2,536 matches
-
de organizare a materialului. Se înțelege deci că ele vor fi abordate abia după ce se va preda așezarea degetelor pe coarde. Următorul exercițiu se poate executa și pe celalalte perechi de coarde atât în tonalitatea majoră cât și în tonalitatea minoră, modificând configurația așezării degetelor. Capitolul VII Așezarea degetelor pe coarde În predarea viorii momentul așezării degetelor pe coarde este deosebit de important. Micul elev așteaptă încă de la primele lecții să scoată și alte sunete pe vioară, cu ajutorul degetelor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
a fost deschisă încă de pe vremea lui Viotti. Discuții asupra acesteia se poartă și astăzi. Principiile după care s-au călăuzit pedagogii consacrați ai viorii au fost fie: 1.principiul așezării degetelor urmând poziția naturala a degetelor, fie, 2.principiul tonalității Do Major. Ambele aceste principii au avantajele și dezavantajele lor. Se știe că degetul mijlociu și inelar au prin natura lor o poziție mai apropiată. Ele au un ligament comun pe partea dorsală a palmei, fapt ce restrâge facultatea de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
2 la distanță de degetul 1 și degetul 3 apropiat de 2 impune folosirea semnelor de alterație și anume a diezilor. Elevul fiind la începutul pregătirii sale teoretico-muzicale și fiind și foarte crud ca vârstă poate fi copleșit de jocul tonalităților majore cu una până la patru alterații (diezi). Schinichi Suzuki, se situează pe același principiu al așezării degetelor urmând configurația lor naturală, cu semitonuri între degetul 2 și 3. Pornind de pe coarda La, sunt așezate la rând degetele 1 , 2
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
ritmice învățate anterior. Nici în această etapă, elevul nu citește încă din partitură. Mai târziu, după ce poziția viorii și trăsătura de arcuș sunt stăpânite corect, se va ajunge și la partea teoretică, referitoare la înălțimea și durata sunetelor, alterații și tonalități. Principiul tonalității Do Major este folosit de alți pedagogi ai viorii ca R.Klenck în “Studiul poziției I la vioară”, E.Cuteanu în “Metoda de vioară”, K.Hohmann în “Violinschule”. Aplicând acest principiu, s-au gândit probabil la avantajele teoretice
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
anterior. Nici în această etapă, elevul nu citește încă din partitură. Mai târziu, după ce poziția viorii și trăsătura de arcuș sunt stăpânite corect, se va ajunge și la partea teoretică, referitoare la înălțimea și durata sunetelor, alterații și tonalități. Principiul tonalității Do Major este folosit de alți pedagogi ai viorii ca R.Klenck în “Studiul poziției I la vioară”, E.Cuteanu în “Metoda de vioară”, K.Hohmann în “Violinschule”. Aplicând acest principiu, s-au gândit probabil la avantajele teoretice dar au
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Mi. În felul acesta, palma și degetele sunt supuse prea din timp la o serie de mișcări mai dificile și deci generatoare posibile de greșeli ce vor frâna activitatea ulterioară a lor. Combinând principiul căderii naturale a degetelor cu principiul tonalității Do Major, Ionel Geantă și George Manoliu în “Manual de vioară” folosesc ca soluție metodică începutul în Do Major pe coarda Sol. În acest fel, degetele cad în poziție naturală, cu semiton între degetul 2 și 3. Obiecțiile care se
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
deci mai întâi degetul 1 și apoi direct 4 pe intervalul de cvartă perfectă. Abia apoi, acest interval este completat cu sunetele interioare, executate de degetele 2 și 3 la distanță de ton și respectiv, semiton. În felul acesta prima tonalitate învățată este La Major și apoi Re Major, prin transpunerea exercițiilor pe coarda mai gravă. Mergând pe ideea care a stat la baza capitolului “Trăsătura de arcuș“, părerea personală este că, așezarea degetelor pe coarde trebuie începută pe coardele Re
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
3 dă posibilitate degetului 3 să execute un sunet curat și cu emisie clară deoarece este ajutat fizic de degetul 2. 3. începerea studiului viorii în cadrul configurației naturale, va înlesni elevului de la bun început realizarea unei intonații juste. Începerea în tonalitățile La Major și Re Major, mai târziu Sol Major și Mi Major, nu trebuie să ne creeze probleme inutile. Elevul nu trebuie încărcat chiar de la început cu noțiunile teoretice complicate: diezii, modul în care acționează ei, pot fi predați
