1,280 matches
-
titlul jurnalistic: intertextualitatea" în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 14/1/2013, Alba-Iulia, pp. 417-426. BUTIURCA D.2013: Doina Butiurca, "Linguistics and iconic argumentation in advertising", în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 14/2/2013, Alba-Iulia. BUTIURCA, D., 2014: Doina Butiurca, "Metaforă terminologică, metaforă terapeutică. Rațional și intuitiv în discursul specializat" în Studia nr. 17/Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu-Mureș. BUTIURCA D., 2014: Doina Butiurca, "Transparență și traductibilitate privind metafora terminologică din domeniul informaticii" (perspectivă contrastivă), în revista Philologia 3-4, Institutul de Filologie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Apulensis, Philologica 14/2/2013, Alba-Iulia. BUTIURCA, D., 2014: Doina Butiurca, "Metaforă terminologică, metaforă terapeutică. Rațional și intuitiv în discursul specializat" în Studia nr. 17/Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu-Mureș. BUTIURCA D., 2014: Doina Butiurca, "Transparență și traductibilitate privind metafora terminologică din domeniul informaticii" (perspectivă contrastivă), în revista Philologia 3-4, Institutul de Filologie din Chișinău, pp. 97-105, Chișinău. BUTIURCA D., 2014: Doina Butiurca, "Fundamentele lingvistice ale terminologiei economice", în Studia nr. 16/2014, Universitatea Tîrgu- Mureș. BUTIURCA D., Butiurca V-O
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Bibliei, din ebraică (Vechiul Testament) și din greacă (Noul Testament), realizate de Sfîntul Ieronim între anii 390 și 405 d.Hr. și recunoscute oficial de Biserica romano-catolică. 37 Sursa grecească a multor termeni eclesiastici reprezintă unul dintre mijloacele de unificare conceptuală și terminologică a europenilor, căci, de exemplu, idol din limba română, pătruns din slavonă (sl. idolŭ), iar în slavonă din greacă (gr. ειδόλον), s-a putut ușor raporta la lat. idolum, cu aceeași origine grecească, atunci cînd româna literară a fost orientată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe hârtie, și, prin accident, în creier.” Liviu Damian 669. „O carte e suprafața publică a unui aisberg de note, extrase, planuri și altă mâzgăleli neisprăvite și abandonate rușinos.” Liviu Damian 670. „Neamul cărții nu poate fi, decât prin transgresiune terminologică, neam al bibliotecii.” Liviu Damian 671. „Prefer, în general, cărțile care folosesc științele, nu pe acelea care le născocesc.” Montaigne 672. „Nu caut în cărți decât plăcerea unei distracții cinstite.” Montaigne 673. „[În contactul cu cărțile] sufletul se antrenează, dar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
te minunezi de stupiditatea «răspunsurilor» lor)” - cf. scrisoarea din 14 aprilie 1973, în Arhiva SW. Wikander a criticat ipotezele și argumentațiile lui Cumont nu numai punctual, ci a pus la îndoială însăși realitatea fenomenului „mithraism”, calificându-l drept o invenție terminologică a savantului belgian - vezi S. Wikander, „Les -ismes dans la terminologie historico-religieuse”, în Les syncrétismes dans les religions grecque et romaine, PUF, Paris, 1973, pp. 9-14. 8. Nu este exclus ca Eliade să fi împărtășit cu Wikander și interesul pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
România nu poate fi desprinsă de Balcani, dar cum nu este totuși un teritoriu propriu-zis balcanic, istoricii și geografii români au optat pentru Încadrarea ei În „Europa de sud-est“, formulă care cuprinde Balcanii plus România. Iată problema rezolvată, cel puțin terminologic! În fapt, lucrurile sunt mai complicate, fiindcă România nu este o țară omogenă sau, mai bine zis, nu a fost, până nu demult. România de astăzi (care s-a născut abia la 1859 și și-a dublat teritoriul la 1918
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comparativă a educației. Într-o primă perioadă, se remarcă apariția unor studii pregătitoare asupra disciplinei (ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, STANCIU STOIAN, GEORGE VĂIDEANU, IOSIF ANTOHI ș.a.). În acest sens, cercetările se concentrează cu predilecție asupra unor probleme ca: analiza statutului disciplinei, delimitări terminologice, precizări metodologice, raportul cu alte discipline etc. Totodată, apar numeroase prezentări, dar de factură predominant descriptivă, a unor aspecte ale educației și învățămîntului din alte țări, urmărindu-se însă desprinderea aspectelor evolutive. Încă de la începutul deceniului al șaptelea abordarea comparativă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
