417,522 matches
-
Ceaușescu - patriotul, marele om politic și altele și altele - cînd știi că asta nu te mai costă, ci ți se mai și plătește biletul de intrare, asta se cheamă escrocherie intelectuală. Nu i-am mai spus nimic domnișoarei. În asemenea tip de escrocherie nu poți chema poliția.
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
regimului comunist și după 1989. Privirea este îndreptată în același timp spre putere, în întreaga ei desfășurare de-a lungul secolului al XX-lea, spre societate și spre câteva clădiri reprezentative ale orașului. Este într-un fel o istorie de tip “Annales” aplicată trecutului bucureștean, dar fără a lua, din păcate, în considerare ceea ce a fost orașul înaintea primului război mondial. Pentru o imagine completă, ar fi trebuit poate ca cele cinci secole de istorie care preced pe cel de-al
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
surde și nenăscute./ plictiseala delirului zădărnicia pe toate le-am încercat/ le-am scris le-am citit le-am trăit./ e clar: jocul meu nu-i aici. dar unde?/ e undeva?” (bastonul de orb). Avem probabil a face, în acest tip de lirism negru tot mai răspîndit, cu simțămîntul unui sfîrșit de ciclu istoric, căruia individul vulnerat îi slujește drept fidel receptor. Particularul absoarbe precum o ventuză semnificațiile generalului, de unde efectul invers, de amplificare a discursului (ca și cum ar fi rostit la
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
a mai publicat și el o carte. N-a luat nimic pe ea, dar nici n-a trebuit să plătească să-i apară... Sergiu are popi în familie și mă gîndeam că l-o fi apucat vreo tîrzie cuvioșenie de tip Domnul n-a dat, dar nici n-a luat. Și-l rîcîi nițel. Tot senin, îmi povestește Sergiu că s-a trezit acasă, după ce i-a apărut cartea, cu o amendă de un milion jumate fiindcă n-a declarat la
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
alte cuvinte de a selecta valorile din masa indistinctă a aparițiilor curente, de a miza riscant. Eu sunt destul de lent în reacții și de circumspect, mă feresc de imprudențe și de aceea nu prea întruchipez, deși mi-ar fi plăcut, «tipul uman» al criticului actualității literare. Un Nicolae Manolescu, un Mircea Iorgulescu îl întruchipează în chip deplin” (p. 253). Nici Gabriel Dimisianu nu este scutit de „paradoxul criticului literar” și recunoaște cu tristețe, după cincizeci de ani de carieră, că principala
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
de la începutul secolului al XIX-lea, din autori că Agârbiceanu sau Goga. Or, în momentul de față cuvîntul pare să fie preluat de limbajul tinerilor, cu marca ironică specifică termenilor neliterari „recuperați”. Forumurile din Internet furnizează cîteva exemple recente, de tipul “Hai să facem o socoată” (Ciberplai 3.12.2000); „ Această socoată era făcută după celălalt calendar” (Ciberplai 6.04.2003); „is prea multi și dă prost la socoată ...” (dbrom.ro 2003). Uneori, forumurile cuprind date de identificare a autorilor textelor
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
apar ca fenomene relativ izolate, la diferite nivele. - Ai putea să precizezi? - M-aș referi la unul dintre marii reformatori ai științei, italianul Basaglia, o personalitate de prestigiu. Premisa de la care pornește Basaglia este că da, în regulă, există diferite tipuri de subcultură, unele „intenționate”, altele „neintenționate” (aparținînd unor grupuri sociale care nu-și doresc să fie așa cum sînt: bolnavi, cu handicap psihic etc.). Iar Basaglia spune că, dacă încercăm să căutăm așa-numita „majoritate tăcută”, la care se referă atîta
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
este: din ce cauză funcționează atît de prost aceste sisteme? Și consideră că punctul de plecare al crizei trebuie căutat în prima jumătate a secolului XX, practic, pînă la al doilea război mondial. Pînă atunci, a existat o burghezie de tip diferit, în societate funcționau un alt fel de instituții și funcționau bine. Apoi acestea au intrat în declin și au început să înghită din ce în ce mai mulți bani și resurse de toate felurile și să funcționeze din ce în ce mai prost. Poate că teoria lui
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
difuzează într-una filme. Dar contează și ce fel de filme... Rareori vezi la televizor filmele care rulează în sălile de cinema. Televiziunile abundă în filme comerciale, nu spun nici o noutate. Tot astfel, pe Internet nu găsești, de regulă, același tip de informații ca între coperțile unei cărți și viceversa. Dacă vrem ca tinerii să reînceapă să frecventeze bibliotecile, eu cred că ar fi suficient ca bibliotecile să-și diversifice oferta, să propună alternative (dacă tot am vorbit, pînă acum, pe
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
cititorilor mai multe variante de bibliografii, în care combină cărțile cu informația de pe web. În fond, trăim într-o societate democratică, al cărei scop declarat e să ofere cît mai multe șanse (fie ele culturale, de informare sau de alt tip) unui număr cît mai mare de persoane.