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
ei, pot fi predați ceva mai târziu, după ce elevul își va dezvolta suficient auzul pentru a deosebi un “ton” de un "semiton” 4. începutul în Do Major nu are cine știe ce avantaje teoretice deoarece elevul începător nu studiază această tonalitate în totalitatea ei nici la cursurile de teoria muzicii, la începutul primului an. Destul de mult timp, elevii învață aici doar relațiile între două, trei și patru sunete. Nici aici nu le sunt clarificate noțiunile de “ton” și “semiton” încă de la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
coardele La și Re separat și cu trecere de la una la alta. Gamele și arpegiile se vor studia în diferite valori și cu porțiuni diferite de arcuș. De acum, se pot folosi orice fel de exerciții, studii și piese în tonalitatea Re Major, care să cuprindă sunetele de pe coardele Re și La. Putem lucra și folosi valori diferite (de la valoarea de notă întreagă, până la cea de șaisprezecime sau chiar diviziunea excepțională - triolet). În țara noastră circulă un bogat material didactic adecvat
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
coarde. Între timp, se continuă exercițiile de alunecare pe semiton ale degetelor, facilitându-se astfel așezarea degetului 2 apropiat de 1 (fără ajutorul arcușului). Încă de la exercițiile cu treceri de la coarda Re la coarda La, elevul a luat cunoștință de tonalitatea Re major. Mai târziu, odată cu trecerea de la coarda La la coarda Mi elevul învață și tonalitatea La Major. După așezarea degetelor în configurația naturală pe coarda Sol, se poate aborda și a treia tonalitate majoră, Sol major. Clarificându-i elevului
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
degetului 2 apropiat de 1 (fără ajutorul arcușului). Încă de la exercițiile cu treceri de la coarda Re la coarda La, elevul a luat cunoștință de tonalitatea Re major. Mai târziu, odată cu trecerea de la coarda La la coarda Mi elevul învață și tonalitatea La Major. După așezarea degetelor în configurația naturală pe coarda Sol, se poate aborda și a treia tonalitate majoră, Sol major. Clarificându-i elevului noțiunile teoretice de “ton” și “semiton” pe care deja le-a ascultat, a operat cu ele
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
La, elevul a luat cunoștință de tonalitatea Re major. Mai târziu, odată cu trecerea de la coarda La la coarda Mi elevul învață și tonalitatea La Major. După așezarea degetelor în configurația naturală pe coarda Sol, se poate aborda și a treia tonalitate majoră, Sol major. Clarificându-i elevului noțiunile teoretice de “ton” și “semiton” pe care deja le-a ascultat, a operat cu ele și le poate reprezenta auditiv, chiar si anticipat, se poate trece la abordarea tonalităților majore situate în registrul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
aborda și a treia tonalitate majoră, Sol major. Clarificându-i elevului noțiunile teoretice de “ton” și “semiton” pe care deja le-a ascultat, a operat cu ele și le poate reprezenta auditiv, chiar si anticipat, se poate trece la abordarea tonalităților majore situate în registrul care impune așezarea degetului 2 lângă degetul 1 cât și la prima tonalitate minoră. În felul acesta elevul poate să-și reprezinte clar auditiv cele două moduri de organizare a materialului sonor: (modul major și modul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe care deja le-a ascultat, a operat cu ele și le poate reprezenta auditiv, chiar si anticipat, se poate trece la abordarea tonalităților majore situate în registrul care impune așezarea degetului 2 lângă degetul 1 cât și la prima tonalitate minoră. În felul acesta elevul poate să-și reprezinte clar auditiv cele două moduri de organizare a materialului sonor: (modul major și modul minor). Din acest moment, elevul poate aborda orice material tehnic și artistic în pozția I pe măsura
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
face în grabă. Procesul de "eroificare", de trecere de la real la mitic, la imaginar implică anumite procese de manipulare, anumite jocuri și puneri în scenă. Acest proces se realizează în mai multe perioade succesive, sensibil diferite unele de altele prin tonalitatea lor afectivă. Există în procesul de "eroificare" în opinia lui Raoul Girardet 115 un timp al așteptării, unul al acțiunii și altul al amintirii. În primul se formează și se răspîndește imaginea unui erou dorit, imagine ce cristalizează în jurul ei
