1,130 matches
-
bridgistă din România, lumea bănuind că acesta a fost singurul mijloc, momentan, de pedepsire a fiului îndărătnic. Dar, oricare ar fi adevăratul motiv, încă unul din puținele lucruri bune rămase în nenorocita de Românie a fost distrus de nebunia și ticăloșia care au nenorocit Țara și Poporul. Pinocchio, 4 februarie 1984, difuzată la 26 februarie 1984 Domnule director, Vă mai amintiți de vânzătorii de pe bulevardul Elisabeta, azi Gheorghiu-Dej, care în zilele friguroase de iarnă vindeau castane prăjite, strigând cu umor: Ia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în Italia, să aflu refugiu acolo. Deci, până poimâine, nu-i predați, și afară de Petrașcu nu veți spune nimănui despre ce am vorbit noi aici. Hai să vă sărut și mergeți repede înapoi! Nu trebuie să se afle de această ticăloșie, înainte de a ne lua toate măsurile de apărare. Sper să găsesc o modalitate să vă comunic cum am ajuns în Italia. Plecasem din Rostock noaptea și chiar în seara următoare eram înapoi. În ziua care a urmat, Petrașcu m-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
alcătuiesc acești oameni sînt și ele tot forme de egoism colective, întunecate turme omenești crispate cu dezasperare asupra unui pumn cu bani” 2 - “Fețe patibulare, ochi mohorâți, maxilare încremenite, fețe urâte,guri vulgare, trăsături rudimentare,vorbire agramată și bolovănoasă, (...) lașitate, ticăloșie, vanitate și egoism meschin, invidie joasă, delațiune lipsită de remușcări, îngâmfare, bârfă”. Iată ce urmărește Spiridon cu “revoluția” dsale diseminată prin manuale școlare de istorie, enciclopedii, analize etc : Omul nou al tranziției, un hibrid mafioto-criptocomunist, fără scrupule,avid de îmbogățire
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cât și amprenta pusă de „stilul” valah asupra arivismului și parvenitismului. În traiectoria personajului său, romancierul a înscris scene și trepte semnificative care, cumulate, probează, uneori în exces, cum se mișcă fiecare fibră din alcătuirea unui ambițios de o infailibilă ticăloșie. Primit în slujbă la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, un fanariot venit în țară în suita lui Caragea Vodă, Dinu Păturică începe să-și calculeze orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
după el. În epoca cinismului generalizat sau, dimpotrivă, a prudenței exsangue, pentru a fi perceput, un mesaj nou trebuie vehiculat de seisme. Numai hecatombele mai conving În epoca postavangardelor, numai turpitudinea hiperbolizată extrage individul din indiferența față de spațiul public, numai ticăloșia criminală mai scoate din amorțeală (vezi 11 septembrie 2001). Michel Houellebecq reușește În romanul lui nu inventarea unui nou limbaj literar și nici giumbușlucuri stilistice cuceritoare, ci prevestirea atacului terorist de la WTC. Romanul său se Încheie cu un astfel de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
îndoială, un „moralist”, dar nu unul convențional, plicticos, rebarbativ. A pledat, prin cărțile lui, pentru valori ca binele, dreptatea, autenticitatea și frumusețea existenței umane, dar nu a făcut-o la modul discursiv și explicit, ci implicit, înfățișând pregnant opusul lor: ticăloșia, absurdul, suferința îndurată pe nedrept, duplicitatea și disimularea, josnicia. De aceea, deseori, în scrierile lui anecdotica e cruntă, dar mesajul e luminos. Abjecția umană, în diferitele-i manifestări, este fără îndoială condamnată, dar nu înainte de a fi studiată în amănunțime
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
intuiție psihologică și totodată cu o anumită compasiune față de cei care o întruchipează, ei înșiși niște nefericiți. Astfel, scriitorul ajunge, în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe de frumusețe, de sublim chiar [...]. E o nebunie să încerci să desființezi ticăloșia.” Constant, obsesiv aproape, e cultivată însă și ideea sacrificiului total pentru împlinirea sentimentelor „pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
cu o anumită compasiune față de cei care o întruchipează, ei înșiși niște nefericiți. Astfel, scriitorul ajunge, în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe de frumusețe, de sublim chiar [...]. E o nebunie să încerci să desființezi ticăloșia.” Constant, obsesiv aproape, e cultivată însă și ideea sacrificiului total pentru împlinirea sentimentelor „pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea a libertății umane, a
