2,630 matches
-
dar și să fie puși la punct cu „Caietele Agerpres”, revistele „Lumea”, „Lupta de clasă”, „Analele de istorie a partidului”, „Contemporanul” și „Magazin istoric”. Apariția pe piața publicistică a cotidianului județean „Vremea nouă” a forțat Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor să angajeze doi „lectori” sau „Împuterniciți” cu normă Întreagă. Trebuie adăugat faptul că ziarul local era la a doua serie, prima apărând În decembrie 1944 la inițiativa unui grup etnic mixt: Isidor Kremer și Valer Mitru. Un timp, a lucrat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte grav (În opinia sa Îngustă impusă de acele vremuri) și anume „cutezanța” membrilor Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță” de a scoate o revistă fără aprobarea sa. Iată marea descoperire a hingherului presei și tipăriturilor ce apăreau sau erau În curs de apariție În județul Vaslui: „Vă Înaintăm, alăturat, un exemplar din revista (...) nr.2/1970 a Cenaclului literar (...) din municipiul BÎrlad. Apariția acesteia fără aprobările necesare, a fost depistată de noi În cadrul deplasării
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
La punctul 8 al proiectului de norme trimis spre dezbatere Împuterniciților județeni, Necula avusese ceva de obiectat datorită unei formulări ambigui: „...se Înțeleg toate punctele vamale deci și cele pentru călători. Dacă e vorba doar despre punctele vamale speciale pentru tipărituri și alte imprimate fono și foto (lucru care nu reiese din text și nu de toate punctele, să se specifice). Așa cum este formulat primul alineat, deci pentru toate punctele, e bine. Dar trebuie neapărat specificat cum și cînd se efectuează
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o unitate militară știau numele comandantului dimpreună cu cel al majorității subordonaților, totuși În presă nu era voie să fie publicate nici ocazional. Dovadă stă comunicarea „confidențială” nr.6.237/22 octombrie 1969 emisă de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniștri ce pe atunci era prezidat de Ion Gheorghe Maurer. De altfel, probabil, acesta a fost cel mai longeviv prim-ministru din istoria României conducând neîntrerupt guverne timp de 13 ani (1961-1974) când a fost Înlocuit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mahării de la conducerea de partid și de stat a României, țară ce a avut cândva un regim democratic. Pe 2 septembrie 1968, directorul general adjunct al Agenției Române de Presă (Agerpres) I. Gălățeanu, trimisese Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor adresa nr.4.888 care, la rândul ei, fusese trimisă În copie tuturor colectivelor de Împuterniciți din țară. Documentul (puternic auto-apreciativ și auto-compătimitor) avea titlul heirupist „Situația depășirii orei de Închidere a serviciului Agerpres pentru presa locală În cursul lunii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al maselor>>”. b.l. Șpalturile?! La gunoi! Pentru cuvântul „șpalt”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne dă două definiții: „1. Zaț așezat În formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice Înainte de punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, Înainte de a fi paginat”. Cum și acestea, mai ales corectate de cenzori, puteau ajunge În mârșavele mâini ale imperialiștilor anglo-americani și-atunci să te
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
31 august 1968”. Șpalturile „Rulmentului” fuseseră În număr de 12 și cuprinseseră perioada 1 martie - 31 august 1968. Pumnul băgat În gura presei costa statul totalitar comunist, și Încă foarte mulți bani, adunați la bugetul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor din munca noilor sclavi de prin fabrici și uzine precum și de pe roditoarele câmpuri socialiste, cu producția angajată În mare parte la export. Culmea supremei birocrații a fost „Serviciul Plan” din această instituție a cărui utilitate ne scapă dacă ne gândim
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subliniată completîndu-se: <<...exercitînd energic rolul de exponent al româniei publice Înaintate (sic!, subl. și n.n.)>>”. c.f. „Nu s-a acordat viză de publicare lui I. Patriche” Pe 29 aprilie 1970, colectivul vasluian de cenzori ai presei și oricăror alte tipărituri, trimitea „centralei” „Nota de sesizări” confidențială (și nu știm de ce) nr.22 pentru perioada 22 martie - 29 aprilie. Prima observație aparținuse Împuternicitului Țanea care, luând la refec mărunt șpaltul ziarului „Rulmentul” cu numărul 298/1 mai 1970, a găsit un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Datele referitoare la intrarea În funcțiune a unor noi ateliere și hale de la Fabrica rulmenți din BÎrlad, sînt interzise de la publicare”. Anul 1971 se sfârșise cu un bilanț excepțional al colectivului de Împuterniciți vasluieni subordonați Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor: