1,739 matches
-
aluzie la starea de spirit antiotomană. Pictorii i-au stigmatizat în fața moldovenilor pentru că ei au fost dușmanii dreptei credințe și ai Moldovei; unele scene din Geneză, reflectă condițiile de viață ale vremii - Adam lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și spun: -Sunt noua învățătoare... vorbele îmi ies gâjâit și îmi vine să plâng de ciudă... o ciudă pe mine... pe viață, pentru că m-a târât la capătul lumii. Strig Timpului, să îl grăbesc, să scap, să plec: -Toarce, Timpule!... Toarce! Bătrânul titan ia fusul și-mi sfârâie imagini și oameni pe care uneori i-am îndrăgit, alteori i-am îndepărtat... așa cum viața a făcut și cu mine... Sunt în aceeași încărcată atmosferă de tavernă străveche... Directorul îmi ia hârtia, o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de neîmpliniri. Așa se mărită, uneori, o învățătoare de la țară. Bineînțeles, dacă vrea să se mărite. Scutur de praf toate amintirile astea, care acum mă fac să zâmbesc detașată, pentru că altele mult mai reci mă apasă. Și cer timpului să toarcă... Cine ești tu, Domnișoară? Se revarsă cerul prin fereastra larg deschisă...Ploi de lumină îmi inundă sufletul pustiit. Lângă sufletul meu stau rezemate sufletele acestea imaculate de copii, în care parcă și-a găsit adăpost liniștea și pacea.Simt inimile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pernuță dintr-o catifea neagră, luxoasă se odihnește un colier spectaculos, ticsit cu diamante - e cea mai scumpă bijuterie pe care am văzut-o vreodată, ca să nu mai zic pe care am ținut-o vreodată în mână. — Vai, draga mea, toarce Lucille ca o pisică, uitându-se cu o privire plină de adorație la colier, de parc-ar fi fost primul ei nepot. Un Bulgari Vintage. Uluitor. Îmi pun colierul la gât și toate trei ne întoarcem, din nou, către oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ridicat o puță de dimensiunile Texasului. Doamne-Dumnezeule. Nu, nu, nu. Simțeam că pereții începeau să se strângă în jurul meu. Te rog, Doamne, fă ca discuția asta să n-o ia pe calea... — Iubitule, ești cel mai bun din branșă, a tors Vivian ca o pisică. — Cel mai bun ce din branșă? a chestionat-o Carl. Spune-mi că sunt cel mai bun futangiu și ai manuscrisul gata în două săptămâni și jumătate. — știi că așa e, iubitule. Ești cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu avea să mai fie nevoită să dea socoteală nimănui. — Uau, a zis Luke. Asta o să fie o chestie interesantă. — Asta o să fie o catastrofă. Mă luase durerea de cap. — Luke! Vrei să le spui ceva numeroșilor tăi fani? Vivian torcea în microfon ca o cântăreață de lounge. La început, Luke părea c-ar fi preferat să nu facă asta - dar apoi s-a scuturat de starea de disconfort, s-a dus către microfon și l-a luat din mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ani, iar Frederick Bywaters 20. . Aluzie la deviza sub care s-a desfășurat în 1381 răscoala țărănească din Anglia condusă de Wat Tyler: When Adam delved and Eva span, who was then the gentleman? î„Cînd Adam săpa și Eva torcea, pe-atunci boier cine-mi era?“). . Aluzie la The Rime of the Ancient Mariner, poemul lui S.T. Coleridge î1772-1834). Bătrînul marinar e blestemat și poartă atîrnat de gît, legat cu sfoară, cadavrul unui albatros pe care l-a ucis. . Citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aud, nu vad, nu crâcnesc. Zeamă lungă ăla, Titi, răul ăla spurcat și slugă, numai ochi în cap, ochelarist, bine zice Gina, să vadă tot despre toți, să transmită ălora de-l țin în slujbă. Iar pisicuța, sfor sfor, bineînțeles, toarce și mustăcește, n-ar scoate un cuvânt, s-o mângâi pe blană și dedesubt, atâta așteaptă putoarea, de se alintă și se pitește și se încălzește, doar doar s-o îndura vreun motănaș. Cât despre dom’ profesor, ăsta-i diliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se putea citi nimic, nimic, dar buzele vibrau peste dinții mărunți, ascuțiți. Șoptea ceva. „Aici“, șoptea. „E voie, aici e voie“, șoptea nimfa. „Aici, în aer, putem. Nu ne mai pot interzice. Aici. Aici, în aer“, murmur, murmura stripteuza, murmur, torcea avionul, tensionat, zgâlțâit, dar șoaptele persistau. „Nu te mai feri. Suntem sus sus, în aer. Aici, aici se poate“, și Tolea simți iarăși buzele Irinei pe buzele sale, mușcau mărunt mărunt, murmurând, murmur, mistuire. Ardea undeva o lumânare, parcă, încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
