1,211 matches
-
din sârmă groasă sau din cuie tocite cu barosul și ascuțite la roata de piatră manuală, dar cel mai eficient vârf se prelucra în caucie din fier forjat. La capătul de la vale al străzii mele, strada Cotlarciuc, se afla ulița Toplița, unde locuiau bunicii materni, frații rămași acasă, Gică și Vasile, și mama cu Dorina în perioada divorțului impus. Pe Topliță funcționau două caucii, cea a lui Ghibis și a lui Pascal, unde se potcoveau animalele de tracțiune, caii și boii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vârf se prelucra în caucie din fier forjat. La capătul de la vale al străzii mele, strada Cotlarciuc, se afla ulița Toplița, unde locuiau bunicii materni, frații rămași acasă, Gică și Vasile, și mama cu Dorina în perioada divorțului impus. Pe Topliță funcționau două caucii, cea a lui Ghibis și a lui Pascal, unde se potcoveau animalele de tracțiune, caii și boii, într-o aglomerație zilnică și pașnică. Caucia lui Pascal, cel mărinimos cu sportivii, aflată în drumul nostru spre stadion, ne
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am primit în anii de școală de la încă doi profesori, Adumitroaie și Mitică Axentoi, pe care iam stimat în mod special, pentru dăruirea și profesionalismul cu care au predat două materii importante pentru viață, fizica și limba franceză. Pe ulița Topliței, care și-a primit numele de la pârâul Toplița ce curge paralel cu drumul, am învățat să merg pentru prima oară pe biciclete pentru adulți. Tricicletă și trotinetă avusesem, plimbatul cu cercul eram prea monoton, așa că visul unei biciclete pentru copii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
doi profesori, Adumitroaie și Mitică Axentoi, pe care iam stimat în mod special, pentru dăruirea și profesionalismul cu care au predat două materii importante pentru viață, fizica și limba franceză. Pe ulița Topliței, care și-a primit numele de la pârâul Toplița ce curge paralel cu drumul, am învățat să merg pentru prima oară pe biciclete pentru adulți. Tricicletă și trotinetă avusesem, plimbatul cu cercul eram prea monoton, așa că visul unei biciclete pentru copii cu două roți, nerealizat niciodată în fapt, l-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pitorești sunt defileurile, de exemplu: Defileul Dunării (144 km) între Baziaș și Porțile de Fier, cu deosebire în sectorul Cazane, unde valea are o lățime de 200-250 m; Defileurile Oltului de la Tușnad, Racoș, Turnu Roșu și Cozia; Defileurile Mureșului între Toplița și Deda, dar și între Deva și Lipova; Defileul Jiului între Bumbești și Livezeni ș.a. (fig. 1). Cascadele sunt determinate de prezența unor rupturi de pantă (praguri) în albia râului, datorită unor structuri geologice diferite sau a unor strate cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În rocile vulcanice s-au format și Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apele termale din Câmpia de Vest, de la Băile Felix, 1 Mai și Călacea, cele din Munții Apuseni, de la Moneasa, Geoagiu și Vața de Jos, precum și cele din Carpații Meridionali de la Băile Herculane și Călan. La acestea se adaugă forajele de la Toplița și Băile Tușnad (Carpații Orientali), CălimăneștiCăciulata (Subcarpații Getici) și, mai nou, în zona Bucureștilor. c) izbucurile sunt izvoare din zona carstică, care ajung puncte de atracție turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din epoca bronzului, care se impune prin Cetatea Miko, Complexul baroc de la Șumuleu, apele minerale de la Jigodin, patinoarul acoperit; orașul Gheorgheni, cu biserici din secolele XVI-XVIII (ortodoxă, catolică, armeană), patinoar, parc dendrologic, muzee de etnografie, arte plastice și istorie. orașul Toplița, cu biserici din lemn și amenajări turistice în sud, în stațiunea Bradu (ape termale, căsuțe, vile); orașul Reghin, cunoscut pentru tradiția în meșteșugul confecționării instrumentelor muzicale; se remarcă și printr-un muzeu cu secțiuni de istorie, științele naturii, etnografie; biblioteca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
