4,773 matches
-
bună înțelegere posibilă a fenomenelor unei lumi în continuă schimbare, în care observatorul se află întotdeauna cu un pas în urma evenimentelor. Pentru nici o altă formă a cunoașterii provocările nu sunt atât de vizibile și de irepetabile. Răspunsurile oferite de feluriți teoreticieni de-a lungul timpului pentru decriptarea lumii pot oferi indicii în descoperirea marilor tendințe ale politicii mondiale și pot constitui un ghid pentru decidenții politici. Din acest punct de vedere, relațiile internaționale sunt un domeniu pe care fiecare cercetător îl
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revoluția industrială transportul maritim era predominant (și chiar și după aceea, în mare măsură). Având în vedere importanța pe care Modelski o acordă Marilor Puteri - mai exact, puterilor-hegemon -, este absolut necesar să abordăm această analiză din perspectiva polarizării sistemului internațional. Teoreticienii relațiilor internaționale se centrează asupra a trei mari tipuri de configurare a sistemului: — Unipolaritatea - presupune existența unei singure puteri majore (sau superputeri după sfârșitul „războiului rece”), care domină sistemul internațional. Unipolaritatea intervine cel mai adesea în cazul puterilor-hegemon. — Bipolaritatea - este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un determinism dublu: creșterea unei rase este determinată de trei factori, anume puterea, puritatea și adecvarea ei la un teritoriu determinat, iar creșterea rasei implică la rândul ei acapararea de noi teritorii. Întrucât maxima după care se ghidau practicienii și teoreticienii germani ai geopoliticii era legată de stăpânirea lumii prin acapararea teritorială, pentru ei nu exista o problemă legală sau morală în anexarea de teritorii aparținând altor state. Consecințele practice ale unei asemenea reflecții au fost instaurarea Protectoratului Boemiei și Moraviei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoretice din spațiul american și britanic este următoarea afirmație: stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de teritorii, ci prin controlul asupra principalelor rute comerciale și prin stăpânirea principalelor puncte de pe traseul lor (insule, canale, strâmtori, puncte de aprovizionare). Primul teoretician seminficativ este căpitanul din Marina SUA Alfred Thayer Mahan, autor în 1889 al unei lucrări extrem de semnificative intitulate The Influence of Sea Power Upon History, 1660-1783. Pentru Mahan, în orice conflict internațional major, purtat între ceea ce astăzi am numi doi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a transporta trupele proprii în teatrul de operațiuni împiedicând inamicul să facă același lucru, protejarea propriului comerț simultan cu împiedicarea comerțului maritim al adversarului și neutralizarea sau distrugerea flotei de război a inamicului. Totodată, afirmațiile lui Mahan trebuie percepute nuanțat: teoreticianul american nu pretinde că puterea navală prin sine poate câștiga un conflict internațional. În schimb, convingerea strategică generală consideră că este imposibilă câștigarea unui război în absența dominației navale. Puterea navală în sine nu este un scop - ea este dezvoltarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de „idealism” (sau „liberalism utopic”), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor ’20 și începutul anilor ’30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson. A doua fază a tipologiei temperamentului liberal în relațiile internaționale este constituită dintr-un complex teoretic (dezvoltat între anii ’50 și anii ’70) cuprinzând scrieri ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
contestată începând cu anii ’90 (Thies, 2002, p. 147). Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vom vedea însă, acuzațiile de naivitate nu sunt complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii „liberali internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați tradiției politico-juridice americane, accentuând varietatea actorilor politici, domnia legii și legătura dintre anarhie și suveranitate. Idealismul utopic - principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anarhie. În ciuda criticii principiului balanței de putere de către Richard Cobden sau a discreditării ideii de diplomație secretă între Marile Puteri de către Bright (elemente care indică prezența în nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni ai relațiilor internaționale per se (Richardson, 1997, p. 16). Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au fost considerate generalizarea statului de drept modern (respectarea legii) și răspândirea democrației (Hollis și Smith, 1990). Împotriva tradiției „balanței de putere” ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial - ce pune accent pe natura conflictuală a intereselor principalilor actori -, teoreticieni precum Zimmern sau Woolf, dar și practicieni ca Woodrow Wilson propun o alternativă dominată de etosul liberal al „armoniei naturale a intereselor” atât în sfera economicului, cât și în domeniul politic. Din aceasta derivă soluția securității colective, accentul pus pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în domeniul conectării diferitelor națiuni. Comerț - interacțiune - bună înțelegere - cooperare și prietenie: aceasta este rețeta anticipată de idealiști. Totuși, departe de a anunța un sfârșit al istoriei în maniera în care o va face Francis Fukuyama la începutul anilor ’90, teoreticienii liberali ai timpului avertizează asupra distanței ce separă realitatea interdependenței economice și continuarea practicării cu urmări catastrofale a politicilor „realiste”. Leonard Woolf (1916), de exemplu, arată cum intensificarea interacțiunilor economice sporește pericolul transformării conflictului local în conflict regional, dacă nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare a agresiunii în