absoarbă cantitatea mare de informație în timp ce își înghițea mâncarea și își bea vinul. Cât despre mine, cu cât vorbeam mai mult, cu atât mă simțeam mai bine. Îmi asumasem pe nesimțite rolul bătrânului marinar și aș fi putut să-mi torc mai departe firul poveștilor până dimineață. Rachel era mai cu seamă nerăbdătoare să o cunoască pe Lucy, astfel că am aranjat să ne facă o vizită acasă duminica următoare - cu sau fără soțul ei, cum prefera. De asemenea, aștepta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Având în vedere că mă pregătesc de vreo câteva zile, nu cred că va fi o problemă. Îi spun că nu vreau să ies în oraș, pentru că sunt o fată rea și chiulesc de la serviciu. — O, îmi plac fetele rele, toarce Adam în telefon. Da, păi... Doamne, sper să nu creadă că fac de obicei multe probleme. Să chiulesc de la serviciu e cel mai rău lucru pe care îl pot face. Cu excepția fumatului, desigur, și a faptului că mă amețesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nostru. Nu fac nimic, doar îl declamă pe Iosif Stalin. Revolta și atacul au pornit din interior, dinăuntul Partidului nostru. Ei sunt invizibili, dar fatali. Își spun sovietici sută la sută, dar sunt păianjeni cu furci putrede, nu mai pot toarce firele, nu sunt de nici un folos revoluției. Ei vorbesc în acord cu Karl Marx, dar îl ajută pe Chiang Kai-shek. Am fost batjocoriți. Ni s-au dat ochelari cu lentilele zgâriate, ca să nu vedem limpede. Am crezut în Stalin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
toamnă, acum, doar amintirea florilor și gingășia lor ne mai parfumează zilele. Abia acum îmi dau seama ce preț are în ceas anume, care se încăpățânează să existe din nou. Mă doare de bucurie splendoarea toamnei și simt că destinul tors în secret de ursitoare ne urmărește încă... A fost un moft sau a fost iubire-adevărată? Secrete nebănuite doar, mistere nedezlegate, toamnă... Doamne, ce mai toamnă! Niciodată toamna nu fu mai frumoasă!...
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
Alecu. Și asta o neliniștea, îi rănea inima cu zimții aceleiași suferințe. Oare va retrăi din nou coșmarul? Era o copilă când îl zărise prima oară pe tânărul Alecu, fiul Luminăției Sale, Poetul. Și în mintea ei începuse să se toarcă o poveste cu un Făt-Frumos plin de farmec și de inteligență. Ochii lui mari o urmau cu blândețe în acel vis care se derula și ziua, și noaptea. Gura lui îi șoptea versuri pline de un tâlc tulburător. Tăcerea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un ecou al celeilalte. Versurile urcau firesc, ca și în alte dăți, dar nu mai semănau cu celelalte. Sunau cu totul altfel. Aveau ritmul tristeții care îl copleșea. Ceasul ce trece nu se întoarce... Firul se tae, nu se mai toarce... Iancu plecase la drum cu o grămadă de lăzi burdușite de cărți. Îngrămădise volume de Anacreon, Mineele traduse și prefațate de luminatul Chesarie, Didone abbandonata, La clemenza di Tito și Estratto dall’Arte poetica di Aristotele de Metastasio, Hymnen an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu mâinile ei și nici nu îl băgase vreodată în pat împăturit cu atâtea sărutări. Și, pentru specimenul ăla, stăpâna îl expediase pe el. Îl aruncase afară ca pe o javră oarecare și închisese bine ușa. Și asta în timp ce ea torcea întruna ceva despre iarbă și petale de micșunele. Eroare! lătră el. Apoi mormăi nemulțumit. Ah, cât se poate înșela parfumata! Ăla puțea pur și simplu! L-am mirosit eu! Când a intrat pâș-pâș și cu inima bum-bum în dormitor, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fie la magazine second-hand, fie la magazinul de caritate mereu recunoscător, care se găsea cam la doi kilometri de casă. Julia făcea mereu loc pentru următoarea mare achiziție. Sau, mai potrivit cu dimensiunile ei, pentru următoarea mică achiziție. —Dragul meu, a tors ea în urechea lui James, cred că asta e aleasa. Lipsesc doar un minut. Și femeia s-a îndreptat spre cabinele de probă, știind că limita de plictiseală a bărbatului ei era mai mică decât testiculele lui Danny de Vito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
