2,360 matches
-
ocupa de geneza și de receptarea operei în epocă. Volumul, extrem de favorabil primit de critica literară, va fi distins cu o „mențiune specială” de juriul premiilor Perpessicius, făcând și obiectul unei dezbateri la Muzeul Literaturii Române. Au urmat alte șapte tomuri până în 1997, lucrarea oprindu-se odată cu falimentarea Editurii Minerva, deși erau predate la tipar încă două. Ediția, una dintre cele mai bune realizate în a doua jumătate a veacului trecut, cuprinde toate scrierile autorului publicate până în anul 1912. De-a
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante, profesii, tradiții și sărbători etc., adeverind remarca lui G. Călinescu, după
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Principatele Unite, selectate din Arhiva Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, păstrată În Sigmaringen, au fost puse În circuitul științific de Dan Berindei, În Documente inedite privind Începuturile domniei principelui Carol I, În <ref> Memoriile Secției de Stiinte Istorice și Arheologie, seria IV, tomul XX, 1995, București, 1996, p. 7-23</ref>.</footnote>. Așa cum s-a apreciat În istoriografia problemei, unul din rezultatele Războiului Crimeii s-a concretizat În crearea unui nou raport de forțe În Europa Orientala, prin limitarea considerabilă a spațiului de manevră
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
În acest vot până-l vom dobândi” <ref id="16">16 D. A. Sturza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc În 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXXIV (1911-1912), București, 1912, p. 790. </ref>. Din acest moment, membrii grupului au accelerat pregătirile, atât În țară cât și peste hotare, pentru răsturnarea lui Cuza. A urmat revolta precupeților din București, din 3/15 august 1865, care chiar dacă s-
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
riguardanti la storia della Legazione italiana a Bucarest (1879-1914), În Idem, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società 1879-1914, seconda edizione, București, 2009, p. 211-304; Ana-Maria Vele, Reprezentarea diplomatică a Franței În România (1866-1914), În Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, tom XLVII, Seria Historica, 2008, p. 143-156; Daniel Cain, Les relations diplomatiques roumano-bulgares en 1900, În Revue des Études Sud-Est Européennes, tome XLVIII (nos 1-4), Bucarest, 2010, p. 259-282; Idem, Un trimis al Majestății Sale: Nicolae Mișu, București, 2007; Ion Mamina
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
des Études Sud-Est Européennes, tome XLVIII (nos 1-4), Bucarest, 2010, p. 259-282; Idem, Un trimis al Majestății Sale: Nicolae Mișu, București, 2007; Ion Mamina, Diplomația românească modernă și reprezentanții ei - portretele unor Ghiculești, În Studii și materiale de istorie modernă, tom XXI, 2008, p. 77-82. </ref>, urmărindu-se identificarea atât a diplomaților români din diferite capitale europene, aflați În misiune, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui următor, cât și a diplomaților străini acreditați la București, a rapoartelor lor
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Balcani și maestru În arta de a-i stăpâni pe acești oameni, Îmbinând cu abilitate biciul și zăhărelul” <ref id="57">57 Apud Nicolae Ioniță, Imaginea relațiilor româno-ruse din perioada 1878-1908 În documente diplomatice germane, În Revista Arhivelor / Archives Review, tom LXXXVI, nr. 1, 2009, p. 170. </ref>. Născut În 1837, diplomatul rus a absolvit cursurile școlii de ofițeri, iar mai apoi a intrat În Ministerul de Externe Rus. Din anul 1871 a reprezentat Rusia În funcția de consul general la
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
a tatălui său, care Îl anunțase cu privire la neliniștea ivită la Paris, Londra și Viena din cauza răspândirii informației că independența și regalitatea urmau să fie proclamate pe 10 mai <ref id="15">15 Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori, tom I (1866-1877), București, 1909, p. 108. </ref>. Printr-o telegramă, Carol Îi răspunde clar lui Carol Anton că „nu a fost vorba despre un astfel de proiect, care ar fi astăzi o adevărată nebunie. Aceste acuze Îmi Îngreunează situația, este
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
