5,641 matches
-
evident o determinare de a prestabili totul cu o cruzime nemaiîntâlnită până acum în istorie. Așadar, această nouă Putere încă nereprezentată de cineva și care se datorează unei „transformări” a clasei dominante este, de fapt - dacă dorim să păstrăm vechea terminologie -, o formă „totală” de fascism. Dar această Putere a și „omologat” cultural Italia: este vorba despre o omologare represivă, chiar dacă ea a fost obținută prin impunerea hedonismului și a acelei joie de vivre. Iar strategia tensiunii este o dovadă, chiar dacă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Muncitorul este deci disociat. Dar nu este singurul. Și puterea burgheză clasică este în acest moment complet disociată: pentru noi, italienii, o astfel de putere burgheză clasică (adică practic fascistă) este Democrația Creștină. Odată ajunși aici, vreau să abandonez însă terminologia pe care eu (un artist!) o folosesc oarecum improvizând și să fac o exemplificare exagerată. Disocierea care împarte de-acum în două vechea putere clerico-fascistă poate fi reprezentată prin două simboluri opuse și, de aceea, inconciliabile: „Jesus” (în speță acel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inferioare, a valorilor sale și a spiritului său, ce se traduc în coduri expresive și interpretative despre care nu se poate vorbi în limba culturii clasei dominante. Se înțelege că o asemenea incapacitate de a vorbi se datorează lipsei unei terminologii, adică lipsei unui real interes față de asemenea coduri și lipsei unei critici cu privire la acestea. Prin urmare, mă aflu acum în imposibilitatea de a exprima ceea ce reprezintă la modul figurat textul acestei rude „umile” ale lui Camon. Acest text, ca să ne
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Fesbach, 1984). Această stare de fapt persistentă a încercat să fie justificată atât dintr-o perspectivă gnoseologică, cât mai ales dintr-una conceptual-metodologică. Mulți autori au invocat existența unor abordări extrem de eterogene în câmpul personalității, de multe ori acestea având terminologii și metodologii extrem de specifice, fiind astfel greu de intersectat în mod natural unele cu altele, în lipsa unor eforturi programate de integrare sistemică și standardizare. Pentru ca lucrurile să se complice și mai mult, existența incompatibilităților interabordări (biologice, psihometrice etc.) a fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spune. A fi un bun „ascultător” Înseamnă a fi capabil de asimilarea unor cantități mari de informații noi fără a fi supus biasului. Pe măsură ce un intervievat povestește un incident, un bun ascultător este atent la cuvintele folosite de acesta (uneori, terminologia reflectă o orientare importantă), surprinde dispoziția și componentele afective și Înțelege punctul de vedere prin care el percepe realitatea. Însă această aptitudine trebuie folosită și la inspectarea documentelor sau observarea situațiilor din viața reală. În studierea documentelor, ascultarea ia forma
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
etapele studiului planificat, inclusiv lecturi pe tema În cauză, aspectele teoretice care au dus la designul de cercetare, metode și tactici ale studiului de caz. Scopul instructajului este de a-i ajuta pe toți participanții să Înțeleagă conceptele de bază, terminologia și aspectele relevante pentru studiu. Fiecare cercetător trebuie să știe: • De ce se realizează studiul • Ce fel de dovezi sunt vizate • Ce variații pot fi anticipate (și ce ar trebui făcut dacă ele apar) • Ce anume ar constitui o dovadă care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pusă În contrast cu instruirea folosită pentru alte tipuri de colectare a datelor - de exemplu, instruirea de grup pentru cei care conduc interviurile În sondaje. Aici nu au loc discuții, ci se pune accent mai ales pe itemii de chestionar sau pe terminologia ce trebuie folosită, iar ședințele sunt intensive și scurte. Mai mult, instruirea evită preocupările globale sau conceptuale ale studiului, deoarece intervievatorul nu este Încurajat să Înțeleagă mai mult decât mecanica instrumentului de sondaj. Rareori se fac lecturi despre aspectele de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