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
și prezent imediat cu explicațiile de rigoare, făcând uneori chiar salturi prea mari, punând în pagină acte puțin cam pripite, nemotivate îndeajuns, insuficient argumentate în devenirea lor. Și atunci trebuie să-l crezi neapărat pe cuvânt. Problema clasică a acestui tip de narațiune. Ca și în povestiri, situațiile și personajele sunt tipice, frizând déjà-vu-ul și locul comun: pictorul e charismatic, singuratic, neglijându-și familia pe altarul artei, Florin e tipul clasic de inadaptat rebel, Taina e fata înțeleaptă și cuminte ș.
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
trebuie să-l crezi neapărat pe cuvânt. Problema clasică a acestui tip de narațiune. Ca și în povestiri, situațiile și personajele sunt tipice, frizând déjà-vu-ul și locul comun: pictorul e charismatic, singuratic, neglijându-și familia pe altarul artei, Florin e tipul clasic de inadaptat rebel, Taina e fata înțeleaptă și cuminte ș.a.m.d., fără ca vreunul să fie memorabil conturat sau măcar deosebit în cadrul tipului respectiv. Personajele vorbesc toate cam la fel și se confruntă cu aceleași probleme. Prin urmare, scrisul
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
déjà-vu-ul și locul comun: pictorul e charismatic, singuratic, neglijându-și familia pe altarul artei, Florin e tipul clasic de inadaptat rebel, Taina e fata înțeleaptă și cuminte ș.a.m.d., fără ca vreunul să fie memorabil conturat sau măcar deosebit în cadrul tipului respectiv. Personajele vorbesc toate cam la fel și se confruntă cu aceleași probleme. Prin urmare, scrisul lui Cornel Mihai Ungureanu pare deseori plat, liniar, fără strălucire, într-un cuvânt (poate prea dur) bătrânicios și, dacă nu neapărat plictisitor, prea puțin
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
creator și/sau teribilism specific vârstei, iată că alții sunt prea transparenți și lipsiți de ambițiile meșteșugului stilistic și al unor mărci personale. Pentru a mai colora narațiunea, personajele au deseori reverii, numai că prea des (date fiind convențiile acestui tip de narațiune) și acestea destul de șterse. Iar prin straniul arhaic, în genul lui Eliade, de pildă, Cornel Mihai Ungureanu încearcă să mai salveze acest roman nu tocmai rău scris, dar cam anemic. Puțin mai mult curaj în această direcție n-
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
imens scandal în viața publică românească. Notațiile reprezintă, cel mai adesea, transcrierea unor conversații mai mult sau mai puțin intime, legate de terțe persoane, iar dezvăluirea acestor conversații poate pune în situații foarte inconfortabile persoanele în cauză. O notație de tipul: „aflu de la X că Y a făcut o mare porcărie” are toate șansele să schimbe raporturile dintre X și Y, care ar fi putut să devină între timp dintre cele mai cordiale. Categoric, autorul unui jurnal are tot dreptul să
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
și intertextuale, ea formulează o moralitate care rezumă întrucîtva, după noi, soarta modernelor basme de odinioară ale lui Perrault: povestea lui Barbă-Albastră “ne obsedează, ne întră în ficțiuni”, și, am adăuga noi în cărți, modelînd narativul și imaginarul de orice tip de trei secole încoace. Să nu-l răsfățăm însă prea mult pe Barbă Albastră, neglijînd sau ignorînd numeroasele Cenușărese, inspirate de Perrault, între care și continuarea-fantezie, propusă de Apollinaire despre soarta echipajului feeric, cules de prin grădina de zarzavat și
