5,799 matches
-
BIBLIOTECĂ ROMÂNEASCĂ, revistă care a apărut la Buda în ianuarie 1821, în 1829, 1830 și 1834. Zaharia Carcalechi, „ferlegher” la Tipografia Universității din Buda, a editat și redactat această publicație, tipărind în 1821 prima parte, în 1829 și 1830, câte două părți, iar în 1834, ultimele patru. În mai multe rânduri el anunță că va scoate revista de douăsprezece ori pe
BIBLIOTECA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
1.XI.1895 - 12.X.1987, București), cronicar dramatic. A urmat în București cursurile Liceului pedagogic de pe lângă Seminarul Universitar. Din această perioadă datează prietenia cu Tudor Vianu și Ion Barbu. În timpul primului război mondial, ocupă slujba de corector într-o tipografie, numărându-se printre colaboratorii apropiați ai lui Ion Vinea. A fost unul dintre cei mai redutabili și fecunzi critici teatrali din perioada interbelică, semnând (uneori și cu inițiale), între 1918 și 1944, numeroase cronici și articole în „Chemarea”, „Contemporanul”, „Adevărul
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
literară și economică”, s-a modificat de-a lungul timpului, fiind, în 1939, „Revistă oficială a Episcopiei Aradului”. Era tipărită în format revistă de opt pagini, în bune condiții grafice și tehnice, în special după 1879, când este lucrată la Tipografia Diecezană. Are și suplimente, atașate revistei sau autonome. În 1933, timp de aproape un an, editează suplimentul „Lumina tineretului” (redactor C. Turicu), având ca obiectiv educarea religioasă a tinerilor, iar în 1948, apare săptămânal suplimentul „Biserica și școala. Adaos pentru
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
a obligațiilor religioase, ci un răspuns de credință, acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică.<footnote V. N. Vasilescu, Căușele reformei: Luther și opera lui. Tesă pentru licență în litere și filosofie, București, Tipografia Curții Regale, 1886 footnote> Aceste afirmații l-au făcut pe Luther să intre în conflict deschis cu Biserică RomanoCatolică. Motivele care au declanșat seria polemicilor au fost indulgentele vândute de către Papă Leon al X-lea, în vederea strângerii fondurilor necesare construirii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și 1825, pe cel de teologie. Hirotonit preot în 1827 la Blaj, va rămâne aici până la sfârșitul vieții, ca profesor de filosofie, teologie și limba română, prefect de studii, director al gimnaziului și inspector al școlilor orașului (1854-1875), conducător al tipografiei Seminarului. A militat, alături de G. Barițiu, S. Bărnuțiu, I. Maiorescu ș.a., pentru drepturile naționale și sociale ale românilor transilvăneni, fie prin articole politice, fie prin activitatea sa din timpul revoluției de la 1848. C. este una dintre cele mai pregnante personalități
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
introductive și note de Athanase Negoiță, Editura Științifică, București, 1975. 22. Eugenio Battisti, Antirenașterea. Cu un apendice de manuscrise inedite, vol. II, traducere de George Lăzărescu, Editura Meridiane, București, 1982, p. 190. 23. Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, Tipografia Isidor Wiegler, Cernăuți, 1903 (reed. Editura Polirom, Iași, 1998). 24. I.-Aurel Candrea, Iarba fiarelor. Studii de floklor, București, 1928. 25. Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, Editura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plecare dicționarul rămas în manuscris al lui Samuil Micu, dar fiind o operă colectivă a mai multor reprezentanți ai Școlii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior ș.a.), așa-numitul „Lexicon de la Buda” (Lesiconu Romănescu - Lătinescu - Ungurescu - Nemțescu...) a fost tipărit la tipografia Universității din Buda, în anul 1825. De data aceasta, termenul românesc șolomonariu a beneficiat de echivalări în toate celelalte trei limbi : latină (imbricitor), maghiară (garabantzás deák) și germană (der Wattermacher, Wettertreiber, Lumpenmann) (98, p. 654). Anul tipăririi Lexiconului nu este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fondată pe cuvînt și pe scriere, discursul său principal fiind mythos-ul, iar instituția dominantă este considerată a fi biserica împreună cu dogmele sale. A doua mediasferă este grafosfera sau era Gutenberg, o perioadă lungă de transmitere a mesajelor, deschisă prin generalizarea tipografiei, și al cărei regim de circulație culturală a enunțurilor și mesajelor este dat de către logos. Intelligentia și textele sale reprezintă autoritatea principală a acestei perioade, cartea devenind instrumentul prin excelență al instanței simbolice centrale și forma pe care trebuie să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau mai mulți indivizi, discursul public este cel