de teoriile funcționaliste, teoriile behavioriste și ale învățării și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
64. 72 Régis Debray, Curs de mediologie generală. Traducere de Cristina Bâzu, Editura Institutul European, Iași, 2007, passim. 73 Paul Dobrescu, Alină Bârgăoanu, op. cît., p. 15. 74 Cf. Camelia Beciu, " Spațiul public al discuției deliberative. O analiză a dispozitivelor televizate", în Revistă Română de comunicare și relații publice, nr. 6-7, 2003, p. 68. 75 Pierre Chambat, Spațiu public, spațiu privat: rolul medierii tehnice, în Isabelle Paillart (coord.), op. cît., pp. 67-99. 76 Rémy Rieffel, op. cît., p. 53. 77 Expresia
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
rezultate în urma interferării a două sau mai multe mijloace de comunicare de tipuri diferite; spre exemplu, un mesaj verbal (sonor) poate fi transmis pe cale telefonică, unul scris prin scrisoare poștală, E-Mail sau fax, un mesaj nonverbal (vizual) pe calea transmisiei televizate etc.; atare medieri favorizează pervertiri tehnice de care emitentul nu este responsabil, dar pe care destinatarul le receptează ca atare, fără ca uneori să-și poată da seama de mistificarea intervenită prin actul transmiterii însuși; ne confruntăm, în această împrejurare, cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
al deosebirii dintre cum induc în eroare spusele cuiva și cum ne poate păcăli felul în care se spune ceva îl oferă Oliver Sacks (1986:76-80) relatînd reacția avută de cîțiva pacienți afazici, internați în spital, la vederea unui discurs televizat al lui Ronald Reagan, în 1984. Cu toții au izbucnit în hohote de rîs. Acești pacienți sufereau de afazie totală și nu puteau înțelege "cuvintele în sine". Însă Sacks afirmă: gesturile, grimasele, mimica prefăcută și mai ales tonalitățile și ritmul fals
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau Murnau, documentariști ai propriilor stări, sunt regizori și creatori de sens). În televiziune, chiar și cel mai factual reportaj se înscrie într-un scenariu subiectiv, cel mai adesea implicit și neafirmat. Nu vedem niciodată pur și simplu un jurnal televizat sau un mare reportaj despre Irak ori Vietnam; citim un scenariu dramatic prin intermediul imaginilor transmise în direct și în dezordine. Scenariu care nu este pe ecran, nici în off (unde poate figura eventual), ci în mintea mea. La hanul vizibilului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dinamic (statut minor pe care l-au avut, la începuturi, teatrul și cinematografia). De ce "imaterialele" n-ar da naștere într-o zi unei estetici originale, după exemplul materialului fotofilmic de altădată? "Noile imagini", cantonate până acum în efectele speciale, genericele televizate sau jocurile video, oferă, indiscutabil, exaltante posibilități ludice, ironice și fantastice, reînviind miraculosul vechilor texte prin trucaje impecabile. Integrând abstracția în audiovizual. Un nou baroc la orizont? Invocarea acestor noi imagini împotriva vechilor tabuuri ale autenticității, misterului și sufletului nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
teleprezență reală a trupului și sângelui. Dar deja, transmisă prin rețelele hertziene, binecuvântarea papală urbi et orbi este presupusă a-și păstra eficacitatea inovație charismatică anunțând, poate, alte adaptări. Cine știe dacă într-o zi nu va exista doar liturghia televizată (cum deja nu mai există alte Jocuri Olimpice decât Jocurile puse în scenă nu pentru, ci prin propria lor transmisiune)? Deocamdată, vederea prezentatorului cotidian nu ne șterge, desigur, păcatele, precum Prezența divină în ritualul catolic, dar să observăm că, în ciuda
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
interpuse cu bună știință. Un film bun bulversează; un serial bun interesează. Cel dintâi imprimă în adâncul nostru o scurtă pasiune, cel de-al doilea alunecă peste noi ca un acces de bună dispoziție. Simpatia noastră se îndreaptă către eroul televizat, dar romanul și filmul pot provoca empatie. Ca și cum nu ar fi același grad de individuare a tipurilor. În afara ficțiunii și a documentarului istoric (în care excelează și pe care totuși programatorii nu le mai vor în prime time), televiziunea, sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
