1,162 matches
-
perioadă istorică la alta, de la o publicație la alta - în sincronie: tiparul artistului, tiparul oamenilor de teatru, tiparul VIP-ului, tiparul formelor de cultură, tiparul omului de cultură, tiparul "patristic" (S. Dumistrăcel, 2006) etc. Intertext și topos jurnalistic Clișeele jurnalistice (toposuri) sunt deosebit de variate în presa contemporană. Apar în portrete, evocări, știri, comentarii etc. în majoritatea speciilor media. "Locurile comune" pentru a identifica subiectele, Aristotel le-a clasificat în două categorii: subiecte de invenție și subiecte "speciale", utilizate în ramurile oratoriei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
presa contemporană. Apar în portrete, evocări, știri, comentarii etc. în majoritatea speciilor media. "Locurile comune" pentru a identifica subiectele, Aristotel le-a clasificat în două categorii: subiecte de invenție și subiecte "speciale", utilizate în ramurile oratoriei. Clișeele jurnalistice actuale sunt toposuri privind circumstanțe, declarații, contradicții, antecedent/ consecință, cauză/ efect etc. La nivelul paratextului sunt informații "de-a gata" pe care jurnalistul le dezvoltă în discursul său. Cel mai productiv topos al presei actuale este spațiul public. Este un loci communes al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și subiecte "speciale", utilizate în ramurile oratoriei. Clișeele jurnalistice actuale sunt toposuri privind circumstanțe, declarații, contradicții, antecedent/ consecință, cauză/ efect etc. La nivelul paratextului sunt informații "de-a gata" pe care jurnalistul le dezvoltă în discursul său. Cel mai productiv topos al presei actuale este spațiul public. Este un loci communes al omului politic, al persoanei publice, al fenomenului psiho-social și uman, al stucturării și destructurării societății civile, culturale, etnice, dar mai ales al interacțiunii etc. Pentru "oameni politici", motorul de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
împotmolit în proiectele comandate de președintele Traian Băsescu" cu "Mandea de la Cotroceni". Migrația, terorismul și drogurile, parteneriatele naționale/ mondiale, mediul de afaceri etc. fixează în memoria individuală/ colectivă alte dimensiuni extinse, generalizante ale spațiului public. Generalitatea este una dintre caracteristicile toposului globalizării actuale: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" (Jurnalul Național). În contexte de acest tip, citatele devin categorii fundamentele în relația de informare și comunicare dintre jurnalist și receptor, puse în serviciul subiectului particularizat. În argumentare, la nivelul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalist și receptor, puse în serviciul subiectului particularizat. În argumentare, la nivelul paratextului, se poate utiliza ceea ce retorica numește "legătură între antecedent și consecință": "Andre Glucksmann: Dacă Europa nu conlucrează, va cădea în secolul al XIX-lea" (Jurnalul Național) etc. Toposul intelectualului absoarbe/dezvoltă o direcție forte, prin variate aspecte ( Cine este? Ce tip uman este? Care este profilul moral al intelectualului? Dar cel politic? Ce fel de alegeri a făcut? Dar despre cultura intelectualului ca mesager al unei idei, comunități
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în domeniul culturii are aceeași acuratețe: "Vicepreședintele Academiei Române: "O să-mi fac Crăciunul cu Kogălniceanu, cu Negruzzi, cu Alecsandri..." (Jurnalul Național). Portretul, condiția intelectualului: "Stefan Iordache: "După atâtea roluri, nici eu nu mai știu cine sunt!" Valoarea operelor conferă noi dimensiuni toposului: "Scriitorii români se vând mai bine decât cei străini"; "Lecturi la tavă - "Intelectuali romani" etc. Elementele folosite în strategia de argumentare sunt variabile. Argumente a contrario: "Alberto Bolocan: "Omul învață mai mult prin durere și încercări, fiecare are crucea lui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
folosite în strategia de argumentare sunt variabile. Argumente a contrario: "Alberto Bolocan: "Omul învață mai mult prin durere și încercări, fiecare are crucea lui"; argumente ab utilitate: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" etc. Există subtile diferențe între toposul jurnalistic și toposul literar, acesta din urmă făcând referiri la teme, motive și imagini recurente dintr-o anumită literatură. Toposul jurnalistic este fundamentat pe simbioza om-societate, pe informația privind starea de fapt și în mod deosebit, pe o "știință" a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de argumentare sunt variabile. Argumente a contrario: "Alberto Bolocan: "Omul învață mai mult prin