1,605 matches
-
Parte din el este folosit ca pășune pentru vite, altă parte este plantată cu pomi fructiferi, iar altă parte este folosit ca teren agricol. Terenul este menționat și în MDGR, vol. V, pag. 37 sub numele de Poiana Turcului. Este toponim românesc. Poiana Irimiță-mic teren arabil situat între pădurile Floroi și Uluce. Denumirea vine de la un pădurar care avea locuința în acea poiană. Poiana Nantă-poiană din pădure situată sus cu o suprafață mare. Este cel mai înalt punct de pe teritoriul comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în apropiere de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului, Aiudului, Sibiului. Născut din tată regățean și mamă ardeleancă, Negoițescu este sensibil la solemnitatea „Zilei morților“, așa cum numai în Transilvania e sărbătorită, la toponimele maghiare, la burgurile săseși cu toate casele lor cuminți, la sentimentele naționale, la o anume rigiditate socială și lipsă de compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
păduri a scăzut accelerat de la 47,37% în 1832 la 22% în 1893 și la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
are justificare, întrucât în structura geologică a regiunii nu apar intercalații de roci dure, pietroase. Posibilitatea ca el să provină de la vreunul dintre primii stabilizați sau fruntași ai satului cu numele de Stan sau Stancu contravine regulilor de formare a toponimelor în accepția autorizată al lui Iorgu Iordan (din Toponimia românească). Mai curând se poate deduce, după el (p.460), că la baza numelui satului nostru stă antroponimul Stângaci, Stângaciu, Stângăceanu nume frecvente în timpurile medievale românești de unde și numele inițial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a crescut, ca de altfel în întreaga Câmpie colinară a Jijiei, fiind condiționate de: creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este atestată și de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou, ce derivă de la cele 10 iazuri ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este propus pentru amenajare) - iazurile Pionier
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea concomitent. II 2. BAZINUL HIDROGEOGRAFIC - PROVIȚA Pârâul Provița străbate pe o distanță de 8-9 kilometri ținutul deluros din cuprinsul comunei Provița de Jos. (fig. 8) - Pârâul Provița Toponimul de Provița vine de la numele de „Prahovița” adică „Prahova cea mică”. În cursul vremii numele „Prahovița”, printr-o serie de modificări lingvistice a ajuns să se pronunțe Provița (Prahovița - Pracovița - Provița). Deci comuna își trage numele de la apa Proviței. Bazinul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Cantacuzino au fost Drumișanu, din care se trag famiile Șchiopu, Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în custodia lui Barbu Catargiu au fost cumpărate de diferite familii precum: Șuțu, Albu, Geană, Nedelcu, Sitaru, Irimia, Horja, fapt dovedit azi prin toponimele străzilor: Șuțani, Nedelci, Sitari, Lăzărești, Horjești, etc. III 2. ÎNDELETNICIRILE LOCUITORILOR Locuitorii de pe Valea Proviței se ocupau cu prelucrarea lemnului. Timp îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca o lumină unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul Rarău nu este lămurit, localnicii explicându-l prin terenul frământat, cu grohotișuri, greu de străbătut; lucru posibil, luând în considerare că de "la râu" s-a ajuns la "Rarău". (Seghedin T.G.) Academicianul I. Iordan, citându-l pe H. Tikitin, atribuie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
raro" înseamnă șoim), explicație ce pare plauzibilă atât prin prezența sufixului "ro", cât și prin existența unei stânci calcaroase "Piatra Șoimului" în apropierea cabanei Rarău. Tudose D. susține că elemnetele cele mai impunătoare ale peisajului au impresionat d dintotdeuana, iar toponimul ar data încă din perioada daco-roman romană, derivând din adjectivul latin "rarum", ce înseamnă în limba română "raritate". Caracterizarea fizică și geografică a munților Rarău - Giumalău Masivul Rarău este așezat în partea central-nordic nordică a Carpaților Orientali. Din punct de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pot distinge, în evoluția toponimiei 4 etape fundamentale: - etapa societăților patriarhale bazate pe vânat, pescuit și cules, cu o toponimie săracă și instabilă, ca urmare a caracterului nomad al membrilor ginților, care se deplasau în permanență în căutarea hranei, uitând toponimele din aria inițială și creând, succesiv, toponime noi în noile puncte de oprire; - etapa societăților agricole, când apar așezările rurale, odată cu agricultura, așezările și terenurile de cultură primind denumiri mai stabile; - etapa societăților urbane, când apare civilizația bazată pe scriere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
fundamentale: - etapa societăților patriarhale bazate pe vânat, pescuit și cules, cu o toponimie săracă și instabilă, ca urmare a caracterului nomad al membrilor ginților, care se deplasau în permanență în căutarea hranei, uitând toponimele din aria inițială și creând, succesiv, toponime noi în noile puncte de oprire; - etapa societăților agricole, când apar așezările rurale, odată cu agricultura, așezările și terenurile de cultură primind denumiri mai stabile; - etapa societăților urbane, când apare civilizația bazată pe scriere, ducând la o fixare mult mai consistentă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
