1,183 matches
-
ani de detenție. A ajuns la Pitești pe 5 noiembrie 1949 și a stat într-o cameră cu Cornel Pop, Murărescu, Lucian Plapșa, Grigorie Frunză, Constantin Petrescu și Gheorghe Ionescu, până a intrat în torturi la camera 4-spital cu lotul timișorenilor, pe 31 decembrie 1949, fiind bătut de Țurcanu, Popa, Gebac, Virgil Bordeianu, Roșca, Pușcașu, Livinschi, Bogos, Mărtinuș și Andronache. Imediat după torturi și autodenunțuri, a fost forțat de Popa să facă parte din „comitetul” a două camere, unde a agresat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A stat până pe 1 noiembrie 1950 în camera 105 împreună cu lotul timișorenilor, dar și cu alți deținuți: Emil Sebeșan, Ion Soare, Aurel Predescu, Ion Angelescu, Ioan Berghezan, Lucian Plapșa, Traian Niculescu, Gavrilă Latiș, Constantin Onișor, Silvestru Nanu. A fost scos la muncă pe la jumătatea lui septembrie și repartizat în camera 104, unde
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Organizația Național-Creștină. Condamnat la 5 ani de închisoare, a fost transferat la Pitești la începutul lui decembrie 1949, unde, după obișnuita perioadă de carantină, a fost inclus în primul mare lot torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre dedesubturile acțiunii, au refuzat sau continuă să refuze să vorbească despre ceea ce știu, cu toate că acest lucru este în detrimentul lor, fiindcă au rămas, deocamdată, cu o imagine mai mult decât pătată în istorie. Izolarea lor a fost și este totală: timișoreanul Zaharia, de pildă, descris în multe cărți de către victime ca fiind de o ferocitate ieșită din comun, s-a retras până la sfârșitul vieții într-un sat din județul Timiș, intrând în muțenie absolută chiar și față de familia sa. Reacția majorității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de „revoluționar”. A doua categorie, cei care au pus la cale manipularea, n-au nici un interes să recunoască. Cum să spui: „Popor, v-am tras în piept din 22, dar uite-așa, armata și-a spălat mâna plină de sângele timișorenilor, iar noi ne-am legitimat preluarea puterii și v-am putut suge în liniște, de zece ani încoace”. În fine, al treilea actor e poporul ăsta blând care a stat la televizor și n-a ieșit din casă. Unora le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
li se alăture - „Armata e cu noi!“ -, dar, instinc tiv, oamenii se Îndreaptă spre ceea ce urmează să devină inima Revoluției și un prim simbol al ei: Piața Operei din centrul orașului. Forțele de ordine sînt excedate, zeci de mii de timișoreni au umplut tot acest spațiu venind din tot orașul și, În cele din urmă, se retrag spre marginile pieței. PÎnă spre prînz, se țin discursuri destul de incoerente din balconul Operei, multe le cer manifestanților să-și păstreze coeziunea. Nimeni nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Însăși... Mișto! Dar tot nu e clar ce anume vor, tipul ăsta din Timișoara spunea că e mai bine să nu intre În politică. Alții spuneau că, dacă nu intră, nu contează, nu reprezintă nimic. Eu cred că are dreptate timișoreanul, că trebuie să fie niște oameni care să urmărească ce se Întîmplă În politică și să scrie În ziare dacă... mă rog, Înțelegi... Am vorbit și despre manifestația anticomunistă din București, lumea cere interzicerea foștilor demnitari comuniști În viața politică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mobilizeze poporul pentru o nouă direcție politică și de-asta are nevoie de oameni care știu cum să o facă, cum ar fi taică- său și alții ca el... Un prost, n-a Înțeles nimic din ce citise și spusese timișoreanul, din ce vorbiserăm. Realmente era tare de cap, o ținea pe-a lui, chestia cu „mobilizarea“... Apoi am trăncănit despre tot felul de chestii... un veteran din București ne-a povestit despre un prieten care a murit În București, făcea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
