5,751 matches
-
aici, iar ieșirea conștiinței lirice din zodia esteticului, și intrarea în zona activismului, a eticului și politicului e ilustrată de aceste versuri alerte, ce trădează urgența și protestul moral, sarcasmul și insurgența față de conformismele de orice fel, față de dogmatism și teroare.
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
a fost o piesă în care coregrafa și dansatoarea Galea Bobeică și-a onorat în egală măsură cele două profesiuni, dansând și compunând pentru ceilalți partituri coregrafice la fel de reușite. Firul principal al poveștii se derulează între trei oameni, prinși în teroarea războiului, război care se infiltrează și în relațiile dintre ei. Conceput inteligent, scenariul a ocolit formula simplistă cu personaje exclusiv negative și altele pozitive, relațiile dintre cei trei fiind un amestec de bine și de rău, așa cum se petrec lucrurile
Dans la Odeon by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4101_a_5426]
-
inimi comune, plumbuite în două trupuri aflate în tărâmuri diferite. În singurătatea inaugurată, două vârste trăiesc drama unui timp inegal: al mamei, care scrie obsedant într-un prezent ce devine trecut pentru fiică. Singurătățile devoratoare vor fi dublate și de teroarea contratimpului. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu găsește soluția, unica, într-o etică a morții acceptate. E și motivul care duce la alegeri pripite, dar și la gesturi eroice. Presiunea psihologică este intensă: trebuie să păstreze memoria unui soț care nu a reușit să
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
de apărare. O evaziune dintr-un mediu advers existenței normale, deopotrivă sub unghi sufletesc și istoric. Raluca Brancomir plonjează într-o realitate tot mai rarefiată, ale cărei trăsături umile se estompează, se rătăcesc în sensuri disparente, pe un fundal al terorii (În tramvai). În atari circumstanțe impactul se amortizează. Deși adesea ofensator, dureros, realul nu se desparte cu ușurință de sine, nu se sacrifică de bunăvoie. Înainte de-a lăsa loc negativului său care e golul umplut de vibrațiile imaginative ale
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
intru în rolul unui asemenea personaj! Să-mi trag pe mine o piele alunecoasă de șarpe, să am o privire sașie și să mă apropii lent și calculat de biata victimă, ca pentru a măsura mai bine gradul crescător al terorii la care o supun. Să mă lipesc de nefericit și să mă încolăcesc în jurul lui, până-și pierde aproape răsuflarea de groază, să-i susur în ureche hipnotic și lasciv promisiuni de bucurii nemaivăzute și prin limba despicată să-i
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
sau continuarea războiului contra Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice și Națiunilor Unite; ... b) N-au respectat regulele internaționale cu privire la conducerea războiului; ... c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboiu; ... d) Au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau de suprimare asupra populatiunei din teritoriile în care s-a purtat războiul; ... e) Au ordonat sau săvârșit represiuni colective sau individuale în scop de persecuție politică sau din motive rasiale asupra populă��iei civile; ... f) Au ordonat sau
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violență, torturi sau alte mijloace ilegale de constrângere; ... i) Procurorii sau judecătorii civili ori militari care au ajutat sau săvârșit - cu intenție - acte de teroare sau violență; ... j) Au părăsit teritoriul național pentru a se pune în slujba hitlerismului sau fascismului și au atacat țară prin scris, prin graiu, sau în orice alt mod; ... k) Și-au însușit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
și prigoană (1993). Ne aflăm în fața unei minuțioase istorii a ideologizării culturii și, în special, a literaturii române din perioada 1944-1948, a influenței tot mai mari a directivelor P.C.R. prin politrucii săi cei mai înverșunați, care au exercitat o adevărată teroare pentru impunerea dogmatismului critic, a realismului socialist și pentru eliminarea sau denaturarea celor mai înalte valori ale literaturii române clasice și ale celei interbelice. Ana Selejan a consultat peste 40 de periodice care s-au implicat în dezbaterea culturală. Vasta
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