set de deformări analizate de către Tzvetan Todorov în L’Esprit des Lumières. Tzvetan Todorov este de părere că obiecțiile cu privire la spiritul iluminist se adre- sează, de fapt, unor deformări a lui, termenul utilizat fiind cel de „caricatură”. În aceeași serie terminologică intră alți doi termeni, cel de „deturnare” și cel de „corupție”, primul fiind cel mai des utilizat. Deturnarea implică însă sensul unei deformări, al unui exces, prin care spiritul Luminilor aparent cauționează acte și forme discursive care-i sunt străine
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rațional, din punct de vedere ontologic, tema ființei în opera lui Eminescu, ceea ce, de fapt, a și făcut. Dar onticul nu poate fi determinat cu astfel de mijloace decât ca simplu concept. Preluat de ontologie, el devine o simplă funcție terminologică. „Die ontologische elementare Ganzheit... kann nicht auf ein ontisches «Urelement» zuruckgeführt werden”, spune Heidegger, magistrul în materie (Sein und Zeit, Halle, 1941, p. 196). Onticul, ca realitate adâncă, e obscur și nedeterminabil ; în speță, la Eminescu (și la nici un alt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așadar, mult mai apropiată de gândirea stereotipală. Noțiunea tinde să devină marginală în vocabularul științific actual, dat fiind că a fost invocată indeterminat în a doua jumătate a secolului trecut în științele sociale și în cele economice, în care dinamica terminologică la acest moment impune termeni mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el relevanța altor două noțiuni, imaginea și simbolul. Cu o ancorare diferită în realitatea imediată, mentalitatea și reprezentarea socială rămân manifestări imaginative atașate sau subsidiare imaginarului, a cărui substanță este asigurată mai curând de fenomene
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tehnic (din punct de vedere tehnic, matematic) tehnico-economic tehnologic tehnologic (din punct de vedere tehnologic, cât și dinamic) tematic teologic (din punct de vedere teologic și eclezial) teoretic teritorial teritorial (din punct de vedere celular, teritorial și energetic) teritorial-geografic termic terminologic toxicologic turistic ultrastructural uman urbanistic valoric vizual vocal dintr-un punct de vedere + adjectiv comun (dintr-un punct de vedere mai comun și mai liniar) diferit (dintr-un punct de vedere puțin diferit) esențial individual liniar (dintr-un punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
a 3-a augmentată: vol 2, Thomas Cox, 1737; ediția a 20-a îmbunătățită: T. Osborne et al, 1763). O sumară răsfoire a acestor două lucrări ne arată că ele erau o încercare de a sistematiza aproape "cartografic", cu precizie terminologică, imensele cunoștințe filologice și cultural-istorice de pînă la acea dată. Chatterton este imposibil să nu fi remarcat această dimensiune a celor două opere. Erau pesemne pentru el ca niște hărți ale cunoașterii necesare pentru a pătrunde vizionar și imaginativ în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu adjectivului întreg, antepus: întregului secol. Tiparul este asemănător celui în care apare adjectivul tot (tot secolul) și se deosebește de tiparul caracteristic adjectivelor antepuse (frământatul secol). 2.4.2. Adjectivul parțial, cu valoare partitivă, apare, de asemenea, în sintagme terminologice: Productivitatea parțială este cea a unui factor de producție, considerat la originea producției și a modificării acesteia (ceilalți factori fiind constanți) (S. Mihăilescu, Economie: 9). 2.4.3. Unele adjective (propriu-zise sau participiale) apar frecvent în anumite limbaje specializate, exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
câteva studii care și-au propus să evidențieze aspecte particulare ale muncii obligatorii a evreilor. Așa cum bine observă Mihai Chioveanu, munca obligatorie „constituie, alături de distrugerea economică, de persecuții, umilințe, frică etc., fața mai puțin cunoscută a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă niciun fel de explicație pentru această opțiune terminologică. Este însă evident că ea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă niciun fel de explicație pentru această opțiune terminologică. Este însă evident că ea avea rolul de a masca o realitate dură: obligativitatea necondiționată a bărbaților evrei de a presta muncă fizică grea, în special pentru Ministerul Apărării Naționale. Munca de interes obștesc a evreilor, decretată în decembrie 1940