emis de persoane autorizate să vorbească, mandatate ca reprezentanți ai instituțiilor care se adresează publicului"15. Succesiunea mediasferelor atestă, de asemenea, modalitatea de înlocuire a unei autorități cu o alta (de exemplu, tipografia a dus la sfîrșitul monopolului clerical asupra discursurilor publice, la fel cum audiovizualul se substituie Tradiției care era făcută cunoscută prin intermediul scribilor sau al profeților). Asfel, putem susține că în cazul teoriei lui R. Debray, avem de a face cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bine să se aplice limbajului natural utilizat (englezesc ori latin), organului fizic de emisie și aprehensiune (voce care articulează, mînă care organizează semnele, ochi care descifrează textul), suportului material al semnelor (hîrtie sau ecran), procedeelor tehnice de memorare și reproducere (tipografie, electronică) ca să ne referim doar la aceste patru accepțiuni. Mediologia ar fi în acest caz o artă a discursului confuz cu un obiect imprecis? Greu de crezut, fiindcă acest echivoc nu vine din sinteză, ci din nebuloasa provocată de amestecul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
are mai puțin de suferit în acest sens, fiindcă prin natura sa istorică și filosofică reia problema lui "a transmite" de la începuturi, în ordine cronologică și conceptuală, pînă la izvoarele descoperirilor contemporane. Fenomenele tehnice nu încep cu electronica sau cu tipografia, ci cu primele scrieri și primele lecturi. Transmiterea la nivel școlar este și ea o tehnică intelectuală fără artificii sau alte instrumente. Religia este și ea un fenomen al transmiterii (unui capital simbolic către credincioși). Asta înseamnă, în definitiv, abordarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
decît societățile de reflecție. Mediologia este, în întregul ei, o mișcare de protest împotriva acestei rupturi, cererea materialistă de reunificare a celor doi versanți. Pentru început, ea își va îndrepta atenția spre celălalt sens vorbind despre editură în loc de textualitate, despre tipografie în loc de semantică și despre mijloace de transport în loc de metafore. Știință a semnificării, în general, semiologia se ocupă și de semnele extralingvistice. Saussure: "Putem concepe o știință care studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tehnica nu există ca realitate totalitară și substanțială, că ea nu se poate transforma în propriul nostru duh malefic, subiect manipulator și impersonal, nici în barcă de salvare ca sistem de semnificații independent de oamenii care-l produc și reproduc. Tipografia, audiovizualul, scrierea computerizată, fiecare din aceste sisteme de transmisie a fost filtrat, îmbunătățit și adaptat de utilizatori în funcție de valori și interese. Acesta este un fapt incontestabil. Doar pentru atît nu se poate reveni la ideea anacronică și liniștitoare că tehnica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exteriorizează memoria cerebrală pentru a o pereniza, dar mica agendă a contabilului din Sumer sfîrșește prin a crea un alt soi de memorie socială, prin calitatea și volumul arhivelor, și așa mai departe, în viteză, cu tehnologiile mecanice de reproducere (tipografia), apoi electromecanice, apoi electronice, apoi numerice etc. Această dinamică se deplasează mai repede și pe alte căi decît așteptările, obișnuințele și hotărîrile noastre, așa cum o arată și tentativele emoționante de recuperare ale legislatorului în efortul său de adaptare la legile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
templu. Să nu credeți că într-o parte sînt superdezvoltații, orășenii, occidentalizații, iar în cealaltă țăranii înapoiați, partizani ai sistemelor de castă: sînt aceeași. Mai descoperim în India, stat multinațional și plurietnic, că rolul de medium unificator, atribuit în Europa tipografiei, revine aici televiziunii; fără îndoială, putem spune același lucru și despre Uniunea Sovietică. Dezvoltarea popoarelor și a limbilor oferă televiziunii rusești o funcție crucială de liant confederal suprem pe care literatura, școala și alfabetul chirilic nu o pot egala. În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
despre Uniunea Sovietică. Dezvoltarea popoarelor și a limbilor oferă televiziunii rusești o funcție crucială de liant confederal suprem pe care literatura, școala și alfabetul chirilic nu o pot egala. În Franța, în Germania, în Anglia și oriunde în altă parte tipografia a creat prima audiență națională și a conferit națiunii rolul de tribunal al simțului și gustului. Surghiunind latina ca limbă a savanților, zdrobind dialectele țăranilor, ea a făcut din limba instituită de stat în fiecare țară un aglomerant al civilizației
