1,126 matches
-
întotdeauna clar limitată în timp. Dacă dificultățile persistă la încheierea tratamentului, este necesară o supraveghere terapeutică spațiată în timp. Durata terapiei este determinată mai mult de trebuințele pacientului decât de normele înscrise în manuale sau de nerăbdarea, neputința și nesiguranța terapeutului. Sexul terapeutului Sexul terapeutului este o variabilă împortantă în terapia tulburării comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limitată în timp. Dacă dificultățile persistă la încheierea tratamentului, este necesară o supraveghere terapeutică spațiată în timp. Durata terapiei este determinată mai mult de trebuințele pacientului decât de normele înscrise în manuale sau de nerăbdarea, neputința și nesiguranța terapeutului. Sexul terapeutului Sexul terapeutului este o variabilă împortantă în terapia tulburării comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un anume sex
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp. Dacă dificultățile persistă la încheierea tratamentului, este necesară o supraveghere terapeutică spațiată în timp. Durata terapiei este determinată mai mult de trebuințele pacientului decât de normele înscrise în manuale sau de nerăbdarea, neputința și nesiguranța terapeutului. Sexul terapeutului Sexul terapeutului este o variabilă împortantă în terapia tulburării comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un anume sex, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un anume sex, trebuie să se țină cont de cerințele pacientului. Un terapeut femeie este adesea preferabil pentru practica terapiilor corporale și feminine. Rezultate și perspective Terapiile actuale dau rezultate modeste. Farmacoterapia bulimiei nu ajută suficient decât o mică parte dintre persoanele cu această problemă. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală nu vindecă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
există între comportamentul actual și scopurile pe termen lung, ceea ce constituie un puternic motor de schimbare, permițând subiectului o bună conștientizare a consecințelor, deci a realității. Este necesar ca subiectul să prezinte el însuși argumentele în favoarea schimbării sale, ceea ce permite terapeutului să verifice dacă acesta este ancorat în realitate. Terapeutul încurajează stima de sine, astfel încât subiectul să creadă în posibilitatea schimbării, deci să-și dezvolte motivația. Pacientul trebuie să fie responsabil de alegerile sale și de punerea în practică a schimbării
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să se formuleze întrebări deschise, pentru a nu obliga subiectul să ofere un anume răspuns, să se realizeze o ascultare activă, pacientul să fie susținut și încurajat, să se facă în mod regulat bilanțul situației clinice. Acest lucru permite terapeutului să fie coerent cu pacientul în legătură cu situația dată, să facă o pauză în timpul convorbirii și să ofere pacientului timpul necesar reflectării. In sfârșit, este important să se evidențieze motivația pentru schimbare. Mai multe studii au demonstrat eficiența convorbirilor motivaționale în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sub influența alcoolului în timpul convorbirilor, să efectueze sarcinile primite. Dacă este internat, terapeutul îi cere pacientului să respecte aceleași reguli cât și regulamentul interior al instituției. Contractul terapeutic, îi explică terapeutul pacientului, este un angajament reciproc, al pacientului și al terapeutului. Nerespectarea uneia dintre condițiile stabilite poate duce la întreruperea terapiei. Sevrajul Odată contractul stabilit și obiectivul determinat, se organizează intervalul de timp necesar sevrajului fizic. Acesta poate avea loc ambulatoriu sau intra-spitalicesc. Sevrajul ambulatoriu oferă avantajul de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
