2,041 matches
-
de cât de jos pe aortă va fi efectuată anastomoza distală. Se prepară ambele regiuni inghinale în așa fel ca acestea să fie în câmpul operator steril pentru situația în care ar fi necesară canularea arterelor femurale pentru circulație extracorporală. Toracele se deschide printr-o incizie standard în măsura în care nu este necesară și înlocuirea porțiunii abdominale a aortei. Pentru înlocuirea porțiunii abdominale a aortei, incizia se va direcționa spre ombilic. Coasta a șasea se rezecă și dacă e necesară o expunere mai
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
în jos pe aorta toracică distală. În mod similar, unii pacienți au nevoie de înlocuiri extensive ale aortei ascendente distale sau arcului aortic și ale aortei descendente toracice sau toraco-abdominale, care se pot rezolva mai ușor prin partea stângă a toracelui folosind hipotermia profundă cu oprire circulatorie. În general, este de preferat ca intervențiile foarte extinse, asupra aortei ascendente, crosei și aortei descendente să se efectueze în doi timpi. Astfel, rezolvarea bolii anevrismale a aortei ascendente și crosei se operează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de 11-140C. Apoi, după declamparea aortei în proteză poate fi reluată perfuzia cerebrală prin canularea protezei sau eventual a crosei aortice sau arterei axilare drepte (mai rar). Hipotermia profundă poate fi utilă în cazul în care abordul aortei este periculos (torace cu aderențe, anevrism extins la peretele toracic, hematom periaortic etc.). În aceste situații este necesar uneori ca pacientul să fie răcit profund înainte de deschiderea toracelui. Oprirea circulatorie totală hipotermică mai trebuie luată în calcul la pacienții la care aorta este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mai rar). Hipotermia profundă poate fi utilă în cazul în care abordul aortei este periculos (torace cu aderențe, anevrism extins la peretele toracic, hematom periaortic etc.). În aceste situații este necesar uneori ca pacientul să fie răcit profund înainte de deschiderea toracelui. Oprirea circulatorie totală hipotermică mai trebuie luată în calcul la pacienții la care aorta este friabilă și la care clamparea aortică comportă un risc crescut de ruptură în momentul creșterii presiunii în arcul aortic imediat după clampare. Svensson și Crawford
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
timpului aortic se face controlul hemostazei iar heparina este antagonizată cu protemină. Hemostaza trebuie să fie impecabilă. Acumularea de material trombotic periprotetic în spațiul retroperitoneal poate avea consecințe dintre cele mai grave. Peretele anevrisimal este închis în jurul protezei. Se drenează toracele și abdomenul. Se coase diafragmul cu fir continuu nerezorbabil. REZULTATE În centre de tradiție și având mare experiență chirurgia anevrismelor de aortă ascendentă și crosă aortică se realizează cu risc relativ mic. La pacienții cu risc mic, fără tare sistemice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a miocardului revascularizat, verificată cu ecocardiografie transesofagiană. În stabilitatea hemodinamică se suprimă CEC și canulele. Se neutralizează heparina cu protamină, se desăvârșește hemostaza în pericard și mediastin și se asigură drenajul pericardic, medistinal și pleural dacă este necesar. Înainte de închiderea toracelui se măsoară și înregistrează debitele sanguine prin grefe cu una din metodele menționate verificând eficiența acestora. După închiderea sternotomiei, pacientul cu parametrii vitali monitorizați invaziv este transferat în terapia intensivă cardiacă unde se urmărește evoluția postoperatorie în continuare. Medicația perioperatorie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
multiplii factori de risc asociați și cu afecțiuni, cu localizări sau în stadii în care, cu câteva decenii în urmă, chirurgul nici nu îndrăznea să se gândească să-i opereze. Pe de altă parte mijloacele moderne de investigație a patologiei toracelui (de exemplu, fibrobronhoscopia, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, cateterismul cardiac) aduc elemente noi și utile anestezistului-reanimator în perioada perioperatorie. Lungul drum al anesteziei din chirurgia toraco-pulmonară a început la sfârșitul secolului XIX când s-a folosit primul burduf de ventilație cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