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scrisului, și primele scrieri creștine din jurul Alexandriei și de-a lungul Mediteranei sînt redactate nu în greaca clasică sau literară, ci în greaca populară, argotică. Într-un cuvînt, creștinismul a avut asupra scrisului lumii antice același impact ca și apariția tipografiilor o mie de ani mai tîrziu. Un impact de influență populară. Lovitura cărții de buzunar. Yvonne Johannot sugerează că formatul Cărții colțuroase și Sulul concav se opun asemenea masculinului, rigid și inflexibil, femininului suplu și maleabil. Să adăugăm că acest
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Hristos". Vaticanul este un stat ca oricare altul. El are o suveranitate teritorială (44 de hectare), o administrație (1 400 de persoane), bănci și bunuri, un radio (creat în 1931 sub auspiciile conjugate ale lui Marconi și Pius XI), o tipografie. Dar este și "piatra de căpătîi a prezenței lui Dumnezeu printre oameni". Dubla natură a lui Hristos, a suveranului pontif, a Sfîntului Scaun, a oricărui scaun. Oricine întrupează o legitimitate reprezintă o transcendență în sensul propriu și minimal a "ceea ce
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sacralizat lemnul, hîrtia, plumbul. În 1792, "oratorul speței umane", Anacharsis Cloots, în fruntea unei delegații de muncitori tipografi, propune Convenției transferul lui Jean Gutenberg la Pantheon. "Dacă Dumnezeu a inventat soarele, acestea au fost cuvintele lui Cloots, omul a inventat tipografia. Soarele lui Dumnezeu împrăștie tenebrele fizice, soarele omului împrăștie tenebrele morale (...). Să celebrăm pe un inventator fără de care am fi fost muți și izolați pe pămînt, fără de care n-am fi avut nici un Voltaire, nici un Rousseau, nici un Pantheon." Trăim sub
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
muți și izolați pe pămînt, fără de care n-am fi avut nici un Voltaire, nici un Rousseau, nici un Pantheon." Trăim sub Directoratul învingătorilor Bastiliei purtînd cu mare pompă o presă pe ruinele fortăreței, ca un jurămînt sfînt pe altarul patriei. "Omagiile aduse tipografiei" punctează sub diverse forme ultimele decenii ale secolului Luminilor. Le courrier de Provence, în 1790, aduce Revoluția la cheremul "minunatei invenții a tipografiei, al stabilirii serviciilor, asigurînd pentru totdeauna comunicarea ideilor, făcînd imposibil succesul capcanelor care altădată reușeau tiranilor." "Cărțile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu mare pompă o presă pe ruinele fortăreței, ca un jurămînt sfînt pe altarul patriei. "Omagiile aduse tipografiei" punctează sub diverse forme ultimele decenii ale secolului Luminilor. Le courrier de Provence, în 1790, aduce Revoluția la cheremul "minunatei invenții a tipografiei, al stabilirii serviciilor, asigurînd pentru totdeauna comunicarea ideilor, făcînd imposibil succesul capcanelor care altădată reușeau tiranilor." "Cărțile, notează un alt jurnal, în același an, au creat opinia, cărțile au făcut să se coboare lumina în toate clasele sociale și au
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu e deci poporul. Ea este o parte a poporului care, știind să scrie și să citească, poate practica în interior egalitatea prin discuții raționale, competență de care nu au parte toți. Numai societatea Literelor este una a oamenilor liberi. Tipografie și autonomie sînt deci sinonime. Nu există Lumini fără plumb și hîrtie: acesta este amestecul tehnologiei în raționamentul kantian. Anacharsis Cloots, baron prusac, l-a dezvăluit chiar dacă a bruscat bunele maniere. Epoca Luminilor postulează divulgarea ca imperativ moral și științific
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a "minutului" util pentru montajul unui interviu radiofonic este din punct de vedere mediologic fondată pe observarea, în lungimile și precauțiile de altă dată, nu atît a numărului greșelilor de gust, cît a întîrzierilor inadaptaților. REVOLUȚIA HÎRTIEI Să luăm exemplul tipografiei. Ce se întîmplă la Mainz în 1448? Imprimarea unei biblii cu 42 de rînduri pe pagină. În ce constă inovația tehnică? În aplicarea unui procedeu de reproducere mecanică pe un suport de origine vegetală 41. Exista deja, (din secolul al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Nașterea trio-ului care există și astăzi: bancher-tipograf-librar. Reunirea la Mainz a unui bancher care vrea să-și înmulțească banii, a unui copist care își cunoaște textele și a unui transfug al breslei aurarilor: Fust, Schöffer, Gutenberg. La Lyon, muzeul Tipografiei este și cel al Băncii. Efect și motor al unei acumulări capitaliste în curs, noua industrie presupunea un minimum de densitate antropologică și în același timp demografică ("pragul de 40 de locuitori pe km2" nota Chaunu), comercială și culturală. Ea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]