în noile puncte de oprire; - etapa societăților agricole, când apar așezările rurale, odată cu agricultura, așezările și terenurile de cultură primind denumiri mai stabile; - etapa societăților urbane, când apare civilizația bazată pe scriere, ducând la o fixare mult mai consistentă a toponimelor, toponime, care, în anumite situații, s-au putut transmite, din generație în generație, până în zilele noastre. - etapa civilizației moderne, care începe cu progresele geodeziei și cartografiei, ducând la realizarea hărților topografice exacte și complete, în același timp realizându-se repertoarele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
noile puncte de oprire; - etapa societăților agricole, când apar așezările rurale, odată cu agricultura, așezările și terenurile de cultură primind denumiri mai stabile; - etapa societăților urbane, când apare civilizația bazată pe scriere, ducând la o fixare mult mai consistentă a toponimelor, toponime, care, în anumite situații, s-au putut transmite, din generație în generație, până în zilele noastre. - etapa civilizației moderne, care începe cu progresele geodeziei și cartografiei, ducând la realizarea hărților topografice exacte și complete, în același timp realizându-se repertoarele toponimice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se ajunge la o adevărată criză toponimică, imaginația umană fiind depășită de necesități, care explică, parțial, repetarea obsesivă a unor toponime identice acordate așezărilor noi, toponime care creează confuzii și pierdere de timp (de exemplu: denumirile cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor sate al căror nume vechi a fost considerat supărător pentru politica cosmetizantă a autorităților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se ajunge la o adevărată criză toponimică, imaginația umană fiind depășită de necesități, care explică, parțial, repetarea obsesivă a unor toponime identice acordate așezărilor noi, toponime care creează confuzii și pierdere de timp (de exemplu: denumirile cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor sate al căror nume vechi a fost considerat supărător pentru politica cosmetizantă a autorităților mai vechi sau mai noi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
a fost considerat supărător pentru politica cosmetizantă a autorităților mai vechi sau mai noi - Traian, Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogalniceanu etc.). Criza toponimică se rezolvă, în alte situații, într-un mod și mai puțin fericit, prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără a fi determinată de o criză toponimică reală, utilizarea masivă a unor toponime identice a putut
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără a fi determinată de o criză toponimică reală, utilizarea masivă a unor toponime identice a putut fi întâlnită și din timpuri mai îndepărtate. Este cazul bine cunoscut al toponimelor derivate din hagionime, răspândite mai ales în țările catolice, în funcție de gradul de popularitate al sfântului în cauză (în Franța mai sunt și astăzi 227
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără a fi determinată de o criză toponimică reală, utilizarea masivă a unor toponime identice a putut fi întâlnită și din timpuri mai îndepărtate. Este cazul bine cunoscut al toponimelor derivate din hagionime, răspândite mai ales în țările catolice, în funcție de gradul de popularitate al sfântului în cauză (în Franța mai sunt și astăzi 227 localități care poartă numele de Saint-Martin, 169 cu numele SaintJacques și 125 cu numele de Saint-Germain
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
derivate din hagionime, răspândite mai ales în țările catolice, în funcție de gradul de popularitate al sfântului în cauză (în Franța mai sunt și astăzi 227 localități care poartă numele de Saint-Martin, 169 cu numele SaintJacques și 125 cu numele de Saint-Germain). Toponimele identice sunt create de cauze și mentalități identice, grupându-se în spațiu întrun tip aparte de areale toponimice, așa cum sunt arealele unor oiconime românești formate pe aceeași bază patronimică și cu același sufix cu sens de plural colectiv -ești (de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
românești formate pe aceeași bază patronimică și cu același sufix cu sens de plural colectiv -ești (de exemplu, numai în județul Iași sunt două sate cu numele de Mogoșești și două sate cu numele de Horlești). Frecvența mare a unor toponime identice poate fi o cauză a instabilității acestora; pentru a evita confuziile, denumirile schimbându-se sau completânduse cu diferite determinative - cazul numeroaselor denumiri de Slobozia, din România, la care s-au adăugat precizări,de regulă, după numele proprietarilor: Slobozia Cantemir
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
are un nume românesc, derivat ca și în multe alte cazuri din numele râului care trece prin oraș - Cibin[um, de la acesta la forma cultă actuală trecându-se prin stadiile intermediare Sâbiniu și Sâbiiu; la venirea ungurilor, aceștia au găsit toponimul în stadiul Sâbiniu și l-au adaptat la specificul fonetic al limbii maghiare, adăugându-i și determinativul Nagy (“mare”), deoarece era așezarea cea mai importantă și centrală în Depresiunea Cibinului, astfel formându-se toponimul maghiar Nagy Szében; în schimb, numele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
la venirea ungurilor, aceștia au găsit toponimul în stadiul Sâbiniu și l-au adaptat la specificul fonetic al limbii maghiare, adăugându-i și determinativul Nagy (“mare”), deoarece era așezarea cea mai importantă și centrală în Depresiunea Cibinului, astfel formându-se toponimul maghiar Nagy Szében; în schimb, numele german, Hermannstadt, sașilor așezați aici (Hermann) și indicând caracterul de oraș (Stadt) pe care l-a căpătat așezarea cu ocazia acestei colonizări. În bazinul mijlociu al Volgăi, din estul Rusiei europene, unde, alături de localnici
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]