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de modernitate. Vom lăsa la o parte cele două versiuni cu viziune puternic sexualizată, ale provocatoarei Catherine Millet pentru Riquet cel Moțat, dar vom pomeni în această joacă atrăgătoare cu povestea perraldiană, versiunea deturnată, ironic ecologică, a lui Tournier la
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
din cinci, șase invitații pe lună la o televiziune sau alta, să-mi triez aparițiile. Concluzia e simplă: ori am devenit idiot de pe o zi pe alta, ori între noua putere și conducerile televiziunilor a intervenit o înțelegere privitoare la tipurile de discurs neagreate. Contactul meu cu lumea publică s-a limitat de atunci la emisiunile culturale”. Dar și acolo cu multă parcimonie ar adăuga Cronicarul. Fiindcă de același tratament s-au “bucurat” și alte personalități care după 2000 nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
premieră, și, din fericire, nu numai. Un spectacol în care o să-i vedeți pe cîțiva dintre cei mai buni actori ai teatrului, vechi și noi, și, totuși, nu o să-i recunoașteți. Un spectacol ce coagulează o trupă și un anumit tip de energie în spiritul cel mai pur al redescoperirii forței cuvîntului, al vervei limbii române, născătoare de imagini fantastice, imagini ce-i cuprind din toate părțile pe cei implicați într-o poveste nouă și veche, de ieri, de azi și
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
basme se adună laolaltă cu folclorul băștinaș, plin de taine, de spaime, de lucruri mai degrabă închipuite și nerostite. Este un fel de pendulare, de purtare a istoriilor prin mentalități urbane și, apoi, prin cele rurale, de tratare a unui tip de limbaj și de mentalitate în coduri diferite. Cu un farmec nebun, aiuritor. Lumea lui Făt Frumos se amestecă cu cea a lui Păcală, se intersectează, se șterg hotare, se trece ușor din palat în bătătură, să spunem, din năuceala
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
obicei la nivelul legitimării acestei puteri. Pentru că profesorului i se întîmplă adesea să considere că a venit vremea înțărcării, a deconectării de la surse pentru că el însuși a devenit una, o întrupare canonică. Discursurile canonice ale profesorului se împart în două tipuri: unele exprimă convingeri în primul rînd intelectuale (cu pandant etic) și, în consecință, devin interpretări ale lumii. Celelalte rămîn la nivelul reproducerii, transmit informații, copiază idei, fără a deveni sinteze personale, fără a fi străbătute niciodată de firul roșu al
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
să înțeleagă faptele izolate și caută generalizările, fără însă a abandona savoarea cazului și a incidentului, cei care, conduși de acel desiderium naturale despre care vorbea scolastica, țin să facă turul cunoașterii și să revină de la spațial la topologic, de la tip la individ, de la coerență la incongruență, și de la atractorul haotic la deliciile evenimentului, toți aceștia au, sub o formă sau alta, privirea flamandă.” Îmi este dat să nu-i dau nici unuia dreptate. Dar rămîne să le recomand tuturor cititorilor, cu
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descoperă alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
diferite ca manifestare, sînt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate de cîte o privire discretă. Ce m-a mirat din cale-afară a fost că în orașul lui Sigmund Freud, psihanaliza nu interesa pe nimeni, dar la mare căutare erau cărțile populare de tip cheia-visurilor, la care se forma o oarecare îmbulzeală și, de altfel, la cărțile din toată zona “paranormalului” șarlatanesc, de la zodiacuri din care aflai că pe 20 martie cîștigi la loto, pînă la broșuri cu sfaturi tip “cum să prinzi fantomele
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]