2,401 matches
-
Moartea mareșalului Prezan: ,,Numele 46 mareșalului Constantin Prezan va rămâne înscris în paginile istoriei războiului nostru din 1916-1919, el fiind strâns legat de acțiunile încununate de succese ale armatei române, după grelele încercări prin care trecuse din Moldova și de peste Tisa. El a fost în serviciul comandat al Patriei sale și a rămas până la sfârșitul vieții sale, în serviciul ei, ca un soldat credincios”. În același editorial, Constantin Kirițescu rememorează viața și activitatea mareșalului:,, A fost soldat și atâta tot. A
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
unirii. Unionismul românilor reprezintă o cale de la vis la realitate sau un model carpato-danubiano-pontic de supraviețuire. Unionismul este, mai întâi de toate, memoria generațiilor de luptători pentru dreptul de a fi în spațiul nostru ancestral: în Carpați, la Nistru, la Tisa, la Dunăre și la Pontul Euxin. Personal, consider Unionismul drept un cod comportamental, un sistem de cugetare și meditație, un mit, o enigmă istorică și lingvistică, un ansamblu de evocări și o practică. Unionist sincer poate fi doar un idealist
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
învinge împrejurările tragice din iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, iar din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste, care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi, epopeea neamului prin victoria de la Tisa. Pentru marile însușiri ostășești și faptele mărețe cu cari ai împodobit izbânda noastră națională, te înalț la RANGUL DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata personală însemnele acestei înalte demnități. “ București, 14 iunie 1930 Carol Cartea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
precizau: scopul politic ,,realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului” și eliberarea ,,teritoriilor locuite de 17 români, ce se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro-ungară”, scopul strategic -zdrobirea definitivă a rezistenței inamicului din Transilvania, debușarea în câmpia ungară, pe văile Tisei și Dunării. Pentru atingerea scopului strategic, România dispunea de 4 armate: 3 trebuiau să acționeze în Transilvania și Banat ĂArmata de Nord, Armata 2, Armata 1), și una trebuia să acționeze pe frontul din sud, în Dobrogea ĂArmata 3) Voi
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
și libertăților, indiferent de naționalitate: ,, Pășind cu dragoste frățească pe pământul Transilvaniei, oștirea română vine, numele unor sfinte drepturi naționale și omenești, pentru a garanta libertatea deplină a tuturor. Însuflețiți de aceste gânduri, asigurăm pe toți locuitorii pământului românesc, până la Tisa și Dunăre, fără deosebire de neam și lege, vom păzi cu credință viața și avutul tuturora. Îndemnăm, deci, întreaga populație, ca, sub pavăza oastei românești, să-și continue ocupațiile obișnuite, astfel ca viața normală în sate și orașe să nu
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
fost numit generalul Traian Moșoiu și Grupul de Sud, la conducerea căruia se afla noul comandant al trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu. În noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 începea războiul româno-ungar cu bătăliile din Munții Apuseni, pe Tisa. Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinței de la Tisa, cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta. În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
căruia se afla noul comandant al trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu. În noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 începea războiul româno-ungar cu bătăliile din Munții Apuseni, pe Tisa. Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinței de la Tisa, cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta. În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadențat, ca un ritm de epopee. Trâmbițele înalță
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
