1,083 matches
-
nobiliară să-i spunem, și au adus în locul ei ridicarea clasei meșteșugărești, burgheze și financiare. Acum încep Fuggieri - bancherii germano-lombarzi - prima casă bancară de amplitudine, care și ea era - și încă cum, o vedem sub ochii noștri - un contract cu temporalitatea: depun acuma și crește la infinit, și nu numai crește, dar se și împinge la dreapta și la stînga, în India, în curînd în America. Cavalerul, nobilul, omul de arme dispărînd prin secolul al XIV-lea, el, care lupta gratuit
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
și-a introdus o ambiguă dimensiune de universalitate. Zic ambiguă, pentru că, într-un fel, era reală și pozitivă. Scotocea, dacă-mi dați voie să întrebuințez acest cuvînt puțin vulgar, ungherele lumii și ale istoriei pentru a le aduce în lumea temporalității în devenire și pentru a le propune sau a le impune elementele noului pelerinaj, ale noii călătorii spre viitor. "Pozitiv" pentru că pur și simplu făcea parte dintr-un proces care devenea, odată ce a fost pus în lucrare de către Europa, cu
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
cu această gravitate și cu aceste mijloace, devenea într-un anumit fel forma însăși a istoriei. Europenii care acționau deja lucid, rațional, conceptualizînd evenimentele își dădeau seama că ei sînt într-un anumit fel manipulatorii, instrumentatorii acestei universalități manifestate prin temporalitatea istoriei. De aceea vorbeam despre Europa ca despre un continent avînd contract cu timpul, nu cu geografia. Am spus "ambiguu" și am arătat ce era pozitiv. Dar și "negativ". Simplific puțin, pentru că Europa nu e numai această manifestare activă a
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
conștiință majoră, care să repună în discuție modelul european, erau trecute sub tăcere și lăsau loc aspectelor pozitive, exaltate. Am urmărit, în felul meu, o anumită linie de gîndire și de analiză în edificarea Europei, intrînd în corelație constitutivă cu temporalitatea, nu cu geografia. Geografia Europei începe de-abia acuma să pună probleme. Chiar acum, sub ochii noștri. Probleme noi, inedite, dificile, complexe. Europa, pînă în secolul al XVII-lea nu avea nevoie să se gîndească la ea însăși. Nu își
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
s-o vorbesc corect, deci vreau să vorbesc corect și limba română), în sensul acestei înaintări înlăuntrul propriului destin european, care devenea din ce în ce mai evident, mai amplu, mai perceptibil, mai lucrător, mai activ (și în care se includea și contractul cu temporalitatea, cu destinul). Din acest punct de vedere, încercînd să nu ne mai referim la regiuni, la tiers état, încercînd să intrăm fenomenologic în eidos-ul european, în forma ideatică europeană, ar trebui să arătăm faptul că în acel moment, printr-o
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
de viziune, Limitele puterii sau mituirea martorilor e o carte în care fiecare poet aleargă în timpul său. Atît Ahile cel iute de picior cît și broasca țestoasă se mișcă, nutrind iluzia că aleargă împreună, în ritmuri independente: unul într-o temporalitate precipitată, celălalt în atemporal". Astfel cartea se încoronează cu reflexele mitice, (di)simulate de însăși natura sa, pe care criticul o "descoperă" cu gesturi aparent grave, de prestidigitator. O "descoperă"? De fapt, spațiul ironic e foarte prielnic invenției! Perspectivă deschisă
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
libertăți) din Constituție, atâta timp cât prin măsură suspendării nu se îngrădește, în drept, accesul liber la justiție și nici nu se aduce vreo atingere existenței dreptului sau a libertății. Mai mult, susține Guvernul, "din ordonanță de urgență se desprinde cu claritate temporalitatea măsurii, care nu este menită să aducă atingere substanței unor drepturi, inclusiv dreptului de proprietate". Pe de altă parte, se arată că la art. 2 din Ordonanță de urgență a Guvernului sunt prevăzute cazurile de încetare a executării silite, ceea ce
DECIZIE nr. 334 din 16 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153279_a_154608]
-
anual și aprobate, desigur, tot anual de către Parlament - a se vedea art. 138 alin. (2) din Constituție. Astfel, data intrării în vigoare a legii nu a fost stabilită pentru a fi, în mod formal, imediată, din contră, această condiție de temporalitate este, de asemenea, susținută în mod obiectiv și rațional de natura implicațiilor sale. Raportat la cele 4 criterii analizate, Curtea observă o intervenție energică și rapidă a Guvernului prin folosirea procedurii angajării răspunderii, pentru a evita costuri sociale greu de
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
Definirea și analiza operațională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv. ... b) Taxonomia finalităților. Criterii și sisteme de referință: macro-micro (finalități de sistem - finalități de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a. ... c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale. ... 2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative; ... b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare; ... c) Condiții