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rapid și poate primi feedback-ul imediat. Limbajul de comunicare oral direct, față în față, este dat de semnalele sonore și semnalele vizuale. Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală și se manifestă prin viteza vorbirii, dicției, ritm (pauze, repetiții), tonalitate vocală, inflexiunea rostirii, sublinieri, precum și prin alte sunete (onomatopee, râs, mormăit, oftat etc.). Utilizarea paraverbalului ajută la înțelegerea mai clară a mesajului vocal. Comunicarea prin întâlnirea directă și cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită faptului că pe lângă voce
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
se întâlnesc și din acest motiv trebuie să observe modul de manifestare al managerului pentru a deduce tipul de personalitate cu care vor purta discuții. Se vor avea în vedere conținutul mesajelor dar și modul de transmitere al mesajului prin tonalitatea vocii și prin limbajul copului. Reuniunea de deschidere este cuprinsă în programul auditului și are o durată limitată. În funcție de participanți: auditori interni sau auditori externi, există o diferențiere a comunicării. Pe durata acestei etape se poartă o serie de discuții
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
motivații pot explica comportamentul altora; apărarea în fața percepției: tendința de a evita sau bloca anumiți stimuli percepuți ca o amenințare în raport cu nevoile și interesele proprii. 1.4. Comunicarea nonverbală Comunicarea mesajului verbal este însoțită, de cele mai multe ori, de elemente nonverbale: tonalitate în voce, animația corporală (expresia feței, poziția corpului și a membrelor, mersul) poziția în raport cu vorbitorul (păstrarea distanței și utilizarea elementelor de mediu - în picioare sau așezat). Interpretarea limbajului nonverbal trebuie să se facă cu grijă datorită faptului că semnalele de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
se scuză permanent, se arată de acord cu punctele de vedere exprimate de ceilalți); c) agresiv (caută cu insistență contactul vizual, au o postură dominantă, nu sunt buni ascultători, ascund părerile, ascund informații, întrerup discuțiile, vor să domină discuția, utilizează tonalități ridicate, vor să se facă auziți, sunt sarcastici, atacă verbal, evită subiectele întrebărilor, sunt foarte hotărâți, încearcă să manipuleze). Semnale care permit stabilirea unui tip de comportament sunt atât cele de natură verbală cât și cele prin limbajul nonverbal. Auditorul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ar incomoda schimbarea rapidă a stilurilor, dacă am ajuns să nu fim incomodați de schimbarea stilurilor pe care neo impune existența noastră, cu fiecare nou context al ei? Cititorul e inundat în informație despre orice, din orice timp, pe orice tonalitate afectivă, în orice stil. Viața lui abia dacă-și poate strânge fărâmele de printre explozia informațională. Viața lui a devenit o suită de note disparate printre marile comentarii ale lumii. Informația nu înseamnă doar enunțuri cu sens, ci și produs
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
1Ă Durerea ca senzație, definită prin următoarele aspecte: aă intensitatea durerii; bă durata acesteia; că localizarea și extensia sa În corp; dă calitatea senzației dureroase (Înțepătură, arsură, presiune, apăsare, durere surdă, intermitentă etcă. 2Ă Reacția persoanei la durere, resimțită ca tonalitate afectivă. Durerea nu este numai o senzație, ci și un sentiment, fiind resimțită ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține că sentimentul durerii are două aspecte: „a fi o rană
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazul obsesiilor, regretul reunește un element intelectual (ideea, acțiunea, cuvântul etc.Ă cu o stare afectivă penibilă (teama, rușinea, vinovăția etc.Ă. De regulă, regretul este asociat tristeții, o tristețe secundară care colorează, prin prezența ei, tema intelectuală, dând o tonalitate emoțională sumbră ideii respective. Tristețea Însă, ca dispoziție afectivă, nu este În mod obligator și exclusiv legată de regret. Ea poate fi semnalată și În absența acestuia. În mod egal, se știe că, În cazul evoluției clinice a stărilor depresive
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]