18,450 matches
-
ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare și tehnică desăvârșită. Ca exemplu, numai pieptul cămășii de la Probota a necesitat aproape trei ani de muncă. Atelierul de restaurare textile În prezent, întrucât în locul imobilului în
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare și tehnică desăvârșită. Ca exemplu, numai pieptul cămășii de la Probota a necesitat aproape trei ani de muncă. Atelierul de restaurare textile În prezent, întrucât în locul imobilului în care a funcționat (până la sfârșitul
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
vacanțe în orașul natal. Din acea zi am rămas nedespărțiți. După studii m-am angajat ca dealer de telefonie mobilă, mai apoi am lucrat, doar pentru o lună, într-o croitorie din Tîrgu Trotuș, la o mașină de tăiat materiale textile. M-am mutat cu viitoarea mea soție în Bacău. Ne-am căutat de lucru - am căutat de mi-au sărit capacele ... III. ORTAC, de Ciprian Alexandrescu , publicat în Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013. - Mai întâi am simțit un
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
În ultima perioadă se apelează la companii specializate în domeniul personalizări materialelor textile pentru promovarea afacerilor sau pentru diverse evenimente, insă apare problemă spălării materialelor personalizate: pierderea calității inscripționării. Elmo Prinț a rezolvat această problemă folosind paștele și vopselele de tip plastisol, fabricate după o rețetă proprie și brevetate de către OSIM, iar calitatea
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
90% din producție este livrată firmelor mari din România. Firma funcționează din anul 1991. În cursul anilor, mărci de prestigiu - Coca Cola, Ursus, Holcim, Terapia, Napolact, Ciuc, Praktiker, Polus Center, Iulius Mall, U-Mobitelco baschet și multe altele - au folosit imprimeuri textile personalizate de noi. Unele mărci sunt și azi clienții noștri. După douăzeci și trei ani de tradiție neîntreruptă în imprimerie și personalizare textilă, avem curajul să afirmăm că suntem una dintre cele mai vechi și cu experiență imprimerii textile private
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
Holcim, Terapia, Napolact, Ciuc, Praktiker, Polus Center, Iulius Mall, U-Mobitelco baschet și multe altele - au folosit imprimeuri textile personalizate de noi. Unele mărci sunt și azi clienții noștri. După douăzeci și trei ani de tradiție neîntreruptă în imprimerie și personalizare textilă, avem curajul să afirmăm că suntem una dintre cele mai vechi și cu experiență imprimerii textile private din România. Suntem interesați de o colaborare în termenii castig-castig cu oricine poate aprecia valoarea unui imprimeu, fie pe linie de magazine, fie
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
imprimeuri textile personalizate de noi. Unele mărci sunt și azi clienții noștri. După douăzeci și trei ani de tradiție neîntreruptă în imprimerie și personalizare textilă, avem curajul să afirmăm că suntem una dintre cele mai vechi și cu experiență imprimerii textile private din România. Suntem interesați de o colaborare în termenii castig-castig cu oricine poate aprecia valoarea unui imprimeu, fie pe linie de magazine, fie pe linie de produse promoționale, echipamente de protecție sau articole textile personalizate. Pentru noi, calitatea contează
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
vechi și cu experiență imprimerii textile private din România. Suntem interesați de o colaborare în termenii castig-castig cu oricine poate aprecia valoarea unui imprimeu, fie pe linie de magazine, fie pe linie de produse promoționale, echipamente de protecție sau articole textile personalizate. Pentru noi, calitatea contează foarte mult. De aceea imprimeurile sunt realizate prin tehnică serigrafiei. Acest procedeu oferă rezistență mecanică și chimică foarte bună printurilor pe suport textil, iar personalizările vor fi de lungă durată. Pentru detalii vă rugăm să
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
magazine, fie pe linie de produse promoționale, echipamente de protecție sau articole textile personalizate. Pentru noi, calitatea contează foarte mult. De aceea imprimeurile sunt realizate prin tehnică serigrafiei. Acest procedeu oferă rezistență mecanică și chimică foarte bună printurilor pe suport textil, iar personalizările vor fi de lungă durată. Pentru detalii vă rugăm să accesați pagina noastră www.elmo-print.ro pentru a afla cât mai multe despre activitatea noastră.
