6,328 matches
-
era cea care alătura familia credinței în divinitate, o lega de biserică, de spiritualitatea strămoșească și îi definea identitatea. Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din generație în generație, a datinilor și obiceiurilor moștenite: Specificitatea universului de simboluri și imagini încărcate cu conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cu simbolul longevității, cocorul: Vi-s dor învins, mi-s zăvorâtă zare,/ Prin care liber, fără vamă zbor,/ Pân-la Isus, iubindu-te Mirare, / Sunt angajat la El -sublim cocor (pag.45). Așadar, tăcerile lui Traianus sunt taine, privilegiu al puterii, tezaur sub pază: A răbufnit în mine Poezia,/ Sublimă rană mi-i, taină și cântec./ Numai c-o boală christică mă vindec (pag. 12) dar versurile sale sunt cuprinse și de dor: Uitatu-m-a orice cuvânt/ Și exilat într-o tăcere,/ Când
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al limbii noastre dacoromâne. Limba unei Națiuni definește și rostește crezul ființei Neamului, iar sensul ei celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei. În esența ei limba își îndeplinește funcția cultică, în care-L slăvește mai întâi pe Dumnezeu-Cuvântul, apoi Seminția
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O PĂRERE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trec desculță iar prin suflet Cu a Toamnei mele umblet Și-adun frunzele de aur În cel mai discret tezaur! Ploile de lacrimi albe Le așez în sfinte salbe Și împodobesc cu ele Ceasurile care-s grele.. Viile ce-au fost în rod Cântă parcă un prohod Vântul le-a jertfit altarul, Dar învie iar la anul! Păpădia-și poartă
O PĂRERE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353269_a_354598]
-
îți sunt ivite poemele ca strofe de plăceri iar toamna viselor ți-apune când într-un gând ajungi să ceri O ultimă dorință ca un pocal de aur îți reclădește ființa ce trece-n asfințit toată durerea lumii rămâne ca tezaur iar teama de murire învie întru zenit Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. în data de 27 .11. 2013 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook
POEM HIERATIC XVIII-ZBOR VEŞNIC de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353289_a_354618]
-
de partea sa în proiectatele campanii antiotomane, la retragere îl ia ostatic pe marele învățat în Polonia, de unde nu va mai avea posibilitate să se reîntoarcă în țară până la sfârșitul vieții. Ocazie cu care regele polon a mai luat și tezaurul Mitropoliei dar și mulțime de pietre scumpe, odoare și moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Este considerat unul din cei mai mari cărturari români din sec.XVII, primul poet național și primul traducător al cărților de cult în limba
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
urmă, pentru a înțelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie și botanică, oologie, textile, manuscrise, carte veche, icoane pe sticlă și lemn, ouă încondeiate, arheologie, artă (pictură, grafică etc.), lemn, precum și unul vizitabil pentru Tezaur. 2. Problema microclimatului - Palatul Princiar nu are în multe părți holuri închise, iar în alte părți accesul în săli se face direct din curte, ceea ce împietează asupra menținerii unui microclimat constant: temperatura la cca. 18-20o și umiditatea între 50-65% (Norme
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
și zborul spre-nălțime. La mulți ani! Crează! Acrostih Am avut o viață grea, de faur, Necedând când alții ar fi vrut. Anii mei întruna au cernut Tot nisipul până-au dat de aur. Orice las în urmă e-un tezaur Luminat de-al Harului sărut. Cred doar în frumos și armonie, Ocrotind cuvintele prin cânt. Viața mea fiind o Poezie, Ardere și ne-ncetat avânt. Lângă dânsa, Creatorul Sfânt Iubitor a fost și o să fie ! Anatol Covali Referință Bibliografică: La mulți
LA MULŢI ANI, POETE ! ACROSTIH de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352848_a_354177]
-