are virtutea de a "apropia îndepărtarea și a îndepărta apropierea", prilejuind astfel un întreg joc de distanțe, evadări sau desprinderi, în care subiectul își creează libertatea alegând în fiecare clipă ceea ce este aproape sau departe de el. În schimb, imaginea televizată primește spațiul, în loc să-l ordoneze. Nu mai există gros-plan fiindcă nu există decât gros-planuri" (Daney). Această libertate a vizorului de cameră, garanție a unui control interior asupra lumii exterioare, ar explica aptitudinea cinemaului de a reuși trecerea spre simbolic, acolo
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
le-am văzut ne plutesc în minte mult timp după aceea, ca niște arii muzicale. Fără să le știm pe de rost, recunoaștem imediat melodia, iar întregul unui film poate fi găsit în oricare din planurile lui. Momentele de actualitate televizată care ne rămân sclipesc în noi ca un caleidoscop, mozaic fără formă, cronică fără cronologie, fărâme fără autor. Televiziunea dă ora, nu anul. Acest caracter fugitiv explică preocuparea ei pentru fidelizare, obsesia "întâlnirii regulate" cu telespectatorul. Ea are nevoie să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al societăților democratice" și "un formidabil mijloc de comunicare între oameni" (Dominique Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în fiecare zi să convingă și să se explice în fața alegătorilor, pe urmele ziarelor naționale și ale radiodifuziunii, informația televizată lărgește agora la sate și cartierele mărginașe, universalizează cetățenia, desface menghina burgheză a literei. Victoria ei a făcut transparența să triumfe asupra secretului, societatea civilă asupra mașinăriilor în mod tradițional opace ale puterii, apropiindu-i tot mai mult pe guvernanți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu mai ia decizii și dă vrabia din mână pe cioara din par. Sacrificând tot mai mult îndatoririle funcției sale în fața chemării camerelor, el substituie "efectul de anunț", întotdeauna plăcut, elaborării și aplicării ingrate a reformelor avute în vedere. Imaginea televizată poate fi văzută ca un factor suplimentar de inegalitate. Când cea mai mare parte a vieții politice dintr-o țară se desfășoară pe micul ecran, "agora electronică" nu mai este cea a Atenei, ci a Cartaginei. Scrisul a fondat în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
respectarea minorităților. Imperialismul imaginilor întărește normalizarea majoritară. Concurența economică omogenizează mijloacele populare de informare (marile hebdomadare devenind interschimbabile, ca și marile canale private sau publice). Anunțat de Balzac, care reflecta la agenția Havas, faimosul "jurnal unic" a sosit: este jurnalul televizat. Canal unic, imagine unică. Fără îndoială, indivizii care se uită la aceleași programe nu văd același lucru, afinitățile și apartenențele filtrând diferit imaginile recepționate. Recepția fragmentează emisia. Să amintim însă că imaginile interioare nu rezistă mult la repetiția imaginilor industriale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
întoarcere a imaginilor de la o zi la alta este o gaură de golire pentru memorie și o descurajare pentru inteligență. Ea fetișizează clipa, dezistorizează istoria, descurajează stabilirea celei mai mărunte serii cauzale. Un jurnal îl păstrezi acasă, dar un jurnal televizat nu. Nu poți, fără o înregistrare prealabilă, nici să oprești, nici să dai înapoi un flux de imagini, cum faci cu un teanc de pagini. Discernerea nu se face decât prin întârziere sau reconstrucție, iar judecata critică doar prin refuzul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
clasice și actuale face studiul "societății naționale", deși există și preocupări de sociologie internațională: "teoria sistemului global" (Immanuel Wallerstein), "teoria regimului mondial" (John Meyer) etc. Sunt multe probleme publice urgente, care cer soluții urgente, constată Craig Calhoun 53. În jurnalele televizate, "urgența" este primul și cel mai des cuvânt folosit pentru a numi catastrofe, conflicte, suferințe umane de tot felul. Mass-media vorbește de "urgențe", de "situații de urgență", iar acestea sunt imediat asociate cu ... "crizele". "Urgența" este însă un construct 54
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]