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe de frumusețe, de sublim chiar [...]. E o nebunie să încerci să desființezi ticăloșia.” Constant, obsesiv aproape, e cultivată însă și ideea sacrificiului total pentru împlinirea sentimentelor „pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea a libertății umane, a (im)posibilității atingerii fericirii. Evident încadrabilă în estetica modernismului, comună generației căreia îi aparține autorul, proza
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
50, iar Viscolul (1998) - colectivizarea forțată din aceeași epocă, amintind de a doua parte a romanului Moromeții de Marin Preda nu numai prin omologia tematică, ci și prin tratarea deschisă și neconvențională a psihologiilor, prin surprinderea grotescului, absurdului și a ticăloșiilor prilejuite de eveniment. Povestirile din Câteva considerații asupra originii bronzului atestă disponibilitatea prozatorului pentru tematica variată („...proze scurte, scrise impecabil, cultivând cu umor și lirism atât parabola în gust modern, cât și povestirea istorică tradițională, registrul realist ironic, ca și
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
se încadra într-un plan abil, șiret, îndrăznesc să afirm. Văzându-se ajuns într-o situație fără ieșire, căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-ar fi iertat, personajul, care, fără doar și poate, este o victimă a ticăloșiei Corbului, ticluiește un plan abil de a scăpa. Mai întâi, se jeluiește, pentru a-l impresiona pe Crocodil, acuzând răutatea fără margini a Hameleonului. După aceea rostește discursul impresionant, mai sus reprodus și comentat. După care trece la atac, dovedindu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vor avea câștig de cauză. De aceea, tot ceea ce face ulterior el însuși este semnul unei resemnări, al unei renunțări. Lupta cea mare, pentru Bine-Adevăr-Frumos a fost definitiv pierdută: Inorogul nu se mai poate împotrivi, doar el, unei invazii a ticăloșiei și a răului generalizat. Și atunci acceptă compromisul; în doze mici, dar îl acceptă. Nu mai are superbia de a renunța, de a muri pentru o idee, ci își dorește cu multă ardoare să fie un învingător și în această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care le cumulează, duse în absolut, comportă riscul unei anumite devitalizări. Toate gesturile sale, toate cuvintele sale, toate deciziile sale sunt efecte previzibile ale unui rol ale cărui margini nu le poate, nu are cum să le depășească. Hameleonul, în ticăloșia sa, este mai autentic, mai viu din punct de vedere literar; ura Corbului, interesele meschine pe care le apără, țesând în permanență intrigi, îi pompează mai mult sânge în vene. Ca orice imagine ostentativă a perfecțiunii, Inorogul convinge în măsura în care întruchipează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se hotărăște chiar să încerce să-l convingă pe Corb să renunțe la planul său, de a urca Strutocamila pe tron, dând peste cap toate ierarhiile firești. Deconspirându-i toate aceste lucruri Cucunosului, pasărea cea hrăpăreață, Brehnacea nu comite nici o ticăloșie. Pasajul trebuie citit cu atenție și se va vedea limpede că Brehnacea nu renunță ușor la adevăr: "Așédară, Brehnacea, de la Lup despărțindu-să, întâi cu Cucunozul să împreună, căruia toată înțelepciunea și filosofiia Lupului îi povesti și precum adevărată hotărârea Strutocamilei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vis urât care i-a întunecat firea nobilă și l-a rupt de origini. Există un moment-cheie când Șoimul se trezește la realitate și are revelația (cuvântul nu este forțat) că nimic nu justifică profunda incorectitudine și lipsa de caracter, ticăloșia pe care era pe cale să le folosească împotriva unui nedreptățit care, la urma urmelor, nici măcar nu era inamicul său personal: "Șoimul, chipul înșelăciunii ce făcea și mărimea fărălegii ce isprăviia de a doa oară socotind și răzehitind, așijderea dreaptă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a-i spune Corbului adevărul în față, fără teama de a intra în dizgrație. Deloc întâmplător, în partea