IMPRIMEURI DE CALITATE PRIN TEHNICA SERIGRAFIEI de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349371_a_350700]
-
urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și apoi, odată cu Paștilè vinè și primăvara împreună cu... coptăturile și alte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei.Și apoi, odată cu Paștilè vinè și primăvara împreună cu... coptăturile și alte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
erau vremurile. Chipul transfigurat al bătrânei părăsise iarăși prezentul, hoinărind pe meleagurile îndepărtate ale Arcadiei sufletești... - După un timp a ajuns sudor la București. Acolo și-a cunoscut și viitoarea nevastă, pe Fifi. - Lucra ? - Bineînțeles, lucra la covoare, în industria textilă. - Era bucureșteancă ? - Nu. Moldoveancă get-beget : din județul Galați, dintr-o localitate numită Vișan. Undeva pe lângă Făurei. - Au rămas în București ? - Nu! S-au căsătorit, înainte ca fiul meu Vasile să facă armata. Apoi au plecat la Constanța, unde s-au
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era cazul nostru, că nici nu aveam sculele potrivite, mulinete rezistente, fir textil și monturi la forfac, făcute de oameni pricepuți în pescuitul crapului. Noi venisem pentru a ne relaxa și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
numele Nikolskaia. Am un frate, pe Alexandr. Mama mea avea numele Tamara Ivanovna Misenko, iar tata, Alexandr Alexandrovici Nikolski. Încă de copil am cultivat glasul muzical și am învățat să cânt la pian”. Așa încep amintirile artistei, trăite în orașul textil și universitar Ivanovo, „al mireselor” care își luau miri din alte părți. România avea să fie rampa muzicii, pentru Marina Voica, dar și intrarea în iureșul zăpăcitor al vieții serpentinate prin virajele destinului! Renunțarea, teama de existență nu sunt valențele
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
de mese și tarabe pe care se tolănesc, prinse de șnurul alb și roșu, potcoave, coșari, trifoi cu patru foi, animăluțe, flori ori semne zodiacale. Confecționate din aur și argint sau din metale comune, plastic, sticlă, lemn, mărgele ori materiale textile, produse în serie sau hand made, mărțișoarele își așteaptă cumpărătorii. Unele sunt personalizate și ambalate minuțios, decorate cu panglici, fundițe și autocolante în roșu și alb, altele sunt așezate mai simplu, în cutiuțe de catifea, punguțe și plăsuțe. Toate te
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
pentru orice fel de răsplată. Au văzut cum trăiesc vecinii și au început să se chivernisească și ei altfel. Îngrijeau ceva mai atent propriul apartament. Nu se mai urcau cu picioarele pe colacul bazinului de faianță, nu mai aruncau resturi textile ori lemnoase pe oriunde, nici pe fereastră ori pe casa scărilor, ba chiar făceau și ei curățenie generală în ajun de sărbători, așa cum au văzut că fac toți românii, chiar dacă nu reușeau niciodată să elimine total mirosul permanent de murdărie
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata noapte. zorile îl găsiră pe neobositul Policarp mutând, spălând, frecând,... Vecinii treziți de zgomot, văzând apa ce năvălea pe sub ușa învăluită în aburi a amploiatului, intrară peste el și încercară să-l liniștească. Dar el nu vedea, nu
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
o adevărată familie. Mă simt datoare să pomenesc numele acestor admirabile colege de-o viață, în imensitatea literelor pe care le-am păstorit împreună: Cornelia Petcana, bibliotecară la NAVROM Galați, Sofia Diciu - bibliotecară la CFR, Aurica Buțurcă, bibliotecară la Întreprinderea „Textila”, Ani Docan - activist cultural la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați, Lavinia Simion -responsabilă cu activitatea culturală din Județ, la Consiliul Județean al Sindicatelor - sufletul și inima acestui colectiv, în casa căreia eram primite, de fiecare dată cu căldură
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
de față dacă era băiat și de băiat dacă era față. De îndată ce numele era auzit era aflat și numele ursitului sau ursitei. Acesta practică s-a mai întâlnit în zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
moștenire, anume neamul, țara și credința în Dumnezeu. În rândul gălățenilor recunoscuți de întregul mapamond, dintr-o lungă listă, permiteți-mi să-i menționez doar pe Horia MOCANU, primul român admis la Harvard, inginera Maria GRAPINI, președinta Patronatului din Industria Textilă Română, consul onorific al Republicii India în România din 2009, academicienii Constantin Gh.MARINESCU, Dan ȘCHIOPU, profesorii univ. dr. Vlad GALIN-CORINI, ex-ambasador, deja amintitul Adrian BEJAN, Corneliu DUMITRIU, secretar executiv al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, poeta Nina CASIAN
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
altă specie de guvid, mai mare, cu aripioare portocalii și cu capul lătăreț. Strunghilul și hanusul sunt cei mai gustoși și mai căutați pești.( n.aut.) [viii] Copastie = partea superioară a bordurilor bărcii. (n.aut.) [ix]Parâmă = frânghie sau cablu textil, metalic sau din material plastic, folosită la bordul unei ambarcațiuni.( DEX) Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - ROMAN / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1231, Anul IV, 15 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
în valoare de aproape 80 de mii lei, de către Direcția învățământului profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]