din ruinele Cehoslovaciei, își va proclama o independență mai substanțială, cvasivasală, la 14 martie 1939.339 La fel ca și în cazul Croației, este vorba de un stat clerical catolic condus pe față de către un prelat în persoana lui Mgr Tiso. Însă decăderea sa crescîndă ce va degenera în august 1944 într-o insurecție căreia armata germană nu-i va da de capăt pînă în octombrie, nu provine atît din această caracteristică, creată în contextul retrocedării sudului Slovaciei către Ungaria sau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
-i va da de capăt pînă în octombrie, nu provine atît din această caracteristică, creată în contextul retrocedării sudului Slovaciei către Ungaria sau din antisemitism, cît din politica belicistă a guvernării sale, prea dornică să-și satisfacă tutorele nazist. Mgr Tiso va declara război Franței și Marii Britanii în septembrie 1939, apoi Rusiei, în 1941. Iată suficiente motive pentru a-i descuraja pe compatrioții săi, în cele din urmă invidioși pe soarta praghezilor care scăpaseră de mobilizare. Politica comunistă a naționalităților După
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
convenit azi să se localizeze focarul indo-europenilor în regiunile de la nordul Mării Negre, între Carpați și Caucaz 1. În nordul Mării Negre s-a dezvoltat, între mileniile V-III, cultura zisă de tumuli (kurgari). Către ~ 4000-3500 se remarcă expansiunea sa occidentală până la Tisa. În timpul mileniului următor, reprezentanții culturii kurgan pătrund în Europa Centrală, în Peninsula Balcanică, în Transcaucazia și în Anatolia, și în nordul Iranului (în jur de ~ 3500-3000); în mileniul al III-lea ei ating nordul Europei, zona egeeană (Grecia și coastele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
istorie a lor în literatura romînă. Cuvîntul „plopi” capătă o întrebuințare mai deasă abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Anterior, plopii sînt amintiți în Biblia de la București: „Pune-voi la pămîntul cel fără de apă chedru și tisă și mirsină și chiparos și plop” (Isaia XLI, 19)1), dar după aceea aproape că dispare. Poeții Văcărești și Conachi sînt impreciși cînd e vorba de arbori: „într-un copaci zarifior [frumușel - n.m],/ Un șoim prins în lănțișor/ Strigă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea de colț - Stoienești, Rezervația de tisă - Olănești, Rezervația naturală CoziaLotrișor (21.000 ha), Călimănești-Căciulata și Rezervația de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat intenționat la urmă Parcul Național Retezat, deoarece este aproape singurul care se bucură de un statut aparte În România și merită o discuție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
destul de restrîns, Îi conferă acesteia o notă aparte. La calitatea deosebită a factorilor naturali de cură și la baza materială, se adaugă În mod fericit, numeroase obiective de atracție turistică de ordin natural și antropic, cum ar fi: rezervația de Tisă, cele opt monumente de arhitectură (Biserica lui Horia, schiturile Iezeru și Bradu, Bisericile Sf. Voievozi, Sf. Nicolae, etc.), casele TÎră, Olănescu și Bădescu, care sunt monumente de arhitectură etc. Cu toate acestea și În stațiunea Băile Olănești, sunt unele probleme
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
17 km de Olănești, unde se află deja o casă forestieră. Acest loc oferă o bună poziție pentru organizarea unor interesante drumeții În munții Folea și Căprăreața; c) construirea unei linii de telecabine sau de telescaune din Olănești la satul Tisa, aflat pe deal la cca 1 km, loc ce oferă o bună perspectivă asupra Împrejurimilor; d) amenajarea unei autogări cu sală de așteptare și cu alte utilități pentru a Înlătura situația actuală; e) consolidarea malurilor rîului Olt pe porțiunea care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
procesul actual de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît cu cerințele unei stațiuni, cît și cu configurația terenului. Ar fi poate util de luat În calcul posibilitatea dezvoltării unor elemente de bază materială În satele componente: Tisa, Comanca, Gurguiata și Pietriș. Acest lucru se impune și ca urmare a faptului că locuitorii acestor sate sunt oameni harnici, practicînd agricultura (o intensă zootehnie, pomicultură etc.). 4) Baza de agrement și posibilitățile ei de dezvoltare. Actuala bază de agrement