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
valorile coeficientului din anexele care se aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2009 , din moment ce art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 nu a mai păstrat criteriile de temporalitate prevăzute anterior de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2009 . Însă, chiar și în lipsa acestei abrogări exprese directe, oricum textul art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2009 nu ar mai fi fost
DECIZIE nr. 898 din 30 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009 şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în privinţa sintagmei "în vigoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235626_a_236955]
-
Definirea și analiza operațională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv. ... b) Taxonomia finalităților. Criterii și sisteme de referință: macro-micro (finalități de sistem - finalități de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a. ... c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale. ... 2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative; ... b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare; ... c) Condiții
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
dorește ca legea criticată să constituie un răspuns rapid și energic la cerințele economice curente. Curtea constată că data intrării în vigoare a legii nu a fost stabilită pentru a fi, în mod formal, imediată, din contră, această condiție de temporalitate este susținută în mod obiectiv și rațional de natura implicațiilor sale economice, dar și sociale. În concluzie, raportat la cele 4 criterii analizate, Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra legii criticate corespunde cerințelor art. 114 din Constituție. I.3
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
muncii prin intrarea în vigoare a Legii nr. 40/2011 la 30 aprilie 2011. Astfel, Curtea reține că data intrării în vigoare a legii nu a fost stabilită pentru a fi, în mod formal, imediată, din contră, această condiție de temporalitate este susținută în mod obiectiv și rațional de natura implicațiilor sale economice, dar și sociale. Raportat la cele patru criterii analizate, Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra legii criticate corespunde cerințelor art. 114 din Constituție. 2. Cu privire la susținerile privind
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
a devenit clar odată ce am inceput sa locuiesc cu precădere în afara ei, mai ales din interacțiuni, că numele localităților care o compun sunt mai puțin cunoscute. Sintagma „Valea Jiului” însă evocă familiaritate, una nu atât geografică, a spațiului, ci a unei temporalități istorice, marcată de schimbare. Un fel de simbol clișeu pentru schimbarea de regim din ‘89-’90 și o măsură inversă a progresului pe care l-a facut România după socialism: cu cat zona se degradează mai tare, cu atât se
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
em) amuzicali, ba chiar, probabil, suferinzi de amuzie, de vreme ce muzica devine în timp, - în timpul cel cu care curge. Or, nouă, curgerea ne este interzisă. Noi suntem cocoloașe de timp aglomerat (ca, eventual, eternitatea); iarpentru a avea și noi istorie, adică temporalitate, ar trebui să fim, cu grijă, depliați, - act ce implică o durată nu prea scurtă. Dacă să faci un cocoloș e un proces cvasiinstantaneu, să-l descocoloșești implică multă răbdare, chiar migală. R: Arta plastică v-ar fi, în cazul
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
temporală, percepută de oameni, provine din diferența între providență și destin. Există o ordine concepută de Dumnezeu, în acord cu binele, conform căreia rațiunea divină este principiu universal (providența). Acest principiu organizează universul sub forma unei ordini fenomenale, caracterizată de temporalitate, spațiu, configurații (destinul). În termenii lui Boethius, „Providența ("prouidentia") este însăși acea rațiune divină care, ca principiu suprem și universal, orânduiește totul, pe când destinul este ordinea (dispositio) care tronează în fenomene (rebus mobilibus), cu ajutorul căreia providența le înlănțuie, dându-le
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
condiționați temporal, altfel nu s-ar putea spune sub nici o formă "aceasta este". Explicarea problematicei legată de timp oferă mijloacele de examinare a sensului existenței, pentru că existența este înțeleasă doar pornind de la forma sa temporală. Interpretarea ființei începe cu înțelegerea temporalității. Din aceasta rezultă sensul unitar al structurii temporale în cele trei dimensiuni ale sale: "Viitor", "Prezent" și "Trecut". Această concepție a lui Heidegger a marcat o cotitură importantă în filosofia europeană, sub influența sa îmbogățindu-se curente ca existențialismul și
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
