2,257 matches
-
care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile, susținându-l în emiterea unui punct de vedere propriu, scos în relief de formulări bine gândite. Refuzând dezinvoltura spectaculoasă a eseisticii, analistul își desfășoară demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
o călătorie antrenantă, spectaculoasă și pitorească. Scriitura artistă, evidentă încă din studiile anterioare, se răsfață aici în voie. Pastișa și parodia - uneori abia simțite în discursul eseistic și combinate cu stilul dezinvolt al specialistului - sunt expresive instrumente analitice, cu o tentă a gratuității estetice, ca într-un Levant al istoriei noastre literare. Cu volumul Cordonul de argint (1997), autorul își continuă investigația gen studiu micromonografic (de pildă, cel despre Al. Davila), dar se concentrează și asupra temelor rămase încă deschise ale
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
așa-zisa poezie „militantă”, proletcultistă. După ce compune poeme precum Tatar-Bunar și Turbina vie și dă, în Povestea unui bob de lacrimă, câteva episoade din lupta antifascistă (pe teritoriul sovietic mai ales), episoade păgubite artistic atât de tezism, cât și de tenta melodramatică, F. se refugiază o vreme în literatura pentru copii. Două proze avându-l în centru pe eroul lui Carlo Collodi relevă darul povestirii și al dialogului, vervă și ingeniozitate îndeosebi în încercarea de a-l mobiliza pe tânărul cititor
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
a se implica mai adânc în procesul de ridicare a României moderne prin cultură, pornind de la principiul „Prin noi înșine!” și de la dorința de a întruchipa „elanul către frumos al întregii Românii tinere”. Treptat, publicația ia o tot mai accentuată tentă prolegionară. Publică poezie scriitori din generația tânără: Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, Simion Stolnicu, Ion Șiugariu, Ion Frunzetti, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Mihai Beniuc, Madelaine Andronescu, Aurel Chirescu, Vasile Negreanu, Aurel Marin, Ștefan Stănescu, Horia Nițulescu, Grigore Popa, Coca
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
N. D. Popescu, în nuvela cu același nume, nu depășește descrierea meticuloasă a faptului brut. Meșterul Manole, drama lui Victor Eftimiu, preia întreaga fabulație, subliniind valoarea simbolurilor, în timp ce Adrian Maniu, în Meșterul, rămâne fidel narațiunii folclorice, căreia îi imprimă o tentă bizantinizantă, iar Lucian Blaga, în Meșterul Manole, încadrează mitul autohton într-o dramă de idei. Motivul este foarte răspândit în lirica dintre cele două războaie mondiale, fiind preferat mai ales de poeții tradiționaliști. Dintre creațiile artistice din a doua jumătate
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
moderne, construit arborescent, sub semnul identificării cu cei din jur la scara democrației cosmice. Edificatoare este însă cartea Scene din viața lui Shakespeare (1958), care îl plasează pe G. printre exegeții importanți ai marelui dramaturg. În ciuda stilului ușor accesibil, cu tente de romanțare și abordări reportericești, contribuțiile interpretative sunt indubitabile. Ordonată în trei secvențe dispuse cronologic, materia reface drumul vieții și al operei într-un context istoric, social și cultural amplu. Analiza poeziilor și a pieselor are în vedere aspecte multiple
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
carte cu structură la fel de alambicată (o misterioasă urmărire servește drept cadru pentru rememorări, flash-back-uri etc.). Prin texte legate de teme și subiecte diverse (chestiuni literare, instantanee din viața cotidiană, mituri clasice în întruchipări actuale, observații din sfera comportamentelor sociale cu tentă culturală, analize ale „laboratorului de creație” scriitoricesc, probleme cetățenești, observații de morală și estetică a vieții zilnice, însemnări de călătorie, microcronici de artă, schițe de sociologie empirică ș.a.), G. a ilustrat și genul eseistic. Scrierile, adunate în volumele Mărul lui
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