noi. Ia zi bă Doldele cum Își trasă bou’ ăla de tac-tu certificat de revoluționar. După ce, la Revoluție, Îl adună ăla cu sindicatu’ și-l sui În trenu’ de Timișoara Înarmat c-o coadă de lopată să mardească la timișorenii ăia de ieșiră În stradă. Și tac-tu făcu ce făcu și ajunsă revoluționar. Și-acu se Înscrisă la FSN. — Bă Doldele, și cînd te gîndești că bunicu-tău a fost legionar. RÎsetele zgîlțîie rărunchii nopții. Sau vestimentare. Doru și-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu atacul asupra Televiziunii și a Ministerului de Interne n-a avut nici o legătură cu protestatarii, deși Iliescu Îi dădea Înainte cu grupuri de tip legionar, fasciști, drogați. Numai minciuni, intoxicări de activist, exact la fel zicea și Ceaușescu despre timișoreni. Iar după venirea minerilor devas tările s-au produs țintit. Minerii n-aveau de unde să știe adresele partidelor istorice, au fost coordonați, asta e limpede ca lumina zilei. SÎnt oameni care spun că aveau la ei hărți ale Bucureștiului desenate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să meargă - ostentativ - tocmai la Timișoara, pecetluind acea înțelegere cu Antonescu și Ciuhandru - adică tocmai acolo unde s-a tras primul semnal al eliberării de comunism. În văzul lumii, sfidând realitatea, prea siguri de reușită, au stârnit reacția violentă a timișorenilor care au reacționat spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
a timișorenilor care au reacționat spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-au orientat spre toreadori (cei trei) în cazul nostru și rezultatul s-a văzut imediat, stârnind uriașe valuri de indignare și mânie în toată țara, reeditând momentul crucial din 17 dec. 1989 care s-a propagat peste tot așa cum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
personaj-cheie al ei ar fi omul politic și traducătorul Aurel Buteanu, în ale cărui amintiri este menționată o „vizită la Contimporanul (1923, 1924) în care l-ar fi cunoscut pe Kassák. Reîntîlnirea cu Kassák (în corespondență) e facilitată, evident, de timișoreanul (Robert) Reiter/(Franz) Liebhard. Și de traducerile din volumul apărut în 1971 pe care cei doi le fac împreună. Azi (...) drumul lui Kassák la Paris e comparat cu al lui Brâncuși” (pp. 102-103), precum și faptul că în jurul revistei Mà se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Franz) Liebhard. Și de traducerile din volumul apărut în 1971 pe care cei doi le fac împreună. Azi (...) drumul lui Kassák la Paris e comparat cu al lui Brâncuși” (pp. 102-103), precum și faptul că în jurul revistei Mà se aflau cinci timișoreni: poetul anarho-expresionist maghiar și traducătorul Franz Liebhard (alias Robert Reiter), Aurel Buteanu, pictorul cehoslovac Julius Podlipny, poetul și dramaturgul Endre Karoly, în fine, reporterul și „revoluționarul de profesie” Rodion Markovits. „Vasta corespondență dintre Kassák și Aurel Buteanu (și, nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și distrugând tot ceea ce reprezenta simbolic Puterea ceaușistă. La fel ca în 1977, dar mai ales ca în 1987, organele de represiune din decembrie 1989 vor acționa cu sălbăticie extremă, interogându-i brutal și maltratându-i cu sadism pe protestatarii timișoreni arestați între 16 și 18 decembrie și pe cei bucureșteni arestați în 21 decembrie după-amiaza sau în noaptea de 21 spre 22 decembrie (este vorba despre milițienii și securiștii care au torturat cu bestialitate în timpul anchetei). Este evident că, dacă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la obiect. Desigur că toți românii erau alergici la regimul Ceaușescu, dar pentru o revoltă mai trebuiau destule ingrediente, precum curaj, puțină nebunie, indiferență în fața morții, voință, solidaritate etc. În decembrie 1989, primii care au manifestat aceste calități au fost timișorenii. * În 1989, România era un „butoi cu pulbere” - așa se spunea la „Europa Liberă” -, astfel încât putea fi intuită o formă posibilă de revoltă ca urmare atât a situației interne (România având parte de una dintre cele mai dure dictaturi neostaliniste
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu (el fiind angajat doar în protestul religios), dar a fost luat de valul revoltei și al insurecției care deja nu mai depindea nici de persoana sa și nici de protestul său religios. Protestul din fața casei parohiale a constituit pentru timișoreni un fel de „ucenicie revoluționară”, declară Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și enoriașii săi cum se poate critica nonviolent și cu răbdare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sa și nici de protestul său religios. Protestul din fața casei parohiale a constituit pentru timișoreni un fel de „ucenicie revoluționară”, declară Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și enoriașii săi cum se poate critica nonviolent și cu răbdare un regim abuziv. În faza