devină conștientă de cercul vicios în care se plasează de fiecare dată. Figura 3. Cercul vicios al Soniei Primul pahar Abstinență Diferite perioade de Terapii Reluarea alcoolismului alcoolism Situație insuportabilă Recădere Fiecare perioadă de abstinență constituie obiectul unei întăriri din partea terapeutului și servește drept fundament pentru travaliul terapeutic. Sonia conștientizează faptul că se mișcă într-un cerc vicios și își stabilește poziția actuală (începutul terapiei). Ea își spune că ar fi putut să acționeze mai devreme, dar că nu era conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de liniște de aproximativ un minut, apoi răspunde: Hubert - Vă repet ceea ce v-am spus cu ocazia primei noastre întâlniri. Implicarea familiei în această poveste legată de prostată apasă pe umerii mei. Ea trebuie clarificată cu siguranță. Hubert devansează întrebările terapeutului, lucru care trebuie reținut pentru o a doua întâlnire cu acesta. Consecințe asupra individului Problema care se pune este aceea de a ști dacă Hubert are o anxiofobie de penetrație atunci când se apropie de ultima fază. Hubert - In sfârșit, da
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai devreme sau mai târziu. A se preocupa prea repede de simptom sau de substanțe, chiar dacă această abordare provoacă o vindecare adesea spontană, nu corespunde cerințelor în domeniul psihologiei și nu conduce întotdeauna la o reușită stabilă pe termen lung. Terapeutul sexolog și de cuplu care folosește metoda cognitiv-comportamentală trebuie, adesea, să explice expectanța sa în calitate de terapeut și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mod direct competențele sale relaționale: validarea emoțională, validarea comportamentală, validarea cognitivă, strategiile de întărire, observarea limitelor, comunicarea reciprocă, comunicarea ireverențioasă, utilizarea paradoxurilor, metaforele, tehnica avocatului diavolului sau exagerarea, etc. Consultațiile telefonice In timpul consultațiilor telefonice, pacientul este invitat să ceară terapeutului său individual o supervizare în ceea ce privește aplicarea competențelor însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale privind situațiile dureroase pe care le traversează. Regulile consultației telefonice Oricare ar fi contextul consultației telefonice, este necesar să se respecte cu strictețe două reguli: - o consultație telefonică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul nu sunt autorizați să utilizeze consultațiile telefonice în intervalul de timp de 24 de ore care urmează manifestării unui comportament problemă, astfel încât să nu-l întărească pozitiv. Supervizarea echipei terapeutice Una dintre axele terapeutice centrale ale TCD este terapia terapeutului care lucrează cu o persoană care prezintă TPEL. In cadrul unei ședințe săptămânale, terapeuții individuali și cei de grup își autoaministreză principiile terapiei comportamentale dialectice având drept obiectiv menținerea relațiilor terapeutice cu pacienții, echilibrarea acestor relații și furnizarea contextului terapeutic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de ore care urmează manifestării unui comportament problemă, astfel încât să nu-l întărească pozitiv. Supervizarea echipei terapeutice Una dintre axele terapeutice centrale ale TCD este terapia terapeutului care lucrează cu o persoană care prezintă TPEL. In cadrul unei ședințe săptămânale, terapeuții individuali și cei de grup își autoaministreză principiile terapiei comportamentale dialectice având drept obiectiv menținerea relațiilor terapeutice cu pacienții, echilibrarea acestor relații și furnizarea contextului terapeutic necesar acestui tip de tratament. Terapeuții sunt invitați mereu să realizeze sinteza dintre pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care prezintă TPEL. In cadrul unei ședințe săptămânale, terapeuții individuali și cei de grup își autoaministreză principiile terapiei comportamentale dialectice având drept obiectiv menținerea relațiilor terapeutice cu pacienții, echilibrarea acestor relații și furnizarea contextului terapeutic necesar acestui tip de tratament. Terapeuții sunt invitați mereu să realizeze sinteza dintre pozițiile extreme în care este posibil să se blocheze. Tratamentele auxiliare Orice tratament altul decât TCD este considerat ca fiind auxiliar. Ideea de a apela la alte forme de terapie este încurajată de către