De altfel, nici nu erau potrivite pentru a fi puse în scenă. Le lipsește intriga, subiectele abordate sunt banale, personajele neviabile și, mai ales, au mari carențe de tehnică dramatică. Totuși, o anume vioiciune a dialogului, savoarea limbajului, precum și unele tente umoristice reușite (vizibile în drama Din bezna satelor sau în comedia Taina culiselor) atestă că autorul nu era lipsit de înzestrare. Lirica lui H., îndeosebi cea erotică, cultivată cu predilecție, aparține unui pesimist romantic în descendență eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
și demn de laudă. Fiindcă nu urmărește o reconstituire istorică, ci caracterizarea unor întâmplări și personaje senzaționale, Istoria... are o existență independentă ca operă literară. Relatarea este subiectivă, fiind selectate numai faptele capabile să producă o impresie puternică. Descrieri cu tentă hiperbolizantă, aglomerări vaste de substantive și epitete creează reușite portrete și tablouri. Rima este facilă, uneori chiar forțată, dar ritmul alert e adecvat precipitării întâmplărilor. Prin lexic, printr-o anume familiaritate, prin umorul malițios și echivoc, cu un specific de
HRISTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287461_a_288790]
-
a renunțat la principala sa achiziție, remarcabila concentrare verbală, optând pentru soluția opusă. Din fericire, a dispărut și livrescul mult prea acuzat. Versul are acum desfășurarea amplă a unui discurs deseori înecat în plâns ori deviat într-un sarcasm cu tente tragice. SCRIERI: Lecția de anatomie, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1979; Ultimele, primele, București, 1994; Între câine și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
1987), Insula de repaos (1988), Dulcele foc (1989, 1991; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic de tip Hölderlin, susținut de credința în poezie ca act demiurgic, taumaturgic și misionar. Simbolurile și miturile sunt romanticizate prin contrafacere
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
acolo încât atenția acordată nașterii poemului - „stare de grație” a spiritului creator - devine, alături de iubire, una dintre constantele întregii sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea familiei moderne ca degradată este evidentă, după cum se evidențiază clar concepția evoluționist-simplistă (chiar dacă e văzută ca involuție). Nu este de neglijat apoi că în spatele clasificării „științifice” a modelelor de familie, dintre care cel de tip tulpină pare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai independenți și în societatea românească în administrarea propriilor bani, chiar dacă mai locuiesc cu părinții. O turnură radicală a survenit prin aceea că, lucrând în străinătate, acum mulți tineri sunt ei principalii deținători și organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problemele planificării familiale și ale sexualității, studii și programe privind calitatea vieții familiale. Principala cauză a acestei situații este probabil tot cea material-financiară. Dar nu singura, ci intră în joc și lipsa unei viziuni și strategii cu o mai mare tentă globalistă, în termeni de consecințe multiple. E. Zamfir și L. Ionescu (1994) arată, de pildă, că scoaterea copiilor din familiile ce nu-i pot întreține și introducerea lor în case de copii costă statul mai mult decât dacă ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în general, lipsa de preocupare pentru fluența muzicală. Ce îl deosebește de Maniu e faptul că nu pictează la modul „naiv”. Lirismul său pictural e punctat uneori de un umor subtil, dar de alt tip, mai țărănesc și cu o tentă ardelenească. Evocând, de pildă, drumuri ale tatălui și bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
ce pământuri a coborât). O ediție selectivă postumă, Despre apusul soarelui (1977), dă la iveală și câteva inedite, cu totul diferite ca ton și mod de abordare a poeziei: nimic din ironia, împinsă până la sarcasm, din ciclurile anterioare, nici din tenta elegiacă a versurilor de început, ci o meditație asupra vieții, dar, mai ales, copleșitoare, meditația asupra morții. Așa cum remarca Gheorghe Grigurcu, S. a fost „extatic precum Emil Botta, iubitor de mișcare scenică și curtenitor precum Radu Stanca, irezistibil parodic precum