regimului comunist (a cărui legitimitate era prea rar pusă la Îndoială)? Aici, studiile cantitative sînt indispensabile, iar cele prezentate de Alina Mungiu-Pippidi În Politica după comunism sînt elocvente: chiar și În 1999-2000, preferința pentru partidele postcomuniste (moștenitoare ale PCR, În terminologia autoarei: PDSR, PRM, PSM) sau doar pentru PDSR se explică, Între altele, dincolo de Încrederea În Ion Iliescu, prin neîncrederea În instituțiile democratice și nostalgia după comunism. Pentru perioada imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Devine asistentă la Universitatea din Cluj (1964-1971), iar în 1972 se transferă la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București. În 1980 își ia doctoratul în filologie, cu teza Geneza conștiinței critice, a ideilor, conceptelor și a terminologiei literare în cultura românească. Debutează în „Buletinul cercurilor științifice studențești” (Cluj, 1958), cu un studiu dedicat lui V. Alecsandri, iar editorial, cu volumul Permanență și modernitate (1977). Colaborează la „Limbă și literatură”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „România literară”, „Cahiers roumains
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
și Deborah Fitzgerald. Primei Îi mulțumesc pentru comentariile ei atente, dintre care doar câteva se regăsesc așa cum se cuvine În forma finală a capitolului. În ceea ce privește elaborarea conceptului de mētis, le sunt dator lui Marcel Detienne și Jean-Pierre Vernant. Deși folosim terminologii diferite, eu și Stephen Marglin am urmat, fără a ști unul de celălalt, căi diferite pentru a ajunge, În linii mari, cam la același rezultat. Cu ajutorul fundației Rockefeller, Marglin a organizat o conferință, „The Greening of Economics”, la Bellagio, În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unul din cei chestionați de Holston le numea „esența convivialității sociale”. Termenul de brasilite - care ar Însemna „brasilită” și care a fost creat de către prima generație de locuitori - surprinde foarte bine trauma prin care au trecut acești oameni, deoarece, parodiind terminologia medicală, denotă respingerea standardizării și anonimității vieții din Brasília. „Ei folosesc cuvântul brasilite pentru a-și exprima părerea cu privire la existența lor cotidiană, lipsită de plăcerile vieții sociale din alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei, nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
primi mesaje. De multe ori, Lenin și colegii săi luau amenințarea de contaminare În sens literal și foloseau metafore din domeniul igienei și al teoriei germenilor patogeni, astfel că s-a ajuns să se vorbească de „bacili mic-burghezi” și „infecție”. Terminologia aceasta nu era exagerată, deoarece Lenin voia Într-adevăr să țină partidul Într-un mediu cât mai steril și mai aseptic posibil, pentru a-l feri de numeroasele boli ce bântuiau afară. În general, modul În care tratează Lenin clasa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru agricultura americană, criza economică a Început la sfârșitul primului război mondial, nu În 1930. Așadar, era o perioadă potrivită pentru experimente Îndrăznețe, iar prețul cu care se cumpăra sau se Închiria pământul era mic. Grâul și inul sunt, conform terminologiei folosite mai târziu În acest capitol, culturi „proletare”, diferite de culturile „mic-burgheze”. Fitzgerald, Yeomen No More, capitolul 2, pp. 15-17. Vezi mai sus, notele 14 și 18. O altă astfel de fermă care are legătură directă cu experimentul New Deal
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
citi ambele texte vor observa diferența dintre sensul pe care Îl dă Nussbaum termenului „tehne” și cel pe care i-l dă Marglin. Din punctul de vedere al lui Nussbaum, tehne este analog „epistemei” („E/Cunoaștere). Am ales să adopt terminologia clasicistei Nussbaum deoarece m-a convins că semnificația pe care o atribuie ea conceptului este mult mai strâns legată de cea din textele originale ale lui Platon și Aristotel. În sprijinul acestei terminologii vine și Pierre Vidal-Naquet: „După cum corect observă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
epistemei” („E/Cunoaștere). Am ales să adopt terminologia clasicistei Nussbaum deoarece m-a convins că semnificația pe care o atribuie ea conceptului este mult mai strâns legată de cea din textele originale ale lui Platon și Aristotel. În sprijinul acestei terminologii vine și Pierre Vidal-Naquet: „După cum corect observă G. Cambiano, În sens platonician, episteme, dynamis și tehne includ un sistem de concepte care se Întăresc reciproc. Republica, de exemplu, pune sub controlul matematicii o unitate compusă din tehnai, dianoiai și epistemai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o îndelungată carieră universitară la Catedra de germanistică de la Facultatea de Litere din București. Debutează, încă din timpul studenției, cu studii de specialitate asupra unor aspecte prozodice ale literaturii germane medievale. Lucrarea Minne und Liebe. Ein Beitrag zur Begriffsdeutung und Terminologie des Minnesangs (1940) este premiată de Institutul Goethe din München. Pe aceeași linie de preocupări se situează alte studii de medievistică și de literatură comparată, rămase în paginile unor periodice. Colaborează cu recenzii, prezentări de scriitori germani și articole despre
