1,088 matches
-
o parte precizările și regulile pe care antropologia le poate oferi Comunicării interculturale, cu accent pe problematica identitară motiv pentru care va fi abordată și chestiunea existenței identității culturale europene; * pe de altă parte, aspectul politic, care va conține o teoretizare a politicilor culturale internaționale. 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității Antropologia culturală are ca obiect de studiu interpretarea teoretică a faptelor de cultură, ea încercând să definească trăsăturile comune ale oricărei vieți în grup. Marile câmpuri conceptuale în cadrul cărora
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
În fond, în Germania se va elabora în secolul al XIX-lea doctrina Statului instituționalizat (Institutioneller Flächenstaat) pe baza dreptului teritorial (Genossenschaft) și nu în virtutea legăturilor personale.228 După 1794, cele 17 000 de articole ale Landrecht-ului prusian vor anticipa teoretizarea acestui drept, cu ani înainte de promulgarea Codului civil în Franța. Cum erau de fapt germanii în secolul al XIX-lea? E greu de spus. Fără îndoială, ca și alte popoare, oscilau între bonomie și xenofobie. Dar, în mod sigur sînt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Încercări de sistematizare a noțiunilor utilizate pentru a descrie această formă specifică de migrație se numără articolul lui Dorin Dobrincu, care preia explicația oferită pentru termeni ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare În zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează În aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
creatori talentați care operau Într-o societate În plin avînt, ce se scălda În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pattern-uri de gândire/interpretare duce la haos social, economic și politic. Ceea ce a fost posibil cândva devine imposibil altcândva, pentru că lumea nu e statică, iar toată această dinamică umană și istorică schimbă condițiile în care putem acționa și condițiile teoretizării. Când spun "condiții" mă refer la toate posibilele condiționări pe care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor, le impun la un moment dat al istoriei. A acționa fără a lua în calcul o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și responsabilitățile pe care le avea. P.-P. publică în 1908 o broșură, Probleme teatrale, urmată de alte cărți în care discută, fără pretenții de teoretizare, cu o informație la zi, în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un lux? (1912), Teatrul la țară (1914). Un poem, Faust și aviatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării 1, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în Relațiile Internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
milenii. Contribuțiile succesive care fie extind, fie contractă domeniul de cercetare aferent comicului, fie contestă, fie aduc precizări la puncte de vedere anterioare, fie, pur și simplu abordează fenomenul dintr-un unghi diferit, se înscriu în efortul colectiv meritoriu de teoretizare din ce în ce mai adecvată și mai cuprinzătoare a comicului. Acestui deziderat i-au servit din zorii istoriei cele peste o sută de teorii corespunzătoare celor mai diverse abordări ale comicului, de la cele filosofice la cele etiologice, antropologice, sociologice, la cele neurofiziologice, psihologice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1997) Linda Hutcheon definește parodia astfel: "o formă de imitație caracterizată de inversiune ironică, repetare cu distanțare critică, care marchează diferențele mai curând decât similitudinile; joc ironic cu multiple convenții"81. Am selectat această definiție dintr-un șir considerabil de teoretizări ale termenului, pentru a sublinia de la început modernitatea parodiei caragialiene. Motivația actului parodic, înțeles ca proces conștient, ca tehnică prin care se declanșează efectul comic, rezidă la Caragiale nu doar în instinctul ludic deformator, ci și în demersul critic și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a demonstra importanța absurdului între modalitățile de expresie caragialiene și, pe de altă parte, la a urmări traseul reprezentărilor literare ale acestei categorii în literatura română postcaragialiană, este firesc să trecem în revistă câteva dintre aspectele esențiale care țin de teoretizarea absurdului. 5.1. Scurtă incursiune pe tărâmul absurdului Ceea ce ne propunem să subliniem în acest scurt excurs teoretic prin vasta problematică implicată de absurd este motivația și consecințele pătrunderii sale în domeniul literaturii, al dramaturgiei în special, ca zonă predilectă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
existența indemonstrabilului, descoperă în intimitatea lucrurilor o entitate ireductibilă la explicarea rațională, proiectează o viziune pesimistă derivată din neîncrederea în existența ordinii schematice a universului, ajungând să conteste însăși ideea universului rațional. În esență, așa cum rezultă din cele mai sistematice teoretizări consacrate absurdului, realizate din perspectiva filosofiei existențialiste la Jean-Paul Sartre (L'Être et le Néant, 1943) și eseistic la Albert Camus (Le Mythe de Sisyphe, 1942, L'Homme révolté, 1951), absurdul se instalează în prăpastia dintre rațiune și realitate, dintre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