favorabil, Curtea imperială anunțându-l că este dispusă să-i acorde lui Carol onorurile unui „Mare Duce”, cu titlul de „Alteță Regală” <ref id="40"> 40 Scrisoare Carol c. Carol Anton, București, 7/17 noiembrie 1878, În Regele Carol I, tom II, p. 254. </ref>. În același timp, Bălăceanu a fost inițiat și În formulele diplomatice uzitate Între suverani, În funcție de titlurile purtate <ref id="41"> 41 Ibidem. Există o ierarhie foarte strictă. Astfel, Împărații și regii se adresează unui alt Împărat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
dintre declarațiile monarhului, În care se arăta că guvernul român a hotărât să introducă noul titlu pentru țară, așa Încât „m-a surprins cu el” <ref id="47">47 Scrisoare Carol-Carol Anton, București, 7/19 noiembrie 1881, În Regele Carol I, tom II, p. 225. </ref>. Guvernul și, În special, Kogălniceanu <ref id="48"> 48 Hoyös c. Andrassy, București, 21 aprilie 1879, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/1879, f. 53. </ref> sunt cei care insistă. Acest lucru este demonstrat și
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ref>. Teoretic, anul 1881 trebuia să Înceapă sub bun augur. Dar, Începutul lui, marchează apropierea ruso-austriacă, românii fiind obligați să adopte o poziție mai conciliantă pentru a preveni izolarea <ref id="76">76 Gh. Platon (coord.), Istoria românilor, vol. VII, tom II, De la Independență la Marea Unire (1878-1918), București, p. 238. </ref>. De aceea, acceptă Înființarea Comisiei Mixte a Dunării, organism nereglementat prin Tratatul de la Berlin. Pe de altă parte, situației dificile de pe planul extern i se adaugă și complicațiile interne
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I a spus că Peleș va fi “leagănul Dinastiei Noastre și al țerii”<footnote Dimitrie A. Strudza, Domnia Regelui Carol I, tomul I, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1906, p. 763 footnote>. O lună mai târziu va fi întocmit și Actul Domnesc de fundațiune care afirmă: Astăzi Duminică la 10 august 1875, Noi Carol I de Hohenzollern, Domn al României
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
XIII, 1931-1946), adevărat tezaur al culturii române. „Ceea ce Biblia înseamnă pentru cunoașterea lui Dumnezeu și a lumii, caută să însemne Studiile și documentele literare pentru zeii pământeni ai literaturii românești”, afirmă editorul în introducerea la volumul al V-lea. Opt tomuri cuprind corespondența membrilor Junimii, în special cea legată de redacția „Convorbirilor literare” (Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Simion Mehedinți, pe de o parte, apoi Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, B. P. Hasdeu, Duiliu Zamfirescu și mulți alții, pe de alta), patru volume
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
o dată, ironia contemporanilor și a posterității. Alceu Urechia și Nestor Urechia sunt fiii săi dintr-o a doua căsătorie, cu Luiza Wirth-Pester. Scrierile lui U., prodigioase, gândite cu emfază ca pietre într-o construcție monumentală - opera completă în treizeci și cinci de tomuri -, mărturisesc o excesivă încredere în rostul propriei participări la îmbogățirea culturii românești. În Istoria românilor (I-XIII, 1891-1901), sârgul documentar impresionează, nu și rigoarea, discernământul critic sau posibilitățile de sinteză. Informații de valoare, adiționate în urma unei cercetări extinse în arhive
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
fost depășite cu demnitate dificultățile muncii pe manuscrise și periodice, disputele de breaslă, opreliștile de ordin politic, apărute în urma unor proteste interne și internaționale împotriva publicării integrale a publicisticii marelui scriitor, interzicerea difuzării unor tiraje, în final izbutindu-se realizarea tomurilor VII-XVI. V. și-a sintetizat viziunea istorico-literară izvorâtă din această experiență în volumele Publicistica lui Eminescu ([I-II], 1985-1996), Eminescu. Manuscrisele (1988), Eminescu și Transilvania (1995). El privește creația eminesciană ca pe un întreg, indiferent de genul de manifestare: poezie
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Cuza” Iași cu tema Proclamarea Regatului României; articole publicate: Organizarea ceremoniilor Încoronării de la 10 mai 1881, În Xenopoliana, XIV (2006), 1-4, p. 109-118; Proiecte de constituire a Regatului României (1866-1877), În Analele Științifice ale „Universității Alexandru Ioan Cuza”. Istorie, Iași, tomul LII-LIII, 2006-2007, p. 115-135; Acțiunea politico-diplomatică pentru realizarea actului proclamării Regatului României (1878-1881), În Revista Arhivelor, LXXXV (2008), 1, p. 177-189; Suzana Bodale, Arcadie M. Bodale, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, În volumul coordonat de Andi