mitului eminescian pentru scriitorii români din Voivodina. De la Deutsche Welle, o altă voce lirică, poetul ardelean emigrat în Germania Ion Ciurea, într-un memorabil poem închinat Limbii Române (vol. ,,Mă doare Țara”), lansează îndemnul păstrării neștirbite a memoriei lui: ,, Prin tezaurul verbal/ Eminescu strălucește/ Cel ce simte românește/ I se-nchină iar și iar/.../ Să nu uiți, oriunde-ai fi,/ Eminescu-ți este limba,/ Prin El nu-ți vei uita tinda/ Celor morți și celor vii”. Din Ardeal, de unde ne parvine
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
lor este oricum una tristă și poate își găsește locul în intenția de a-i aduce în atenția câtorva cititori români. Nu că n-aș fi sperat ca autoritățile americane să se fi aplecat mai mult asupra contribuției Navaho la tezaurul culturii amerindiene, însă gratularea atitudinii lor eroice în al doilea război mondial venea ca ceva firesc, legitim. Nu partajăm și contabilizăm meritul pe minorități, etnii, apartenențe de orice altă natură, ar fi ridicol și rizibil, impacientabil, acestea pot fi eventual
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi , Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2003, 306 p. 11. Visteria de cuvinte, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 406 p. 12. Omul și ordinea în lume, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 530 p. Articole și studii: 1. „Păstrarea tezaurului arhitectonic național, cerința epocii actuale”, în Mitropolia Olteniei nr.5, Craiova, 1956, p 80. 2. „Scrisori inedite de la Popa Șapcă”, în Magazin Istoric nr. 6/1963, p. 18 3. „Bucurie aniversară în reședința Centrului Eparhial de la Râmnicu-Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
realizate de cunoscutul pictor și grafician Lazăr Morcan, alături de care mai semnează grafică Larisa Danci și Emanoil Iunoaș. În condițiile fenomenului de globalizare, cănd multe din creațiile neamului nostru vor dispărea, sau trec în umbră uitării, astfel de publicații devin tezaurul culturii noastre la care se vor raporta urmașii noștri. Citind “Agora Literară “ nr.24 mi-am adus aminte de zicerea lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie asta inseamna și nimic altceva. “ Al.Florin
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.24, SEPTEMBRIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354407_a_355736]
-
privilegiată, dar care avea aceleași responsabilități naționale. În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susținut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluția evenimentelor militare a obligat Administrația centrală a BNR să plece în refugiu la Iași și să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat. Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și extinderea rețelei sale de sucursale și agenții la nivelul
,,SĂ VORBIM DESPRE BANI ȘI BĂNCI” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354471_a_355800]
-
organizarea și reglementarea comerțului de bancă începând din 1934. În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsuri pentru a stăvili inflația și a-și salva tezaurul propriu. În partea a doua a prezentării, doamna Laura Țupea a vorbit elevilor despre istoria leului românesc, când a apărut acesta, necesitatea existenței lui pentru facilitarea schimburilor în economie. După rapiditatea cu care se derulau activitățile economice,într-o țară
,,SĂ VORBIM DESPRE BANI ȘI BĂNCI” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354471_a_355800]
-
Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului GLORIA IN AETERNUM MĂRIOARA DE LA MUNTE N-am văzut niciunde un chip mai luminos. Zâmbet mai cald. Vorbă mai dulce. Statură mai dreaptă. Suflet cât un tezaur. Vreme de trei decenii a slujit Folclorul în Televiziunea română. Acum, i-a venit rândul Televiziunii române s-o găzduiască, pentru o ultimă zi, la ultimul ei spectacol. Cu public cât frunză și iarbă. E aproape incredibil cât norod a
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
un tânăr interpret, din miile de tineri pe care promotoarea Folclorului românesc i-a susținut și promovat cu o generozitate unică. O lume cu inima ruptă. O lume fără Mărioara. O lume săracă și plânsă. O lume care deține un Tezaur. Ceea ce a realizat Mărioara Murărescu pentru români, n-a reușit nimeni. A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