durere și încercări, fiecare are crucea lui"; argumente ab utilitate: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" etc. Există subtile diferențe între toposul jurnalistic și toposul literar, acesta din urmă făcând referiri la teme, motive și imagini recurente dintr-o anumită literatură. Toposul jurnalistic este fundamentat pe simbioza om-societate, pe informația privind starea de fapt și în mod deosebit, pe o "știință" a interacțiunii. Raportat la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fiecare are crucea lui"; argumente ab utilitate: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" etc. Există subtile diferențe între toposul jurnalistic și toposul literar, acesta din urmă făcând referiri la teme, motive și imagini recurente dintr-o anumită literatură. Toposul jurnalistic este fundamentat pe simbioza om-societate, pe informația privind starea de fapt și în mod deosebit, pe o "știință" a interacțiunii. Raportat la "tipul comunicării", la strategiile logice, la funcții și la "registrul comunicării", intertextul este încadrabil în anumite scheme
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
om-societate, pe informația privind starea de fapt și în mod deosebit, pe o "știință" a interacțiunii. Raportat la "tipul comunicării", la strategiile logice, la funcții și la "registrul comunicării", intertextul este încadrabil în anumite scheme. Fiecare tip de informație, fiecare topos reclamă o direcție de comunicare și implicit, un tipar specific de intertextualitate. Citatul livresc înnobilează informația, îmbogățește paratextul publicistic, educă în subsidiar, este o pledoarie pro domo suo etc. Intertextul însumat în discursul jurnalistic se află într-o strânsă relație
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
povestirii, fiind o buclă pornită de la Kiev și revenită în același loc. Identitatea locului de start cu al destinației finale nu anulează însă nici timpii scurși ai fugii, nici validitatea demersului efectuat, dat fiind că vorbim de o identitate de topos, dar nu și de palier existențial. Personajul părăsise Kievul, cu multe luni în urmă ca elevul Petru Velicikovski, fugar din Academia de Teologie și se întoarce tot în Kiev, dar ca membru al cinului călugăresc, rasoforul Platon, primit în ascultare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
diferite, Imperiul Țarist, Regatul Polon, Țara Românească, Imperiul Otoman și Moldova, treizeci și cinci de ani, adică aproape jumătate de viață, i-a petrecut pe pământ românesc. Astfel că, prima perioadă petrecută în Muntenia, are valoare de acomodare și descoperire a unui topos care va deveni în timp, opțiune definitivă în sufletul pelerinului și reper de liniște și stabilitate. Pentru acest motiv s-a considerat că discuția despre paginile dedicate spațiului românesc trebuie să aibă un loc aparte în analiza noastră. În plus
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
muntenească de la acea vreme este descoperită prin ochii străinului de neam și limbă, apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea până în acest punct. Vizitând doi schimnici aparținători de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în izolare, personajul descrie prima dată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Generală și Comparată, este expresia , literară sau nu, a unui ecart semnificativ între două realități culturale.”<footnote Vezi, Daniel-Henri Pageaux, „Literatura generală și comparată”, tr. de L. Bodea, Ed. Polirom, Iași, 2000, p.82. footnote> La un prim contact cu toposul românesc, ecartul implicat de text, între realitatea ucraineană deja cunoscută personajului, și cea românească pe cale de a fi descoperită, este uriaș. Nesiguranței și zbuciumului continuu din peisajul ucrainean, îi corespund aici, pacea și siguranța unei vieți trăite la adăpost. Ostrovul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ce se întinde de la autobiografie, trecând prin pauza descriptivă elegiacă și basm, până la romanul polițist. În discuția despre identificarea genericității în text a fost reținută distincția genericitate auctorială/genericitate lectorială, preluată de la Jean-Marie Schaeffer. Exegeza dedicată paginilor de memorie a toposului românesc, a inclus în analiză instrumente teoretice aparținând domeniului Imagologiei, întrucât axa centrală pe care se construiește întâlnirea tânărului monah ucrainean cu lumea moldo-valahă este Relația Același/Celălalt, Cultură de origine/Cultură observată. Imersiunea în mediul Celuilalt este urmărită gradual