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
10 Mai” și nu puține „scrieri de epocă”, nu doar ale istoricilor; În literatura de specialitate au fost indicate ca „modele” de „scrieri panegirice”, cu privire la Carol I, cele ale lui D. A. Sturdza, Charles I-er, roi de Roumanie. Chronique. Actes. Documents, tom I-II, București, 1899; Idem, Domnia regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, București, 1906; sau a lui Paul Lindenberg, Regele Carol I al României, trad. recentă din germană, de Ion Nastasă, București, 2003. </ref> istoriografice au evoluat spre condiția de
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
ai revenirii la forma monarhică a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar nou editate. În volumul VII, tomul II, din noul tratat academic de Istoria Românilor, amintitului moment i s-a rezervat nici mai mult, nici mai puțin decât un paragraf de numai 13 rânduri <ref id="15"> 15 Ion Bulei, Monarhia și rolul său În viața politică
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la 1900, București, 1984; Idem, Viața În vremea lui Carol I, București, 2005. </ref>, ai problemelor de după 1878, cu deosebire. Momentul 1881 apare din nou „strivit” sub pasul istoriografic la români uriaș, De la Independență la Marea Unire, ca să amintim titlul tomului II, al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
doar aproximativ trei sute sunt asemănătoare cu cele străine. Corpusul de texte Snoava populară românească, publicat în patru volume (1984-1989), cuprinde doar primele trei secțiuni tematice ale speciei. Din păcate, nu a putut să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
pretutindeni, o simt întotdeauna / și mă închin minunii ce face din doi una”. Impresionează, prin noblețea simțirii, Post mortem, pioasă evocare a lui N. Iorga: „Pe hrisoave, odoare, surete, pisanii, / pretutindeni, pecetea fierbintei strădanii. // Câte vieți ai trăit, mii de tomuri să scrii, // câte nopți înălbite și câte sihăstrii?”. Clasicizant în permanență, micul romantism al lui S. cedează, în cele din urmă, integral locul clasicismului. Un ciclu din Lumini târzii (1984) reunește peste douăzeci de „poeme aforistice”, între care Legea fierului
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
cedează de fiecare dată locul jurnalului, susținut printr-o cohortă de artificii autenticiste (manuscrisele „găsite” și scrisorile, bunăoară) și deconspirat printr-o pleiadă de inserții metatextuale. De altfel, jurnalul reprezintă structura favorită a autorului, după cum o arată și cele două tomuri diaristice - Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, București) (1992) și Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal (2002) -, unde sunt comentate avatarurile istoriei recente. Atât în jurnalul-jurnal, cât și în jurnalul-roman, personajul central este un intelectual inadaptat, care refractă
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
I. I., op. cit., 1945; Wald Lucia, Slușanschi D., op. cit., 1987. 53 Cf. Lahovari G. I., Tocilescu Gr., Brătianu C. I., Marele dicționar geografic al României, București, 1898-1903 (cuvîntul Dunăre). 54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1921-1925, vol. 2, p. 351-370. Vezi și Claudiu Lucian Topor, România, Austro Ungaria și Războiul din Balcani. Vizita la București a generalului Conrad von Hötzendorf (28-30 noiembrie 1912), În Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, seria Istorie, tomul LI, 2005, p. 189-200, 194-195. Privind planificarea militară rusă prebelică și atenția acordată frontului român, cf. Bruce W. Menning, War Planning and Initial Operations in the Russian Context, În Richard F. Hamilton, Holger H. Herwig, War Planning 1914, Cambridge, 2009
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1877-1878, București, 1977, p. 168-267; N. Ciachir, Războiul pentru independența României În contextul european (1875 1878), București, 1977; N. Adăniloaie, Independența națională a României, București, 1986; Istoria militară a poporului român, vol. IV, București, 1987; Academia Română, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, București, 2003. </ref>. Dincolo de aprecierile de care s-au bucurat ostașii români din partea Țarului și a generalilor ruși, În egală măsură a fost recunoscut și prestigiul celui care a comandat armatele din fața Plevnei. Ca o dovadă a acestui fapt
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]