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sec. XIX; - etnografie și folclor: formație de dansuri populare și cor laureate, formație de fluierași; - stațiune balneoclimaterică de interes național; - 30 de izvoare de ape minerale; - hoteluri: Alice, Bitu, Elisabeta, Livadia, Nina, Olănești, Parâng, Premier, President, Podium, Select, Stogu, Suprem, Tisa; - vile: Aida, Ally, Ana, Ambien, Bebe, Bonsai, Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR House, Olănești, Luana, Rozmarin, Veritas etc; - pensiuni: Andra, Ana, Ana Lăcrămioara, Beatrice, Casa Vânătorilor, Casa Olănescu, Comanca, Delux, Noel, Mircea, Rubin, Trei Brazi, Tisa etc; - case
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Stogu, Suprem, Tisa; - vile: Aida, Ally, Ana, Ambien, Bebe, Bonsai, Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR House, Olănești, Luana, Rozmarin, Veritas etc; - pensiuni: Andra, Ana, Ana Lăcrămioara, Beatrice, Casa Vânătorilor, Casa Olănescu, Comanca, Delux, Noel, Mircea, Rubin, Trei Brazi, Tisa etc; - case: Ioana, Nicoli, Delux, Andrei etc PERIȘANI. - săpături arheologice: castru roman de la Titești; - m. arh.: biserica de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de primul țarat bulgar și de Imperiul Bizantin, până când bizantinii vor reveni în forță la Dună rea de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de Imperiul Bizantin, până când bizantinii vor reveni în forță la Dună rea de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul care include și Câmpia Tisei nu a fost înglobat Imperiului Roman. În partea nordică a acestui ținut liber au locuit quazii și marcomanii germanici, dar și iazici sarmați iranieni. Priscus Panites înregistrează drumul parcurs, peripețiile traseului, oamenii întâlniți, locuitori ai satelor, supuși șefilor huni, descrie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
organizarea social-politică nu poate fi neglijată, nici minimalizată. Nu poate fi admisă ideea că slavii rămași la nordul Dunării s-ar fi bucurat de prestigiul învingătorilor și cuceritorilor, mai ales că ei sunt supușii avarilor, stabiliți în Panonia și Câmpia Tisei. Nu prin ei înșiși, ci prin avari pot fi slavii admiși ca cei care preiau, pentru secolele VII - VIII, controlul la nordul Dunării. Dispariția ringului avarilor , sub loviturile date de franci, ar fi trebuit să ducă la creșterea rolului slavilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la Constantinopol nu erau interesați de acest spațiu, fiind ocupați cu năvălirile vichingilor normanzi. Rămâne să ne îndreptăm atenția spre Pepinzii-franci 118 care, după distrugerea ringului avarilor, erau oarecum vecini (era greu atunci de trecut peste mlaștinile și smârcurile Tisei), cu ceea ce românii au numit din totdeauna Ardeal-Argeal, dar care, probabil, foloseau termenul de valche (celți romanizați), așa că nu ne rămâne decât să ne gândim la vecinii sudici, bulgaro-slavii lui Krum și la aceeași bizantini, prea puțin dispuși să vadă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
43, 121 C Califatul de Bagdad, 91, 103 Calimah, Grigore Vodă, 179 Calistru, 177 Camelița, 127 Cantemir, Dimitrie, 174, 177 Carpicus, 38 Carrara, 191 Carstvenic, 108 Cassiodor, 37 Cassius Dio, 32, 37 Catargiu, Barbu, 180 Caucaz, 138 Călmățui, 116 Câmpia Tisei, 9, 114 Câmpiile Catalunice, 10, 81 Câmpulung, 161, 163, 176, 177, 178, 183, 188 Cârstea, jude, 160 Caucaz, munții, 103 Cecenia, 67 Cernăuți, 162, 166, 175, 187, 188 Cetatea Albă, 93, 143, 194 Cezar, 28, 31 Chilia, 93, 143, 192
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cehia, www.eer.cz). 6.2.1. Ramură limbilor indo-iraniene Ramură indo-iraniană, desprinsa din marea familie indo-europeană comună după 1700 i.C., "a ocupat întotdeauna cea mai vastă întindere de pămînturi, cuprinzînd, la un moment dat, întreaga zonă dintre cursul Tisei, nordul Pontului Euxin și al Mării Caspice, Iran, Hindukuš și nordul subcontinentului indian. Chiar și astăzi, însumate, limbile moderne indo-iraniene se află răspîndite din Osetia Caucazului, prin Kurdistan și întregul Iran, prin Afganistan și Belucistan, pînă în nordul și în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]