puzzle de definiții, adesea contradictorii, nu o dată exclusiviste, unilaterale și reducționiste. Problema-cheie „ce este literatura?”, reapare mereu, Roland Barthes o consideră întrebarea secolului XX. Literatura este tot mai contestată, aflându se între formalism și ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o îndoielnică „liberalizare”. Proliferarea fără precedent a formulelor de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională a metalimbajelor și a arsenalelor de instrumente critice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă disocierea, tot mai netă, a conceptelor, a celor două tipuri de literaturi. Se produce despărțirea definitivă dintre limba scrisă și cea vorbită și totodată și teoretizarea acestei disocieri, cu tendința diminuării valorii expresiei orale. Poeticienii epocii fac disocieri între elocvență și litere. Recunoașterea existenței limbilor naționale, fenomen vizibil încă din Evul Mediu, continuă cu o intensitate sporită în perioada Renașterii, ceea ce va duce la conceptul de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
puțin sporadice, au existat și în Antichitate și Evul Mediu. Dar abia acum literele își revendică în mod frecvent și explicit o dimensiune estetică. Estetizarea începută în Evul Mediu în special la nivelul caligrafiei, are acum parte și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai semnificativă este însă, fără îndoială, asimilarea ideii de litere frumoase cu ideea de scriere frumoasă, compoziție, operă. Renașterea este și epoca în care începe să se precizeze cu claritate și accepția literaturii ca artă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
socialist, în speță asupra tipicului. Aceste discuții teoretice s-au înfiripat, într-adevăr, dar ele au avut o respirație scurtă, degenerând până la urmă în concretizări despre ce e tipic sau ce nu este într-o scriere sau alta. De altfel, teoretizările, câte sunt, nu ies din litera și spiritul raportului lui Malencov. Așa cum anunța în editorialul citat ceva mai devreme, Contemporanul susține în continuare rubrica destinată acestor dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tinere: cronica lui E. Naum despre Oameni de azi de Lucia Demetrius sau considerațiile minimalizante ale lui D. Florea-Rariște asupra unui poem de valoarea lui Bălcescu de E. Jebeleanu. Dar principala greșeală a criticii Almanahului literar a fost încercarea de teoretizare a acelor poziții dăunătoare, false, manifestate în unele creații ale Almanahului literar și a căror analiză am făcut-o mai sus. Aceasta e cazul articolului lui Dan Costa, Poezii de dragoste, publicat în nr. 7 al revistei (în HYPERLINK "nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut față de mass-media în general și pentru presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut în ceea ce privește mass-media (în general) și presa (în special); aceste interese s-au manifestat prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Mass-media (în general) și presa (în special) au fost "însușite" de către Biserică, pentru că, prin aceste mijloace ale modernității, aceasta a încercat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și nu unei mase omogene. Interesul studierii și teoretizării fenomenului media nu s-a datorat în primă instanță creșterii audienței, ci mai cu seamă influenței acesteia asupra vieții sociale. Preocuparea pentru studierea conceptului de mass-media a dus la apariția unor discipline precum: istoria mass-media, sociologia mass-media etc., centrate pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
suntem fericiți? Fiindcă nu trebuie, nu suntem siliți să ascultăm povestea până la capăt. Fiindcă am dat laoparte convenția basmului, am ieșit din convenție. Trans-romanul proclamă ieșirea din convenție (ca și cum acest lucru ar fi posibil atâta vreme cât acceptăm să citim...). Disciplinele de teoretizare de la marketing la teoria criticii literare iau locul convenției în sine (la care neîndoielnic noi, cititorii, vrem să participăm, altfel n-am citi). Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul cădea mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de raționaliști, atei și de toți adversarii creștinismului pierde teren, făcând loc aspectelor pozitive din acest Ev. înfăptuirile medicinii caritabile uimesc și sunt pilduitoare. în această etapă medicii au fost nevoiți să se ocupe mai puțin de cercetare, experimentare și teoretizare și să se dedice mai mult practicii, asistenței medicale. Creștinismul se impune ca o dogmă, conform căreia bolile sunt considerate pedeapsă divină pentru păcatele înfăptuite, iar vindecarea vine de la Dumnezeu și Sfinții vindecători. Un rol însemnat îl are caritatea creștină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anticilor. Le resping aici pe acelea pe care Academia și-a fondat condamnarea Cidului și nu sunt de acord cu Domnul d'Aubignac asupra a tot ceea ce spune de bine despre mine." Molière și Racine nu s-au preocupat de teoretizarea artei lor. Când își încep activitatea scenică, la treizeci de ani aproximativ după Corneille, doctrina clasică este elaborată în totalitate. Atunci când Racine începe să scrie, instrumentul tragic este pregătit, de aceea nu se preocupă de explicarea regulilor de compoziție ale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și din raționalism, fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită teoretizărilor în spirit evoluționist pe care le conțineau (multe dintre aceste cursuri reprezintă traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R. von Ihering). Din opera lui W. T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]