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
președinte al Sindicatului Ziariștilor din Bucovina. Articolele reprezentative au fost adunate în broșurile Cele două Românii (1919), Bucovina care s-a dus... (1919) și Dintr-un colț al României Mari (1921), ale căror linii de forță sunt prezentarea (uneori cu tente literare) a realităților și valorilor ținutului, îndemnul la recuperarea acestora, lupta pentru anihilarea acțiunilor antiromânești care împiedicau unirea reală a provinciei cu țara mamă. A fost și un activ membru al Societății Scriitorilor Români (din 1911), organizând în Bucovina numeroase
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
noastre, o minoritate apreciabilă a americanilor nu sunt religioși de loc, dar se identifică totuși cu visul american. Aceasta deoarece noțiunea de popor ales a devenit atât de răspândită În cultura americană În ultimele două secole, Încât și-a pierdut tenta religioasă inițială și a impregnat psihicul american. Religioși sau nu, majoritatea americanilor cred că au o poziție specială față de restul națiunilor și popoarelor lumii. De ce este această credință atât de importantă? Europenii nu simt că sunt un popor ales și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea, a fi din ce În ce mai eficient și astfel mai productiv, avea o tentă de izbăvire, care lipsea atunci când standardele moderne de eficiență au fost introduse În Europa și În alte părți. Noi, americanii, avem Încă tendința de a echivala eficiența cu valorile morale sănătoase și adeseori Îi judecăm pe cei care sunt ineficienți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și În alte părți. Noi, americanii, avem Încă tendința de a echivala eficiența cu valorile morale sănătoase și adeseori Îi judecăm pe cei care sunt ineficienți. Comportamentul lor este considerat leneș - lenevia este unul dintre cele șapte păcate capitale. Acea tentă salvaționistă este cea care i-a făcut pe americani nu numai primii și cei mai entuziaști convertiți la idea modernă de eficiență, dar și cei mai activi proponenți ai ei În secolul XX. Europenii se mira de multe ori de ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale imaginii și stimei de sine. Un argument împotriva teoriei facilitării prin evaluare este că sporirea performanțelor în (simpla) prezență fizică a semenilor s-a demonstrat și la insecte, unde e puțin probabil să funcționeze conștiința evaluării. O teorie cu tentă mai generală (care înglobează și explicația prin simpla prezență fizică) este cea cunoscută ca teoria distragerii-conflict, datorată lui R. Baron (1993). Ea se bazează tot pe rolul excitabilității (arousal), numai că aceasta provine din conflictul dintre două tendințe: 1) de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
prenumele Dumitru. Urmează cinci clase în comuna natală, dar își întrerupe învățătura, având diverse ocupații în aceeași localitate (telefonist, cântăreț la biserică, secretar la primărie), apoi intră la școala de cântăreți bisericești din Slatina. După o perioadă de peregrinări cu tentă aventuroasă (la un moment dat încearcă să se îmbarce la Hamburg, emigrant clandestin, pe un transatlantic cu destinația SUA), în cursul căreia practică diferite îndeletniciri (vânzător de portocale la Craiova, paracliser la Biserica Amzei din București, muncitor la fabrica de
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
unele reminiscențe autobiografice. Dacă anterior fusese investigat universul mirific al copilăriei, acum e urmărită adolescența. Obiceiuri brașovene, întâmplări și întrebări iscate de vârsta protagonistului ar fi putut suscita interesul lectorului dacă prozatorul nu le-ar fi înscris într-o exagerată tentă didacticistă. Ș. este și autorul a două piese de teatru nereușite: Cinstea noastră cea de toate zilele (1958) și Camera fierbinte (1962). SCRIERI: Bobocica, București, 1949; Soare de august, București, 1955; Omul de pe catarg, București, 1957; Cinstea noastră cea de
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]