Nici un act nu este involuntar”! * Femeia * Nostalgia absolutului * Lumea ca voință * Textele pervertesc realitatea * Nimic nu este întâmplător * Fatalitatea conflictului * „Străinul” din noi și de lângă noi * Ecce Homo * Resurecția mitului christic * Sensul care se face * Universul un Teatru al oglinzilor? * „Teroarea nimicului” * Singurul, nu singur * Neamul Yahoos * Enigma Timpului * Reîntoarcerea lui Homer * Amintirile-ecran * „Unul e în toți” * Trăim contaminați de frică și de nebunie * Înțelepciunea lui Dumnezeu * Identificarea cu dușmanul * Ce așteptăm și de la cine? * Metafizica prezenței vs. Metafizica absenței A
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
doua zi s-o iau de la început. Și asta ani și ani”. Imaginea lui, mărșăluind în ciorapi ca să nu facă zgomot, calculându-și pașii ca să contabilizeze distanța parcursă zilnic, lungul coridor fără lumină proprie, o tulburaseră mai mult chiar decât teroarea perchezițiilor. Intensă, ea dura totuși puțin, iar până la următoarea teama se mai estompa. În schimb, pașii aceia tăcuți lăsau să se întrevadă tenacitatea disperată a dorinței de supraviețuire. Cu ce uzură, cu ce preț! Comparația cu închisoarea venea de la sine
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
Încerc să lupt ca alți copii să nu treacă prin așa ceva!” Mariana Mariana „Cunosc tot acest calvar pe care și eu l-am trăit 24 de ani până m-am măritat cu un om deosebit care m-a vindecat de teroarea în care am trăit. Am ales să mă depărtez de familie treptat, când am început să realizez că nu a fost normal prin ce am trecut, ca nu eu sunt de vina că mi-au împietrit sufletul. Deși mulți spun
„M-a bătut cu furtunul de la mașina de spălat pe pielea goală. Arătam ca o zebră”. Moștenire de la tata, noi mărturii () [Corola-blog/BlogPost/338227_a_339556]
-
a rămas aceaeași: nu putea să fie alta decât soacra ei. În final am respirat și eu ușurată; deci Gigi tăcuse ca și gândacii care, în loc să moară în borcan, muriseră în mirosul de “dedete”, dar satisfăcuți că imprăștiaseară și ei teroarea în mamele noastre. Acum aveam un secret pe care ni l-am jurat a doua zi să nu-l divulgăm, indiferent ce s-ar întâmpla între noi în viitor. Din păcate secretul nostru nu a ținut decât două zile, când
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
ne place? Că-i bun sau rău, el este tot avutul, Lăsat de daci și în pământuri zace. Ne-am prigonit și ne-am ucis eroii, Ce pentru țară,ei viața și-au jertfit. Iar cei mai buni, în temnița terorii, Fost-au chinuiți, dar nu s-au umilit. Am uitat pe Noica,Țuțea,pe Cioran, Ce țara și-au iubit până la moarte. I-am făcut eroi, pe Ion și pe Roman, Și pe acel ce țara o împarte. Astăzi se
DE CE AM UITAT ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357260_a_358589]
-
pe sălile tribunalului. Dl adv. Pătrășcanu a ridicat incidentul cerând introducerea martorilor 104, consemnați într-un tablou înaintat tribunalului printre cari se numără și d. Vaida Voievod, ministrul de interne, Dobrogeanu-Gherea, Costa Foru, Filipescu și prim-procuror Seciureanu, arătând totodată teroarea ce s-a deslănțuit din partea autorităților, făcând direct responsabil de acest dezastru pe conducătorii de azi ai țării. Dl Procuror Nicolau în replică arată că: acest proces are menirea de a judeca pe inculpați pentru faptele încadrate în textul legilor
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Terorismul cotidian Abu Musab Al-Zarqawi este astăzi, după Ossama Ben Laden, cel mai căutat om din lume. În Irakul de după Saddam, acest iordanian de 38 de ani face să domnească teroarea, multiplică atentatele sângeroase și îi decapitează pe ostaticii occidentali. Umbra sa planează asupra atentatelor din Casablanca, din Madrid și aspura tentativelor de atacuri chimice din Europa. Fondată pe muncă de teren și analiza documentelor oficiale, această anchetă retrasează parcursul noului
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
teren nelimitat. Nu mai puțin romanești ne apar scenele dramatice, violente, conduse cu mînă de maestru. Nesfîrșitele războaie civile de la începutul secolului al XIX-lea, desele revoluții și lovituri de stat, uciderea Regelui Dom Carlos I și a fiului său, teroarea exercitată asupra Lisabonei de indivizi ieșiți parcă din Infern, precum celebrul Dinte-de-Aur, adîncirea Portugaliei în marasm - episoadele par extrase din romane istorice. Evenimente relatate de autor au avut cu adevărat loc, însă punerea lor în scenă aparține prozatorului impenitent. Într-
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
ei sub acuza "că au făcut spionaj în favoarea puterilor străine." La vârsta de 86 de ani, G. T. K. notează plin de o neagră tristețe și lipsit de orice speranță: "Sunt scârbit de ceea ce se întâmplă în România. Peste tot, teroare, jaf, minciună și umilințe. Fericiți cei care au murit! Nu mai văd nimic. Valul de arestări continuă. Până când?" (24 sept. 1958). Acum, câteva cuvinte despre studiul introductiv, foarte temeinic, semnat de Constantin Prangati, cercetător necunoscut mie, care totuși exagerează când