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta raportărilor extravagante, citindu-l pe Bacovia prin prisma lui Jung sau a lui Musil. Intimitatea textului (1985; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) este lucrarea unui spirit critic metodic, care caută să extragă, în urma
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
cetățeni europeni și cum vor arăta aceștia, În condițiile În care, În spațiul comunitar european, s-a trecut de mult de la market citizen la political citizen. 3.2. ...către o cultură politică a guvernanței 1 Fără a exista un consens terminologic asupra conceptului de guvernanță, acesta vine din sfera relațiilor internaționale, unde desemnează forme de guvernare alternative la statul unic (modelul „Westminster”, caracterizat prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă), care nu mai corespunde dinamicii și complexității
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sistemului de control intern cu ajutorul cărora să stăpânească și să evalueze riscurile organizației. În ceea ce privește definirea conceptului guvernanței corporative, în literatura de specialitate, nu există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate ; o guvernanță eficace va asigura deopotrivă stabilirea existenței obiectivelor și planurilor strategice pe termen lung, dar și existența conducerii și a structurilor de conducere adecvate atingerii acestor obiective, asigurând funcționalitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ale acestui [nihilism] și-au găsit expresia În diverse tendințe ale modernității, dintre care cele reprezentate de filozofi adesea calificați astăzi de postmoderni, ca Jacques Derrida sau Michel Foucault.” (subl. mea). Astfel că Taylor, care este, pornind de la o presupoziție terminologică atribuită doxei, anti-postmodernist, Împărtășește, mutatis mutandis, aceleași puncte de vedere cu Rorty care este postmodernist. Astfel că se naște ideea greșită a unui postmodernism nihilist, anti-umanist, răspîndită de unii teoreticieni americani tradiționaliști, idee preluată apoi de foaerte mulți comentatori ai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În niște intenții clare ale autorilor de care critica trebuie să dea seamă prin răspunsul la “ce a vrut poetul să spună”. Cu alte cuvinte, diversele fundamentalisme formaliste și imanentiste din critica secolului XX care și-a Însușit o panoplie terminologică manipulată fraudulos n-au trecut fără urmări pentru reflecția ulterioară În domeniu. Așa cum nu se poate scrie literatură astăzi ca Înaintea anilor ’60 (ei, vorba vine...), nici critică nu se poate face fără o poziționare oricît de polemică față de Barthes
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se pot separa la nivelul construcției: impasibilitate ca dezimplicare biografică (Echenoz, Patrick Deville) versus de cinismul “implicat”, (auto)biografic În primul rînd (literatura feminină cu excepția Marei Redonnet). De remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul cultivat” arheologic (sau, Îndrăznesc, “postmodern”, prin asociere cu tematica arheologică a unor Pynchon sau Barth). Personajul romanului contemporan francez ar fi cel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mai mediatizat a fost romanul Plateforme (2001), Însoțit de un interviu acordat revistei Lire deja celebrul scriitor (Particulele au avut un tiraj de peste 300.000 de exemplare Într-un an) În care scriitorul a dat cu barda În acest airbag terminologic numit political correctness, afirmînd că arabii au o gîndire inferioară. CÎt despre carte, ea a primit vot de blam și se pare că Houellebecq rămîne să mai scrie pentru a dovedi că are ceva de spus În literatură. Marele său
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
condiția de „confesiune tragică” a lui Nu, citit, insolit, ca un document al „înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate, potrivit șapoului introductiv, „confuzia” și „echivocurile” terminologice care nasc pretinse dezbateri de idei, în fond, sterile „certuri de cuvinte”. Râvnind să pună în evidență „valoarea de circulație” a termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
fi transmigrant, un imigrant trebuie să se stabilească și să se încorporeze în societatea de emigrare și în același timp să întrețină relații multiple cu societățile de origine. În plus față de această primă formulare, în încercarea de a evita confuzia terminologică și de a aduce mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]