Prezent" și "Trecut". Această concepție a lui Heidegger a marcat o cotitură importantă în filosofia europeană, sub influența sa îmbogățindu-se curente ca existențialismul și deconstructivismul. Distincții importante în "Ființă și timp": ontologic / ontic, ființă / ființare, existențial / existențiel, autenticitate / neautenticitate, temporalitate a "Dasein"-ului / temporalitate a ființei înseși. "Ființă și timp" este o carte neterminată. Varianta publicată în anul 1927, cu subtitlul "Partea întîi", cuprinde de fapt doar primele două secțiuni ale primei părți. Cea de a treia secțiune a fost
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
concepție a lui Heidegger a marcat o cotitură importantă în filosofia europeană, sub influența sa îmbogățindu-se curente ca existențialismul și deconstructivismul. Distincții importante în "Ființă și timp": ontologic / ontic, ființă / ființare, existențial / existențiel, autenticitate / neautenticitate, temporalitate a "Dasein"-ului / temporalitate a ființei înseși. "Ființă și timp" este o carte neterminată. Varianta publicată în anul 1927, cu subtitlul "Partea întîi", cuprinde de fapt doar primele două secțiuni ale primei părți. Cea de a treia secțiune a fost scrisă de Heidegger, dar
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
bază interpretarea extinsă din prelegerea intitulată „Interpretare fenomenologică a Criticii rațiunii pure“ (din anul 1925). Încă din "Ființă și timp", Heidegger afirmase despre Kant că a fost „primul și singurul care a mers o bucată de drum către investigarea dimensiunii temporalității ființei“ (p. 23). Drept urmare, îl interpretează pentru a scoate la iveală un Kant „metafizician“, adică preocupat de problema dintotdeauna a metafizicii, cea ontologică. Heidegger încearcă să arate, printr-o interpretare destul de „violentă“ (și va recunoaște asta mai târziu), că facultatea
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
dintre biologic și tehnologic. Date fiind aceste puncte de referință, Brian McHale pune accentul pe reorientarea ontologica a ficțiunii cyberpunk. Microlumile, eul centrifugal (automultiplicant), universul sintetic, traduc o paradigmă a pluralității ontologice, un "univers fără lume", cu corolarele: "timp fără temporalitate, spațiu fără spațialitate," dar în același timp pun problematică dorinței de a suprima sentimentul solitudinii “imanente și fără orizont pe care o presupune pierderea proprietății de lume.” . Note:</br> Florina Iliș, Teza de doctorat, Fenomenul SF în cultura postmodernă. Ficțiunea
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
mistere. Drept surse ale riturilor care includ misterele au fost identificate atât inițierile arhaice și societățile secrete cât și un ansamblu de mituri proprii civilizațiilor agrare, în care este vorba de uciderea unui zeu ca punct de trecere la o temporalitate caracterizată de moarte, nevoia de hrană și procreare. sunt însă, sub forma în care au fost cunoscute în Europa, un fenomen tipic civilizației elene, chiar dacă au luat ființă prin contaminarea cu sfera religiilor orientale. Formele inițiatice tipice acestor mistere au
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
trei volume, apărută de-a lungul a cinci ani și atingând vânzări de peste 20.000 de exemplare, filozoful formulează o teorie integratoare venind în sprijinul unui nou umanism; "sferologia" sau "microsferologia" sa propune o reconsiderare a conceptului de spațiu, alături de temporalitate, ca dimensiune esențială pentru evoluția umanului. Marcată prea accentuat de noțiunile de timp și devenire, de o linearitate istoristă considerată în termeni exclusivi și antagonici în raport cu celelalte culturi, gândirea occidentală a avut tendința de a neglija structurile ontologice de spațialitate
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
Indiei. Astăzi cele mai cunoscute temple jainiste sunt localizate în Palitana, Shankeshwar, Samet Shikhar, Vataman, Mumbai, Ahmedabad. La fel ca celelalte comunități din India, jainiștii au un calendar îmbogățit de sărbători religioase, care constituie focare de spiritualitate transcendentă într-o temporalitate ciclică. Majoritatea zilelor cu conotație religioasă sunt dedicate nașterii, morții sau nirvanei unui tirthankaras. Cea mai pregnantă sărbătoare este Paryushana, care se desfășoară timp de zece zile în calendarul digambarist sau opt zile în cel svetambarist în luna Bhadrapada (august-septembrie
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
extensiunii și intesiunii în emoții și sentimente, construind tridimensionalitatea orașului în linii de forță și în stări afective, în suprafețe de înscriere și descriere", în insule și planuri estetice, fluide, maleabile datorită forței și presiunii evenimentelor de fiecare dată unice. Temporalitatea și spațialitatea orașului sînt un înveliș al urbanului ce se reglează din interior, prin combinații complexe ale subiectivităților. Forme, mirosuri, sunete, culori, sentimente se înlănțuie formând un discurs continuu, precum o gură imensă a orașului, pe care dacă ai avea
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]