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
de români pentru a ajunge la destinație, plus o mulțime de cutii cu medicamente. Românii au descoperit o Africă galben-aurie, deși e denumită și continentul negru. Și, în zorile facerii lumii, a fost albastră. Pe locul unde astăzi zac sub teroarea fierbinte a soarelui dunele de nisip, odinioară era, spun specialiștii, apă cât nu puteai cuprinde cu ochii. Sărăcia e la ea acasă în lumea a treia. Foametea și corupția fac cele mai multe victime. Aceasta este realitatea. Adică exact ceea ce urmărește și
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
poarta casei părintești, ca să-i ducă familia undeva departe... Verdictul, fără noimă și judecată, era scurt și tăios ca o lamă de cuțit: „Dușmani ai poporului, chiaburi, trădători, titoiști”. Lor le căzură victimă și Ioan Todos cu ai săi, după teroarea colectivizării și a cotelor obligatorii din recolta trudită. Bătrânul Todos își câștiga pâinea ostenind la munca câmpului de la ora 2 din noapte, până la lăsarea serii. La acea dată, el, soția, fiul de numai 17 ani și bunica urmau să ia
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
în acele zone se aflau concentrate nucleele de rezistență anticomunistă, deținând noțiuni de tac-tică și strategie militară bine stăpânite. Dacă băncile, zidurile, culoarele și sălile Tribunalului Militar din Timișoara ar avea graiul omenesc de a povesti despre momentele de nesfârșită teroare pe care în decursul unei istorii de 40 de ani de totalitarism comunist le-au trăit bănățenii (și nu numai), am avea probabil în fața conștiinței întreaga dimensiune a ororilor comise în acei ani de restriște. Aici au fost condamnați la
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
se află astăzi crucea comemorativă care amintește de martiriul a 12 eroi anticomuniști. În anii care au urmat, arestările au continuat fără încetare. Ceilalți au continuat lupta până la ultima picătură de sânge sau au sfârșit în temnițele comuniste... Anchete și teroare securistă Mănăstirea este un lăcaș de pioșenie în care se calcă cu umilință și smerenie, dar ceea ce s-a întâmplat 10 ani mai târziu, în noaptea de 22 aprilie 1959, este în total dezacord cu această percepție. În modesta chilie
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
companiilor străine de profil care își restrâng activitatea din considerente de costuri. ( D. B.) Modificări la ProTV După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV”, ProTV ne-a comunicat că au intervenit schimbări în programul de vineri, 8 aprilie: 20,00 - Cursa terorii (f. SUA), 22,30 - Solo (f. SUA), 0,30 - Dramă în munți (f. SUA). Semințe În 10 zile de la depunerea facturilor, furnizorii de îngrășăminte, semințe și pesticide ce livrează marfa la schimb cu bonurile valorice pot intra în posesia banilor
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
repere Toți am visat la un moment dat să mergem în „țara... țarilor”, să vizităm Rusia lui Dostoievski, a lui Tolstoi, Gogol, Pușkin. Istoria zbuciumată a acestei țări a cunoscut perioade de glorie, dar și mulți ani la rând de teroare comunistă, cu o extrem de mare influență asupra țărilor din jur, iar toate aceste etape și-au lăsat puternice urme asupra Rusiei de astăzi. Vă propunem în continuare o excursie, chiar și numai imaginară, pe acest tărâm mirific care i-a
Agenda2005-19-05-1-turism () [Corola-journal/Journalistic/283676_a_285005]
-
îmi relatează subcomisarul Peteri. Mai tâlhăriseră o femeie care venise la farmacia din gară, alteia i-au smuls poșeta. Altădată au scos cuțitul doar pentru că cineva s-a uitat „urât” la ei. Semnificativ e faptul că, nu de puține ori, teroarea cuțitarilor se bazează pe criterii regionale, consideră unii cunoscători ai fenomenului. Studiile de caz ale psihologilor se referă, de pildă, la conflictele între bănățenii și moldovenii din Gara de Nord, cei din urmă provenind în speță din zone defavorizate, disputându-și apoi
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
i se spunea acasă). Și acum, după peste 50 de ani, domnului Cosma i se umezesc ochii când povestește... Seara, atunci când l-a văzut, tatăl său a făcut infarct, iar nu după mult timp s-a și prăpădit... Clujul, sub teroare Domnul Cosma s-a născut la Cluj, în data de 10 noiembrie 1922 într-o familie care-și avea originea în Apuseni (Lupșa, lângă Câmpeni), prin tată, respectiv din apropierea Dejului. A crescut într-o atmosferă de cinste și bună cuviință
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]