între Siret și Nistru au denumiri turanice (Prut, Bârlad, Covurlui), ca și lacurile din sudul Basarabiei (Cahul, Ialpug, Cătlăbuga), dar Bistrița, Moldova sunt slave. În Câmpia munteană, avem nume de ape slave (Ialomița, Dâmbovița), în Transilvania, nume ca Sovata, Târnava, Toplița, Crivadea, sau târgurile întinse pe tot pământul românesc, de la Tg. Frumos la Tg. Ocna, Tg. Bujor sau Tg. Jiu. După cum întâlnim nume slave de persoane, ca Dan, Olga, Vlad, Radu. Dacă urmărim mai îndeaproape (sistematic) aceste denumiri, observăm că, în privința
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
morală, VR, 2003, 3-4; Constantin Coroiu, Imposibila demolare, ALA, 2003, 679; Dicț. analitic, IV, 386-388; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și comparatist. Face liceul la Târgu Mureș, studii de filologie la Cluj și la Paris, unde obține în 1931 diploma de profesor în specialitatea franceză-română. Funcționează ca profesor la Colegiul Reformat „Bethlen Gábor” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978) la liceul din aceeași localitate, unde se va ocupa de îndrumarea revistei „Cântecul vârstelor”. Își completase, între 1960 și 1965, studiile la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În paralel, este corespondent și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
în colaborare cu Valentin Borda), Târgu Mureș, 1998; Oameni și locuri din Călimani, Târgu Mureș, 2000; Binecuvântată a fost clipa..., Sfântu Gheorghe, 2002; Basarabia iarăși și iarăși, București, 2003. Ediții: Vasile Netea, I.P.S.S. patriarhul dr. Miron E. Cristea din partea comunei Toplița, pref. edit., [Toplița], 1999; Elie Miron Cristea, Mihai Eminescu, pref. și postfața edit., Toplița-Miercurea Ciuc, 2000. Repere bibliografice: Mariana Cristea, „Sub cumpăna veacului”, „Cuvântul liber”, 1995, 232; Sidonia Puiu, „Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea”, „Renașterea”, 1999, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
Valentin Borda), Târgu Mureș, 1998; Oameni și locuri din Călimani, Târgu Mureș, 2000; Binecuvântată a fost clipa..., Sfântu Gheorghe, 2002; Basarabia iarăși și iarăși, București, 2003. Ediții: Vasile Netea, I.P.S.S. patriarhul dr. Miron E. Cristea din partea comunei Toplița, pref. edit., [Toplița], 1999; Elie Miron Cristea, Mihai Eminescu, pref. și postfața edit., Toplița-Miercurea Ciuc, 2000. Repere bibliografice: Mariana Cristea, „Sub cumpăna veacului”, „Cuvântul liber”, 1995, 232; Sidonia Puiu, „Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea”, „Renașterea”, 1999, 2 ; Ioan Lăcătușu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
județean -''- Harghita Municipiul Odorheiu Secuiesc 1. Piața 23 August nr. 5 Consiliul popular al municipiului Odorheiu -''- Secuiesc Orașul Gheorgheni 1. Str. Carpați nr. 14 Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- 2. Piața Libertății nr. 23 Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- Orașul Toplița 1. Str. Ștefan cel Mare nr. 23 Inspectoratul silvic județean Harghita - -''- Ocolul silvic Toplița 2. Str. Republicii nr. 55 Consiliul popular al orașului Toplița -''- JUDEȚUL HUNEDOARA Orașul Vulcan 1. Stadionul sportiv "Minerul" Întreprinderea minieră Vulcan Consiliul popular al județului Hunedoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
municipiului Odorheiu -''- Secuiesc Orașul Gheorgheni 1. Str. Carpați nr. 14 Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- 2. Piața Libertății nr. 23 Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- Orașul Toplița 1. Str. Ștefan cel Mare nr. 23 Inspectoratul silvic județean Harghita - -''- Ocolul silvic Toplița 2. Str. Republicii nr. 55 Consiliul popular al orașului Toplița -''- JUDEȚUL HUNEDOARA Orașul Vulcan 1. Stadionul sportiv "Minerul" Întreprinderea minieră Vulcan Consiliul popular al județului Hunedoara - Grupul întreprinderilor de gospodărie comunala și locativa Hunedoara Orașul Orăștie 1. Str. Eroilor nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- 2. Piața Libertății nr. 23 Consiliul popular al orașului Gheorgheni -''- Orașul Toplița 1. Str. Ștefan cel Mare nr. 23 Inspectoratul silvic județean Harghita - -''- Ocolul silvic Toplița 2. Str. Republicii nr. 55 Consiliul popular al orașului Toplița -''- JUDEȚUL HUNEDOARA Orașul Vulcan 1. Stadionul sportiv "Minerul" Întreprinderea minieră Vulcan Consiliul popular al județului Hunedoara - Grupul întreprinderilor de gospodărie comunala și locativa Hunedoara Orașul Orăștie 1. Str. Eroilor nr. 1 Inspectoratul silvic județean Hunedoara - -''- Ocolul silvic Orăștie JUDEȚUL IALOMIȚA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