cazul eșecului descurajării. Este evident că pentru teoreticienii liberali, primul război mondial a fost interpretat esențialmente ca o dovadă a eșecului politicii internaționale bazate pe principiile balanței de putere. O parte a acestui eșec derivă din incapacitatea de a răspunde provocării legate de efectele revoluției industriale și ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezirabil, deși neînfăptuit încă, este o întrepătrundere a celor două viziuni în manieră complementară, deoarece utopia nu poate exista și nu ar avea sens fără raportare la realism și nici realismul fără raportare la utopie. La rândul său, un alt teoretician al relațiilor internaționale preocupat de relația dintre realitate și ceea ce este dezirabil este Hans Morgenthau (1904-1980). În lucrarea sa Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace (1948), Morgenthau susține necesitatea separării absolute dintre ceea ce este moral dezirabil și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și extrapolarea incertă a ordinii interne la scară internațională, dorită și propusă de idealism. Radu-Sebastian Ungureanu∗ Teorii marxiste ale relațiilor internaționale De aproape un secol și jumătate, opera lui Marx are un impact dintre cele mai importante asupra științelor sociale. Teoreticianul german nu a avut o teorie unitară în domeniul relațiilor internaționale, dar cercetătorii inspirați de ideile sale au generat mai multe curente și în această disciplină. Departe de a fi o singură școală de gândire, „marxismele” au în comun câteva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de aceștia ca un întreg, în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate. Această gândire holistă este transpusă și în strategiile de cercetare, astfel încât teoreticienii marxiști consideră că partajarea cunoașterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare - științele economice separate de cele sociale, de istorie etc. - sunt doar piedici în calea înțelegerii. O altă trăsătură întâlnită în toate perspectivele de inspirație marxistă este concepția materialistă asupra istoriei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atitudinea pe care statele bogate o au față de ele. Altfel spus, teoria dependenței încearcă să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
etc., va conserva această dominație - „hegemonie”, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește termenul „bloc istoric” pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
impună o „contra-hegemonie”, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul relațiilor internaționale ele sunt vizibile mai ales datorită operei lui Robert Cox, care a preluat concepția teoreticianului italian cu privire la modul în care relațiile sociale determină un anume mod de a privi și interpreta lumea. Pe cale de consecință, nu există obiectivitate în științele sociale, cunoașterea din aceste domenii fiind foarte strâns legată de circumstanțele în care a fost
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în acest context, îl frapează continuitatea vieții politice internaționale de-a lungul secolelor, comportamentul uniform al unor unități (spre exemplu, statele-națiune) extrem de diverse din punctul de vedere al trăsăturilor interne. Evidența regularității nu le era în nici un caz străină unor teoreticieni precum Morgenthau, după cum nu le scăpase nici protagoniștilor „celei de-a doua dezbateri” din cadrul disciplinei relațiilor internaționale. Utilitatea teoriilor la nivelul sistemului era larg recunoscută, problematic fiind însă faptul că aceste teorii sfârșeau prin a explica funcționarea sistemului făcând apel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se părea necesară, dar imposibilă, iar Raymond Aron contesta ambițiile teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
organizațiilor internaționale și al actorilor transnaționali rămăsese limitat, cel puțin în sfera securității, pe care realiștii o defineau drept esențială. Și totuși, în această lume „realistă” exista un grad semnificativ de cooperare între state - este intuiția fundamentală de la care pornesc teoreticieni precum Robert Keohane, David Baldwin sau Robert Powell. Domeniul relațiilor internaționale avea nevoie de o teorie care să abordeze fenomenul cooperării, imperativ ce a servit drept liant al programului neoliberal de cercetare. Această viziune asupra lumii nu era, desigur, nouă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spre exemplu, au contribuit mult la resuscitarea interesului pentru ideile lui Mittrany și, în general, pentru teoriile funcționaliste. Literatura consacrată integrării europene a adus în centrul atenției un program de cercetare numit „neofuncționalism”, printre ai cărui exponenți s-au numărat teoreticieni precum Stanley Hoffmann, Karl Deutsch și Ernst Haas. Neofuncționaliștii au influențat semnificativ teoretizările liberale (pluraliste) în relațiile internaționale, prin tendința lor de a „dezagrega” statul, punând în evidență importanța birocrațiilor, elitelor sau opiniei publice în analiza fenomenului politic internațional. Din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
confuzii -, autorii admit că studiul lor venea pe fondul preocupărilor liberale asupra interdependenței, încercând să evite argumentele de factură teleologică. Însă excluderea acestui tip de argumentație, prezentă în alte variante de reflecție liberală, nu însemna absența oricăror preocupări normative din partea teoreticienilor liberali (pluraliști) ai interdependenței și, ulterior, a neoliberalilor. Cooperarea internațională este un obiectiv ce trebuie promovat, inclusiv prin recomandările de politică publică transmise de cercetători decidenților politici. Cooperarea internațională după hegemonie Tema cooperării internaționale este fundamentală pentru teoriile neoliberale. Cooperarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]