promovat cu o generozitate unică. O lume cu inima ruptă. O lume fără Mărioara. O lume săracă și plânsă. O lume care deține un Tezaur. Ceea ce a realizat Mărioara Murărescu pentru români, n-a reușit nimeni. A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate celulele viului. A pus pe primul loc dragostea pentru folclor, pe zestrea culturală tradițională a românilor
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
ducă la o performanță spirituală fără precedent, cu ecouri, nu numai naționale, dar și universale. Mărioara Murărescu avea să ducă faima acestei „guri de rai” în toate cele patru vânturi cardinale. Vreme de trei decenii mesajul, frumusețea, unicitatea, valoarea, întreg tezaurul de spiritualitate avea să fie descoperit, valorificat, cunoscut, îndrăgit, transmis, grație muncii neobosite a acestei doamne din Muscel, binecuvântate de Dumnezeu, care n-a precupețit nimic pentru acest înalt ideal. A oficiat folclorul așa cum a slujit credința, cu tărie, cu
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
asemenea efervescență, o asemenea emulație artistică, de când s-a înființat televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
fără limite, sub semnul unei activități frenetice, creatoare și integratoare a României în spațiul universal. Amintirea vie a acestei doamne minunate va dăinui, cât timp va exista pământul românesc, pentru darul inestimabil făcut de ea, vreme de 30 de ani: tezaurul neamului, al limbii, al istoriei, al cântecului și jocului - adevărata notă de specificitate a sufletului românesc, a tradiției și a portului popular autentic. Și nu sunt toate acestea motive de mândrie pentru orice român, indiferent unde ar trăi? Expresie a
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
popular relevă și trăsăturile caracterului românilor adevărați, demnitatea, curajul, dreptatea, credința, cinstea, iubirea, virtuți creștine care se oglindesc în cântec mai mult decât în orice ramură creativă. Dovadă că Mioara Murărescu a iubit și s-a dedicat cu ardoare acestui tezaur de spiritualitate, e că s-a gândit și la cei care vor duce mai departe mesajul cântecului românesc prin emisiunile „Moștenitorii” și „Muguri de tezaur”, dinamizatoare, deschizătoare de orizonturi artistice, care au deținut rubricile emisiunilor foclorice ani de zile, fiind
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
ramură creativă. Dovadă că Mioara Murărescu a iubit și s-a dedicat cu ardoare acestui tezaur de spiritualitate, e că s-a gândit și la cei care vor duce mai departe mesajul cântecului românesc prin emisiunile „Moștenitorii” și „Muguri de tezaur”, dinamizatoare, deschizătoare de orizonturi artistice, care au deținut rubricile emisiunilor foclorice ani de zile, fiind pe primul plan în preferințele românilor și contribuind substanțial la îmbogățirea acestui Tezaur. Și cu un mentor de asemenea anvergură și asemenea calitate morală și
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
duce mai departe mesajul cântecului românesc prin emisiunile „Moștenitorii” și „Muguri de tezaur”, dinamizatoare, deschizătoare de orizonturi artistice, care au deținut rubricile emisiunilor foclorice ani de zile, fiind pe primul plan în preferințele românilor și contribuind substanțial la îmbogățirea acestui Tezaur. Și cu un mentor de asemenea anvergură și asemenea calitate morală și artistică, spontaneitate, efervescență și dăruire, nu se putea ca roadele să nu se arate din plin. O configurație culturală și artistică de excepție nu putea să nu adune
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Galați, aduce omagii prin iubitorii ei de folclor, fie interpreți, fie doar admiratori, nu numai acestui important domeniu artistic, dar și Doamnei Mărioara Murărașu a cărei amintire o vor păstra toată viața. O doamnă în al cărei suflet încape un Tezaur. Un tezaur de cântec și joc românesc. Și cum să nu se îndrepte spre Paradis, un asemenea suflet? CEZARINA ADAMESCU 2 februarie 2014 Referință Bibliografică: GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]