lucrarea profesorului ieșean Vasile Adăscăliței („Teatrul popular din județul Vaslui”) făcută zob; punerea la punct În mai multe rânduri a veteranului jurnaliștilor locali, Valer Mitru, precum și altele. Vigilentul Petru (Petrache) Necula corectase o greșeală ce ar fi urmat să apară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muzica populară a fost muzica „folk”, nu „pop”. Spre bun exemplu, dispărutului dintre noi Michael Jackson i s-a spus „The King of the pop” (regele muzicii pop). Tot În urma indicațiilor prețioase primite pe canalele Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, Necula a fost nevoit să „ajusteze” prin eliminare câteva statistici referitoare la bogatele recolte (fictive) ale ogoarelor vasluiene sau „...cifrele absolute ale exporturilor pe anul 1976” ce urmau să apară tocmai În „Buletinul oficial” emis de Consiliul popular județean. Conform
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
taiwanez”, ș.a. Cert este faptul că, pe 18 noiembrie 1968, directorul Trustului de alimentație publică locală Bârlad, Vasile CÎrlan și șeful Serviciului comercial Ioan Rusu, semnaseră adresa nr.4780 pe care au trimis-o mintenaș Direcției generale a presei și tipăriturilor, colectivul Vaslui, ce pe atunci nu-și avea biroul la Palatul administrativ al județului care nici măcar nu Începuse a fi ridicat, ci pe strada Ștefan cel Mare, nr.94. Iată textul documentului: „Vă rugăm prin prezenta să ne avizați tipărirea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Victor Ion Popa”, lansase piesa „Io, Mircea Voievod” de Dan Tărchilă. Afișul reprezentației ce urma a avea loc În premieră pe scena Casei de cultură a fost trimis În șpalt la Vaslui pentru a fi verificat de cenzorii presei și tipăriturilor dar și al reprezentațiilor teatrale. După ce parcursese lunga listă de nume, Ion Andrei aprobase documentul. Iată cine au fost interpreții acelei drame: „Gruia Novac (Mircea); Claudia Cornescu (Mara); Rodica Cucu (Arina); Iulian Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că În fostul regim problema era catalogată ca fiind ultrasecretă pe plan național, deci nedemnă de a intra În vizorul opiniei publice prin intermediul presei. La data de 17 decembrie 1971, colectivul vasluian de atunci al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (DGPT) primise „Nota confidențială” cu numărul 7610 În care era pus la curent asupra cenzurării unor materiale publicistice cu accente critice din ziarul comunist bihorean de limbă maghiară „Faklya”. În articolul „Mărfuri băgate pe gît” autoarea Implan Iren dezlănțuise iritarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la un nivel greu accesibil elevilor”. Se Întâlnise cu astfel de specimene cu precădere În revistele: „Debuturi și tradiții” (nr.4) și „Axa” (nr.2). Cel mai probabil, datorită numeroaselor intervenții În conținuturile revistelor școlare, Direcția Generală pentru Presă și Tipărituri, nume sub care era mascată cenzura comunistă a tot ce apărea În țară atât scris cât și audio-video, s-a gândit să emane un „Punctaj orientativ pentru Întocmirea informării privind revistele școlare” cu care să Închidă gura și spiritul oricărui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
așa! Cum Ceaușescu și clica sa inventaseră conceptul de „etică și echitate socialistă”, armata de jurnaliști a țării a fost pusă la treabă după ce, În prealabil, oamenii se școliseră la cursurile Învățământului de partid. Copoii Direcției Generale pentru Presă și Tipărituri s-au apucat și ei, cu râvnă revoluționară, să taie, să adauge, să șteargă și să schimbe sensul unor texte ce nu „cadrau” cu noua idee. Petru Necula, ce-și atașase și modestul prefix de „lector”, semnase la data de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să nu fi văzut oameni nemaiîntâlniți În mod obișnuit și să nu fi auzit vorbindu-se limbi străine prin curtea fabricilor și uzinelor. Interesantele noutăți le-am aflat dintr-un „documentar” trimis de la „centrală” colectivului de cenzori ai presei și tipăriturilor vasluiene. e.g. Jos capitalismul da’ nu chiar tot! În mod cert, numai nevoia de tehnologie avansată din Vest l-a determinat pe Ceaușescu să ia taurul SA-urilor și al SRL-urilor de coarne și să accepte prezența capitalului străin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subliniată a fost eliminată că, de unde avea să știe biata pionieră că moșu-său Ceaușescu bătuse laba cu niscaiva ștabi din vest, În fața cărora Își luase angajamentul să?! Iată-ne ajunși la epuizarea fondului arhivistic „Direcția Generală pentru Presă și Tipărituri - Colectivul Vaslui”, după o lungă și exhaustivă parcurgere a sa. În continuare, vom parcurge ultimele inter-titluri ale acestui scurt studiu. Cenzura presei În România nu a fost inventată de puterea comunistă ci doar ea a perpetuat-o pe cea existentă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-au dat explicații "frățești", dar au căzut și capete, printre care și al adjunctului ministrului turismului. La capitolul "carte" îmi reveneau o multitudine de sarcini: supervizarea problemelor schimbului de vizite de editori și scriitori, a schimburilor de carte și tipărituri dintre Biblioteca Națională a României și bibliotecile partenere din străinătate, a prezenței istoriei și culturii naționale în enciclopediile străine, participarea la târgurile și expozițiile internaționale de carte și aprovizionarea misiunilor diplomatice ale României cu noutățile apărute în țară: carte politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