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt invitați mereu să realizeze sinteza dintre pozițiile extreme în care este posibil să se blocheze. Tratamentele auxiliare Orice tratament altul decât TCD este considerat ca fiind auxiliar. Ideea de a apela la alte forme de terapie este încurajată de către terapeuții care utilizează TCD al căror obiectiv este acela de a permite pacientului să devină un utilizator eficient și competent al acestor modalități de tratament. Evaluări științifice ale TCD Un număr de treizeci de publicații evaluează pertinența clinică a TCD aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
personalitate de limită și comorbidității psihiatrice. Terapeutul prezintă modelul de organizare a TPEL Doamnei B. și expune modalitățile de desfășurare a tratamentului. La sfârșitul acestei faze de angajare în terapie, cei doi semnează un contract în care sunt precizate așteptările terapeutului față de Doamna B. și cele pe care Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesteia, considerând că este ridicolă: „Si dacă mor, mă scoateți din tratament?”. Animatorii o ajută pe Doamna B. să-și identifice emoțiile: este evidențiată o teamă puternică legată de perspectiva de a fi abandonată dacă nu este la înălțimea așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o felicită pentru faptul că a identificat o sursă de dificultăți în ceea ce o privește și pentru că s-a gândit la strategii de rezolvare ale acestei probleme. Ei o invită să se gândească la incapacitatea în care s-ar găsi terapeuții de a oferi feed-back-uri celorlalți membri ai grupului dacă toți ar refuza să-și dezvăluie identitatea. Participanții și animatorii caută, în această situație, să realizeze o sinteză între cele două opțiuni extreme. Observație, descriere și participare Sunt însușite trei tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință, Doamna B. împărtășește împreună cu grupul o experiență trăită în timpul săptămânii și identificată ca fiind o luare de contact cu conștiința sa evoluată: factorul poștal a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că este speriată la ideea de a numi această emoție primară, temându-se ca utilizarea cuvântului „furie” să nu declanșeze emoția și să n-o amplifice. Pentru a-i permite Doamnei B. să se expună în mod eficient cuvântului „furie”, terapeuții o invită să atribuie acestei emoții o culoare (roșu ca sângele), o formă (un cub la care fiecare margine este înzestrată cu muchii ascuțite), un miros (mirosul urât al unei pubele în care alimentele au fost depozitate timp de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
B. are programată peste puțin timp o întâlnire pentru a discuta despre orientarea sa profesională. De fiecare dată când se gândește la această programare, ea simte cum panica și teama de a nu fi considerată incompetentă o invadează. Ea descrie terapeuților eforturile pe care le face pentru a nu se mai gândi la acest lucru și ineficiența acestei strategii. Aceștia o invită atunci, în timpul ședinței, să se concentreze asupra senzațiilor fiziologice legate de teama pe care o resimte fără a le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să ne ajute să ne acceptăm și să acceptăm situația ca atare. Doamna B. nu poate să se decidă să accepte o situație care îi provoacă durere. După părerea sa, acest lucru înseamnă să dea dovadă de lipsă de curaj. Terapeuții inițiază o discuție cu grupul pentru a permite fiecăruia să înțeleagă diferența dintre a accepta lucrurile așa cum sunt - unică soluție pe care omul o are la dispoziție pentru a duce la bun sfârșit o analiză coerentă și a identifica strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei individuale sunt acelea de a însoți pacientul în efortul său de a aplica competențele însușite în cadrul modulelor psiho-educaționale, de a-l superviza și de a-l îndruma în situațiile de criză. Fiecare ședință debutează printr-o primire călduroasă a terapeutului care își exprimă plăcerea de a o reîntâlni pe Doamna B. în vederea continuării tratamentului început. Sedința începe prin analizarea fișelor de auto-observare pentru a se identifica, referitor la săptămâna care a trecut, apariția oricărui comportament problemă. Conform ierarhiei obiectivelor prioritare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra modului în care Doamna B. își va exprima, într-o manieră non-verbală, emoțiile: terapeutul o filmează pe Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul unor jocuri de rol în prezența terapeutului. In timpul acestui travaliu terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]