James. Acesta stătea sprijinit de una dintre coloanele din fundul sălii și vorbea cu o femeie între două vârste, care arăta de parc-ar fi fost în stare să alerge în cursele de cai de la Kempton. Bună, dragul meu, a tors Julia ciupindu-și soțul, pe ascuns, de fund și zâmbindu-i iepei în rochie roșie. Mă duc să mai vorbesc cu câteva persoane. Vrei să vii după mine la etaj, în barul mare al hotelului, cam în zece minute? Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
obicei, asta era progresia firească a oricărui mariaj fericit. Nașterea copilului era singurul lucru care o putea departaja, pentru totdeauna, de Deborah, Juliei parcă tot nu-i venea să facă pasul ăsta. Dragul meu, așa cum ți-am mai spus, a tors ea ca o pisică, înconjurând masa, o să mă mai gândesc. Julia l-a împins pe James în scaun și a încălecat în poala lui, ciugulindu-i gâtul cu buzele. Între timp, există ceva mult mai presant despre care aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cât e de lung, cuceritor cu respirația Întretăiată, gâfâind, supus, vrăjit, ea știe să-l ducă până la capătul plăcerii. Apoi, cu blândețe, degetele ei subțiri Încep să-i deseneze sprâncenele, pleoapele, buzele, lobii urechilor, liniile gâtului jilav; fiara e slăbită, toarce, se toropește, felină ghiftuită, surâde. Cuvintele lui Terken i se strecoară atunci În cutele sufletului, vorbește despre el, despre ea, despre copiii lor, Îi spune glume, Îi citează poeme, Îi murmură parabole bogate În Înțelesuri; el nu se plictisește nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este închisă, iar sonorul televizorului este dat tare. Acum nici eu nu mai am poftă de mâncare, putem trăi și fără cină, putem trăi și fără legume, fără pâine, putem trăi și fără el, mă reazem de frigider, motorul său toarce în spatele meu, cât timp mai am până când ea va da buzna în bucătărie și va întreba când mâncăm, nu prea mult, dar îmi petrec acest timp șezând pur și simplu, ascultând în tăcere sunetele vibrante ale frigiderului, iar în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să-mi pierd și barca și brațul. Încărcătura face cît vasu’. Nu s-a spart prea mult. CÎteva sticle sparte poa’ să miroasă ca dracu’.“ BĂgă cheia-n ambreiaj și dintr-o zvîcnitură ieși dintre mangrove, odată cu Începutul mareei. Motoarele torceau. Vasul căpitanului Willie era la vreo trei kilometri distanță și se-ndrepta spre Boca Grande. „Cred că apele au crescut cît să trec printre lacuri“, se gîndi Harry. Trase din nou ambreiajul și motoarele Începură să ragă cînd trase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
City FM. Camera se umplu de acordurile psihedelice ale celor de la Deep Purple, Sweet Child of Time. Se așeză pe fotoliu cu un iaurt în față. Dintr-un zvâcnet, Tubu ateriză pe speteaza fotoliului, exact la ceafa lui. Începu să toarcă. Introduse parola pentru yahoo messenger - increase your johnny - și așteptă să fie conectat. Pe monitor țâșni caseta de la yahoo insider, cu ultimele noutăți din lume: în Irak, o mașină-capcană explodase în fața sediului poliției din Bagdad - 15 uciși și 30 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Brett după ce-a repetat pe tastura sa procedura activare-verificare. ― Și eu! zise Parker, resemnat. Rămase cu ochii la bulele care se aglutinau în sticla de bere. După câteva ore de la ieșirea din hipersomn, i se făcuse lehamite. Sala mașinilor torcea neostenită, își vedea de manevrele ei fără să-l facă să se simtă ca un nepoftit, ca un corp străin în acest mecanism pus la punct. Aici, în pântecele navei, Parker n-avea cu cine să stea de vorbă, în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Viitorul monstrului este asigurat, adăugă ea arătând platforma medicală.. Ce e cu Kane? Ash se îndreaptă spre așternut. Examină sumar pe "exec" și studie cu grijă semnele de sugere, vizibilă pe față. După aceea, activă instrumentele pupitrului; "auto-docul" începu să toarcă încet. Pe ecranul de citire se înșirau cifre. ― Are febră. ― Grav? ― Nu. Nu-i primejduiește sistemul. Mașina va avea grijă să-i coboare temperatura. Este tot inconștient. ― Asta se vede! Ash se întoarse spre necruțătoarea sa colegă. ― Nu neapărat. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]