a X-a a cărții, Șoimul reia întreaga istorie, punând cum trebuie accentele și scoțând în evidență, răspicat, dreptatea Inorogului și ticăloșia Corbului. El este singurul personaj care poate deveni un raisonneur, căruia autorul are încrederea să-i încredințeze importanta misiune de a relua, cu amănunte și în cea mai bună tradiție retorică, întreaga poveste a conflictului dintre Inorog și Corb, dintr-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Liliacului este ironic, el știe că tirania nu va permite o bună vecinătate, dar nu pierde ocazia să mai demaște o dată adevărul pe care ceilalți îl țin zăgăzuit în inimile lor, din teamă sau din lașitate, din interes sau din ticăloșie. Oricum, trebuie observat că, în afara Inorogului și a Lupului, Liliacul este singurul personaj din roman care își permite să rămână singur, împotriva tuturor, de dragul dreptății. Un alt rejectat, Vidra, ispăsește păcate anterioare, deci își merită soarta. Înțelepciunea pe care Liliacul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o strategie de a-l impune pe tronul epitropiei animalelor pe Strutocamila, deși firea nu-l recomandă pentru așa ceva. Când astfel de revoltați, precum Vidra, Ciacalul, Liliacul au posibilitatea de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de acolo, înoată pe sub el. Iar oamenii vin aducându-și vasele, ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia animalului, trebuie să observăm că acesta nu este doar rău, viclean, ci că are, iată, și inteligența de a aștepta momentul oportun; are, altfel spus, răbdarea necesară, știe să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia animalului, trebuie să observăm că acesta nu este doar rău, viclean, ci că are, iată, și inteligența de a aștepta momentul oportun; are, altfel spus, răbdarea necesară, știe să-și dozeze acțiunile. Crocodilul nu mai este un simbol al instinctului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acuzație a vizat mai ales romanul Bug Jack Barron ⁄ Capsați-l pe Jack Barron (Norman Spinrad, 1969)74, din care anumite pasaje sunt încărcate cu termeni sadici, dar care nu are nimic pornografic. Numai dacă nu cumva considerăm că înfățișarea ticăloșiilor săvârșite de patronii media înseamnă pornografie. Revista își încheie existența cu numărul 200, care conține un articol de Michael Moorcock în chip de epitaf: "New Worlds a fost prima revistă care a înțeles că, pornind de la materia brută a SF
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
singura manieră în care se poate obține o răzbunare legitimă pentru suferința provocată, și nu mă feresc să vorbesc despre răzbunare, o reprezintă faptul de a da în vileag, de a striga în gura mare pentru toți, de a denunța ticăloșia unor români de-ai noștri. R. R.: Asta da! Trebuie să știe cei care vin după noi. Am vrut să vă spun că atunci când am fost la Mamaia, la congresele foștilor deținuți și deportați politici, a venit și prefectul județului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Bănuiesc că nu v-au confiscat total averea pentru că era și soția și cei doi copii. I. N.: Da. Dar mi-au luat casa, iar soția și copii au rămas acolo și am plătit chirie. C. I.: O altă ticăloșie: v-au confiscat casa dar v-au lăsat în ea cu chirie. I. N.: În fiecare lună. C. I.: Copiii dumneavoastră erau mari? I. N.: O fată avea 6 ani și cealaltă, 4 ani. Și au știut și părinții, frații
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și-au dat pământul la colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați-mă că le-am spus oameni, toți acești monștri au adus o adevărată pată pe adevărata denumire de fost deținut politic. C. I.: Profitori au fost tot timpul. D.V.: Dar am întâlnit și oameni, cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mine? C. I.: Da, domnule Bazon, acestea trebuie să le spuneți. Și asta trebuie să spuneți tuturor: că niște ticăloși au torturat un om pentru că a cerut să i se cânte "Deșteaptă-te române". Să afle toată lumea cine au fost ticăloșii și câte ticăloșii au făcut. D. B.: De ce nu povestesc? Păi, să vă spun. Am fost cu soția și cu fiica mea prin toată țara, ba chiar și în străinătate, cu mașina, prin 1983. Prin toate țările socialiste. Când am ajuns
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]