următoare, protestul din fața casei parohiale reformate s-a preschimbat în revoltă, iar din momentul în care mulțimea a început marșul pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brașov în 1987. Aceasta și întrucât, în ziua de 18 decembrie, Timișoara este practic ocupată și asediată de trupe (Armată, Miliție, dar și alte forțe), astfel încât lucrurile puteau fi considerate ca fiind sub control, chiar dacă revolta nu se stinsese, iar timișorenii se încăpățânau să reziste. Baricadele și protestul mulțimilor decise să înfrunte forțele de ordine, în diferite puncte din Timișoara, au făcut destule victime de-a lungul zilelor insurecționale (câteva zeci de morți și sute de răniți). De altfel, cadavrele a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
crematoriu, pentru a se șterge urmele represiunii; cel puțin așa își închipuia Puterea că va reuși să manipuleze evenimentele de la Timișoara la nivel mediatic, probabil mai cu seamă pentru străinătate. După ce înfruntările violente și represiunea au devenit evidente, dar fără ca timișorenii să fi renunțat la revolta lor, Elena Ceaușescu, singură la conducerea României, dat fiind că Ceaușescu se afla în Iran, îl trimite în 19 decembrie, la Timișoara, pe primul-ministru Constantin Dăscălescu și pe Emil Bobu, ambii susținători de marcă ai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ceaușismului, să negocieze cu protestatarii și mai ales să informeze asupra situației reale din Timișoara răsculată. Negocierile eșuează, întrucât protestatarii susțin cu obstinație demisia lui Ceaușescu și schimbarea guvernului (implicit și a regimului politic). Piața Operei este deja ocupată de timișoreni deciși să nu cedeze, care reclamă trupurile victimelor asasinate, precum și eliberarea arestaților despre care se presupunea, pe bună dreptate, că sunt maltratați de organele de represiune. În fața ieșirii masive a populației în stradă (întrucât fusese declanșată grevă generală), reprezentanți ai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
formarea în toate localitățile țării, în întreprinderi și instituții, a unor comitete FDR care să asigure inițierea procesului de democratizare pe întreg teritoriul României și propunea tuturor românilor intrarea în grevă generală „până la victoria finală”, după cum se specifica în document. Timișorenilor li se mulțumea pentru rezistența lor eroică, în măsură să salveze națiunea română de sub dictatură. Din acest document foarte important pentru sensul revoltei timișorene (chiar dacă având accente patetice, pe alocuri) reiese limpede și cât se poate de exact că FDR
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
document foarte important pentru sensul revoltei timișorene (chiar dacă având accente patetice, pe alocuri) reiese limpede și cât se poate de exact că FDR își asumase rolul unui organism democratic cu putere de reverberare pe întreg teritoriul țării, mai ales că timișorenii erau deciși să nu cedeze, considerând încă din 20-21 decembrie 1989 că dictatura comunistă se prăbușise sau urma să se prăbușească în România și că nu mai era drum de întoarcere. Desigur, se spera în revolta de solidarizare a celorlalte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
clar la început, s-a limpezit pe parcursul acelor zile în care locuitorii orașului au rezistat singuri în fața dictaturii și forțelor de represiune; iar acest sens a fost acela de anticeaușism, dar care în subsidiar era anticomunism radical. În timpul zilelor insurecționale, timișorenii au conștientizat faptul că trebuie să fie mai bine organizați decât la Brașov în 1987, astfel încât să nu fie reprimați vertiginos. Ei și-au asumat inclusiv rolul unui posibil țap ispășitor, în cazul în care revolta lor ar fi fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
curajoase, fără ca prin aceasta să doresc să minimalizez aportul locuitorilor respectivelor orașe. Dacă Bucureștiul nu s-ar fi revoltat, soarta Timișoarei (și a României) ar fi fost aceea a Brașovului după noiembrie 1987 - desigur, după un lung asediu în care timișorenii ar fi luptat și în cele din urmă ar fi fost arestați, anchetați, condamnați. Aceasta în cazul în care puterile occidentale nu ar fi hotărât, totuși, să-l răstoarne pe Ceaușescu, devenit indezirabil inclusiv pentru reformistul comunist care era Mihail
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]