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
fraților Schlegel (Despre literatură, 1983), însoțită de un amplu studiu introductiv, ilustrează evoluția concepției istoricului literar asupra unor principii teoretice și asupra specificului literaturii germane. SCRIERI: Aliterațiunea în poezia germană, București, 1935; Minne und Liebe. Ein Beitrag zur Begriffsdeutung und Terminologie des Minnesangs, Stuttgart-Berlin, 1940; Istoria literaturii germane în Evul Mediu (de la începuturi până la anul 1300), București, 1946; Istoria literaturii germane. Clasicismul (1748-1832), București, 1948; Istoria literaturii germane. Cultura și literatura epocii cavalerești-curtenești (1150-1300), București, 1948; Istoria literaturii germane. Epoci și
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
medievale. Controverse istorice, București, 2002, p. 27-84. • J. Szűcs, „Nationalität“ und „Nationalbewusstsein“ im Mittelalter. Versuch einer einheitlichen Begriffssprache, în „Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae“, 18, 1972, p. 1-38, 245-266. • B. Zientara, Nationale Structuren des Mittelalters. Ein Versuch zur Kritik der Terminologie des Nationsbewusstseins unter besonderer Berücksichtigung osteuropäischer Literatur, în „Saeculum“, 32, 1981, p. 301-316; idem, Fruehzeit der europäischen Nationen. Die Entstehung von Nationalbewusstsein im nachkarolingischen Europa, Aus dem Polnischen von J. Heyde, Mit einem Vorwort von K. Zernack (Deutsches Historisches Institut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
religioase, culturale, etnice 37; urmărirea conexiunii dintre locul de origine (origo) și cel de reședință al comercianților, a semnificațiilor juridice, economice, afective ale indicării mediului de proveniență și a relațiilor dintre consistentes și incolae 38. Din punct de vedere al terminologiei, Vasile Pârvan nu și-a pus problema aprofundării semnificației unor noțiuni din sfera comerțului antic. Preluând rezultatele cercetării din epocă (Groag, Waltzing, Kornemann, Schmoller, Schulten), el s-a mărginit doar să expliciteze termenii peregrinus, collegium, collegia sau corpora peregrinorum (negotiatorum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dans les provinces d’Asie Mineure sous la République, în „Ktèma“, 2, 1972, p. 240; Cl. Feuvrier-Prêvotat, Negotiator et mercator dans le discours cicéronian: essai de définition, în DHA, 1, 1981, p. 368-369; P. Kneißl, Mercator-negotiator. Römische Geschäftsleute und die Terminologie ihrer Berufe, în MBAH, 2, 1983, 1, p. 73-90; J. Andreau, Patrimoines, échanges et prês d’argent: l’économie romaine, Roma, 1997, p. 311; G. Garcia Brosa, Mercatores y negotiatores: ¿simples comerciantes?, în „Pyrenae“, Barcelona, 30, 1999, p. 181-183. • C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În „procuvântare”, el afirmă că, mai mult decât „imitarea” textului original, s-a străduit să facă o transpunere în „stilul modern” - prima atestare la noi, în plan literar, a conceptului de modern. Traducerea e însă greoaie. O contribuție la constituirea terminologiei științifice românești este tălmăcirea din franceză, în 1846-1847, a cărții Prințipii filosofice, politice și morale de colonelul François-Rodolphe de Weiss. În 1851 comisul transpune după Al. Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
fiecare să ne Înțelegem mai bine punctele slabe și nucleele de originalitate ale propriilor demersuri. Mai mult, alături de funcția teoretică constructivă, dezbaterile pot fi privite și ca experiențe intelectuale și de comunicare, un fel de focus-grup (sau grup Delphi, În terminologia de specialitate) care depune mărturie pentru o formă de cercetare academică În România Începutului de secol XXI. Între timp, dezbaterile au intrat Într-o a doua serie (sau al doilea „sezon”, cum se spune În cinematografie În legătură cu serialele de televiziune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
filonul cartezian care dă naștere interesului pentru dimensiunea practică, pentru „imagini”, pentru materializările vizibilului. Descartes Însuși este considerat primul hermeneut „calitativ”, fiindcă el studia fenomenele sau observa prin participare manifestările lumii vizibile În urma unor lungi notații de teren, fieldnotes În terminologia analizei calitative. În propriul său discurs el face referiri frecvente la această metodă. Există note elaborate pe termen lung, Descartes nu construiește pe partea filosofică, ci pe partea matematico-logică, pe care o dezvoltă Într-un sistem al observării. Corin Braga
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]