valoroase echipe de fotbal, loturi de atletism, orchestre simfonice de calitate și stații proprii de radio și televiziune. Discuțiile cu rectorii și decanii s-au axat pe schimburi de informații și propuneri de reluare a schimburilor directe de profesori, manuale, tipărituri. Am asistat și la câteva cursuri și am fost solicitat să susțin conferințe despre istoria și cultura României. Îmi aduc aminte de un astfel de "moment cultural" susținut la Universitatea din Valparaiso. Inaugurată în 1911 ca filială a Universidad de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de-a lungul a peste șase decenii, cercetării și descrierii manuscriselor privind circulația lor în Țările Române și dincolo de frontierele lor. Contribuții la fel de prețioase a adus istoricul și la îmbogățirea cunoștințelor despre cartea veche românească. În 1941 a publicat volumul Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 la 1918, lucrare încununată cu Premiul „Năsturel Herăscu” al Academiei Române. Un alt domeniu abordat de Paul Mihail a fost cel al relațiilor culturale și bisericești ale poporului român cu lumea ortodoxă: Legăturile culturale-bisericești dintre români
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ruși în secolele XV-XX (1932ă, Relațiile externe bisericești ale lui Ștefan cel Mare (1957ă. O simbioză a impresionantelor calități de istoric și bibliograf ale preotului Paul Mihail este lucrarea Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830ă, precedate de Bibliografia tipăriturilor românești în Basarabia (1933ă, distinsă de Academia Română cu premiul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Ultimul volum publicat de Paul Mihail se intitulează: Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia (1993ă, care cuprinde studii tipărite între 1940-1944 și care se referă toate la Basarabia, la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
se presupunea. Ochii mei, care Încă mă usturau din cauza strălucirii zăpezii, se căzneau să descifreze un portret așa-zis „tipografic“ al lui Tolstoi. Precum coada șoarecelui de pe o anumită pagină din Alice În Țara Minunilor, portretul era alcătuit exclusiv din tipărituri. O Întreagă povestire a lui Tolstoi (Stăpân și Om), intrase În alcătuirea feței cu barbă a autorului, care, Întâmplător, avea câteva dintre trăsăturile gazdei noastre. Tocmai ne pregăteam să atacăm nefericitul iepure, când ușa s-a dat de perete și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
scaldă, ca un fundal sonor de aplauze furtunoase. Capitolul 9 1 Am În față un dosar mare și jerpelit, legat În pânză neagră. În el sunt acte vechi, diplome, ciorne, jurnale, cărți de identitate, bilete scrise cu creionul și câteva tipărituri, care s-au aflat În păstrarea grijulie a mamei, la Praga, până la moartea ei, survenită acolo, după care, Între 1939 și 1961, au trecut prin diverse vicisitudini. Cu ajutorul acestor documente și al propriilor mele amintiri, am alcătuit scurta biografie a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ăsta își impusese un fel de «canon»; oriunde întâlnea - în cărți, reviste, ziare - cuvântul Dumnezeu, scris pe atunci obligatoriu cu literă mică, cu «d» mic, el făcea cuvenita (cuvioasa) corectură, punea majuscula maiestuoasă. Ajunsese să citească anume în acest scop tipăriturile noi, se înțelege ateiste, din care își pusese în cap să stârpească toți dumnezeii scriși cu «d» mic. Cum dădea peste unul din ăștia, scotea litera infamă pe banda albă a paginii, înlocuind-o victorios cu un «D» mare, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
timpuri. Cum este un centru mondial al școlilor, colegiilor, universităților și bibliotecilor poate fi considerată nu doar depozitară dar și un centru de difuzare a culturii universale. Arhivele britanice dețin exemplare unice privind perioada lui Mihai Viteazu, primele scrieri și tipărituri românești, date despre Curtea Angliei și Valahia Încă din 1427, perioada când Moldova și Valahia se aflau În disputa dintre imperiul habsburgic, turcesc și regatul Poloniei. Cronici, evanghelii, ciasloave, opera lui Dimitrie Cantemir, scrierile lui Ienăchiță Văcărescu sunt fructificate de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]