35.079 216 1.046 37. C.S.V. Sanpaul Sanpaul 35.080 79 221 38. C.S.V. Sansimion Sansimion 35.081 250 500 39. C.S.V. Subcetate Subcetate 35.082 84 152 40. C.S.V. Suseni Suseni 35.083 48 3.904 41. C.S.V. Toplița Toplița 35.084 390 1.648 (Mureș) 42. C.S.V. Tulghes Tulghes 35.085 183 925 43. C.S.V. Tușnad Tușnad 35.086 122 1.208 44. C.S.V. Ulies Ulies 35.087 140 2.005 45. C.S.V. Vlahita Vlahita 35.088 233
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
079 216 1.046 37. C.S.V. Sanpaul Sanpaul 35.080 79 221 38. C.S.V. Sansimion Sansimion 35.081 250 500 39. C.S.V. Subcetate Subcetate 35.082 84 152 40. C.S.V. Suseni Suseni 35.083 48 3.904 41. C.S.V. Toplița Toplița 35.084 390 1.648 (Mureș) 42. C.S.V. Tulghes Tulghes 35.085 183 925 43. C.S.V. Tușnad Tușnad 35.086 122 1.208 44. C.S.V. Ulies Ulies 35.087 140 2.005 45. C.S.V. Vlahita Vlahita 35.088 233 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncesti, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănesti - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipiu integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor 2. Carta 21. Mihăileni 3. Căpâlnița 22. Păuleni-Ciuc 4. Ciceu 23. Plăieșii de Jos 5. Ciucsângeorgiu 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Răchitova 8. Blăjeni 25. Ribița 9. Boșorod 26. Râu de Mori 10. Bretea Română 27. Sălașu de Sus 11. Buceș 28. Sarmizegetusa 12. Bucureșci 29. Sântamaria-Orlea 13. Bulzeștii de Sus 30. Teliucu Inferior 14. Bunila 31. Tomești 15. Cerbal 32. Toplița 16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Criscior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncești, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănești - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipiu integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor 2. Carta 21. Mihăileni 3. Căpâlnița 22. Păuleni-Ciuc 4. Ciceu 23. Plăieșii de Jos 5. Ciucsângeorgiu 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Răchitova 8. Blăjeni 25. Ribița 9. Boșorod 26. Râu de Mori 10. Bretea Română 27. Sălașu de Sus 11. Buceș 28. Sarmizegetusa 12. Bucureșci 29. Sântămăria-Orlea 13. Bulzeștii de Sus 30. Teliucu Inferior 14. Bunila 31. Tomești 15. Cerbal 32. Toplița 16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Crișcior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
35.078 132 36. C.S.V. Sânmartin Sânmartin 35.079 216 37. C.S.V. Sânpaul Sânpaul 35.080 79 38. C.S.V. Sânsimion Sânsimion 35.081 250 39. C.S.V. Subcetate Subcetate 35.082 84 40. C.S.V. Suseni Suseni 35.083 48 41. C.S.V. Toplița Toplița 35.084 390 (Mureș) 42. C.S.V. Tulgheș Tulgheș 35.085 183 43. C.S.V. Tușnad Tușnad 35.086 122 44. C.S.V. Ulieș Ulieș 35.087 140 45. C.S.V. Vlăhița Vlăhița 35.088 233 46. C.S.V. Zetea Zetea 35.090 140
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
078 132 36. C.S.V. Sânmartin Sânmartin 35.079 216 37. C.S.V. Sânpaul Sânpaul 35.080 79 38. C.S.V. Sânsimion Sânsimion 35.081 250 39. C.S.V. Subcetate Subcetate 35.082 84 40. C.S.V. Suseni Suseni 35.083 48 41. C.S.V. Toplița Toplița 35.084 390 (Mureș) 42. C.S.V. Tulgheș Tulgheș 35.085 183 43. C.S.V. Tușnad Tușnad 35.086 122 44. C.S.V. Ulieș Ulieș 35.087 140 45. C.S.V. Vlăhița Vlăhița 35.088 233 46. C.S.V. Zetea Zetea 35.090 140 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Articole tehnice Întreprinderea de Ceramică, mixtă de Secuiesc, din cauciuc, mătrițe și piese din articole industrie str. Orban prelucrări fonta Odorheiu Secuiesc- tehnice locală Balasz mecanice, Fabrica metalurgica din Odorheiu sculărie, Odorheiu Secuiesc cauciuc Secuiesc modelărie lemn, ceramică ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier de Toplița, Lăzi din lemn Întreprinderea de Lăzi din ambalaje din str. mătrițe și piese lemn lemn Ștefan din fonta cel Mare Odorheiu Secuiesc ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Hunedoara - Întreprinderea județeană de industrie locală Hunedoara ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Deva, Articole tehnice Întreprinderea chimică - de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]