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Dominantă este aici lirica eului, un lirism al treptelor devenirii, al "trecerii și petrecerii" sale pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cetățeniei de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea foarte puțin toposului baștinei, fiorului tragic al istoriei moțești sau vieții băieșilor din "Băile" și "Băițele" patrulaterului aurifer Brad, Abrud, Sâcărâmb, Roșia Montană, pe care totuși le știam pe față și pe dos. Ușor masochist cum sunt, mă gândesc dacă nu cumva este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
diferitelor tradiții religioase, subsumabile aceluiași mitologem pe care îl confirmă în modalități particulare, o metodologie ce sustrage prin varietatea acestei omogenități morfologice intensiunea unei semnificații (religioase) independentă de condițiile ocurenței istorice a motivelor-suport6. Chestiunea „influenței sau originii iraniene” este un topos de multe ori folosit de Eliade, traversează literatura sa de specialitate și, decele mai multe ori, acele pagini care racordează elementele de folclor românesc la comparatismul istorico-religios. Bunăoară, originea legendei Avestiței „este, firește, orientală. Chiar numele de Sisinie trădează obârșia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu știu cum. Deziluzia mea are o explicație simplă: se întâmplă mereu cu locurile importante, faimoase, pe care datorită celebrității lor le decorăm cu tot felul de atribute exotice. Impactul cu realitatea este de regulă frustrant, pentru că dezgolește contururile reale, finite, ale toposului visat, pe care nu le mai poți dilua și extinde fără a te situa pe un teren fals, într-un fel de impostură sentimentală. Imaginația înnobilează ignoranța, dar nu o mai absolvă atunci când își pierde inocența. La Catedrala Sacré-Coeur, albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
văzduh ș-o criangă d’i nuc d’i la nuc pînă pi pragu căsî”. Motivul copacului - drum pe verticală între dimensiuni - apare în multe basme, însă varianta de față însumează simbolul solar cu cel al stâlpului lumii și cu topos-ul casei de pe celălalt tărâm, pentru care nucul constituie un traseu marcat. „Verticalismul ușurează mult acest «circuit» între nivelul vegetal și nivelul uman, căci vectorul său întărește și mai mult imaginile învierii și triumfului”, adică exact scopul suprem al inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
periodic lunca. Câmpia formată din aluviunile venite dinspre sacru devine, așadar, spațiul simbol al limitei extreme a creației. În basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu din Blaj, Alba, Samfira adapă porumbeii de la fântână (topos al comunicării cu sacrul) și află cum să evite ingerarea nefastă care ar opri-o în infernal. Așadar, în cazul ipostazei nespecifice a inițierii feminine dinamice, tiparul se repetă, fetele mai mari nu au înzestrarea necesară la nivel moral și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se conturează prin prezentul acțiunilor reiterate, în timp ce drumul dinspre uman și comentariul „înțelegător” al instanței naratoare se înscriu în durată, deci sunt exprimate prin timpuri ale trecutului. „Setea mortului”, care ocupă un loc important în practicile funebre, constituie un alt topos comun celor două mutații existențiale. Celui dispărut i se cară apă în mod simbolic timp de 40 de zile după momentul morții. Călătorul către lumea fără dor este astfel separat de stadiul anterior și asimilat noii condiții, similară regnului vegetal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lăcașul ființelor miraculoase păstrează aceleași definiri apofantice, negând familiarul: „Arghiri, sî mă cauț’ unde cânii nu latrî, nici cocoșâi nu cântî” (Izvoare - Soroca). Animalele specifice gospodăriei umane alungă spiritele malefice și de aici vine incompatibilitatea lor cu prezențele supranaturale. Un topos comun descântecelor și baladelor despre cele trei surori nubile îl constituie spațiul silvestru misterios: „Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață,/ Trei surori la flori,/ Ele mi-și pleca,/ La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj). Întunecimea absolută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și neofitul din colinde trece prin această anticameră a sacrului: „Pe cea luncă mândră-n jos,/ Domnului Domneo!/ Grele neguri s-au slobost./ Dar prin neguri cini se primblă?/ Da Todică cu Costică/ Pe cai negri-mpodobiți”. Câmpia constituie un topos al incursiunii mitice și, dacă adăugăm acest simbol descinderii pe care o întreprinde voinicul călare pe calul său htonian și sepulcral, avem toate mărcile coborârii în infern, loc prin definiție al încercărilor inițiatice. Soarele este în toate speciile folclorice călăuza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]