din totalul rezecțiilor pulmonare, 25-35 pe an în ultimii 5 ani. În întreaga lume majoritatea afecțiunilor chirurgicale toracice sunt oncologice (în special cancerul pulmonar). Progresele tehnice din domeniul investigațiilor și al anesteziei și terapiei intensive, au lărgit aria operațiilor pe torace nu numai sub aspectul riscului anestezico-chirurgical cât, mai ales al patologiei abordate (rezecții traheale sau de carenă, rezecții întinse cu plastie parietală, operații combinate toraco-abdominale sau toraco-vasculare, transplantul pulmonar etc.). În funcție de profilul secției, majoritatea operațiilor toracice elective sunt, în ordine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
trei elemente subliniate. Un al patrulea element este strict legat de anestezie, și cuprinde strategia și tehnica anestezică care va fi abordată individualizat fiecărui pacient. Investigația funcției respiratorii Prima etapă de evaluare a unui pacient propus pentru o operație pe torace este investigația funcției respiratorii și aceasta presupune o serie de etape care sunt parcurse în funcție de modificările respiratorii ale pacientului, patologia chirurgicală toracică și amploarea operației propuse. Prima etapă este examenul clinic și radiologic în urma căruia se pot obține date indirecte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
184]. Medicația din această perioadă, inclusiv cea anestezică, poate interfera cu funcția renală, anestezistului revenindu-i sarcina de a alege cele mai puțin nefrotoxice analgetice, antibiotice, relaxante musculare etc. Anemia și transfuzia de sânge. Pierderile intraoperatorii ale bolnavilor operați pe torace pot fi foarte mari, mai ales în cazul tumorilor mediastinale, ale supurațiilor și tuberculozei sau în chirurgia esofagului. Mulți pacienți sunt frecvent cu suferință cronică generatoare de anemie, nutriție deficitară și imunosupresie (afecțiuni oncologice, tuberculoză etc.). Pe de altă parte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
monitorizarea perioperatorie a făcut progrese remarcabile iar chirurgia toracică s-a dezvoltat incontinuu, mortalitatea perioperatorie oscilează între 2 și 12% [165, 172, 178, 179]. Se constată o scădere semnificativă a mortalității după lobectomii și pneumonectomii, dar diversificarea intervențiilor chirurgicale pe torace (esofag, trahee, mediastin) și vârsta mai înaintată a pacienților cărora în trecut le-ar fi fost refuzată operația, face ca să crească frecvența complicațiilor postoperatorii până la valori în jur de 50%, chiar mai mari pe unele statistici [62, 78, 149]. Rata
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
12-24 de ore înainte a fumatului permite reducerea oxidului de carbon în sânge și normalizarea pulsoximetriei [104, 150]). Terapia bronhodilatatoare. Se recomandă tuturor pacienților cu un grad de hiper-reactivitate bronșică care vor suferi o anestezie generală și intervenție chirurgicală pe torace să urmeze o astfel de terapie preoperatorie. Tipul și durata tratamentului este indicată și urmărită de pneumolog în funcție de cât timp permite a fi amânată intervenția chirurgicală. Se utilizează patru categorii de medicamente: beta2-simpatico-mimetice, agenți anticolinergici (ipatropium bromid), corticiozi inhalatori sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cea viscerală nu participă la durere), durere accentuată de mișcările respiratorii, mobilizare și tuse, se transmite prin ramurile pleurale ale nervilor intercostali. D. Durerea reflectată sau proiectată, este tot o durere de origine viscerală. Cea raportată la fața anterioară a toracelui pare a avea originea în iritația traheei, iar cea simțită la nivelul umărului de partea operată este datorată fie poziției pe masa de operație (durere somatică, directă) sau reflectă iritația pleurei diafragmatice și este transmisă pe calea nervului frenic [75
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
în cornul posterior al măduvei prin stimularea periferică a fibrelor mari aferente. Este posibilă și stimularea eliberării de endorfine [11]. Crioanalgezia presupune neuroliza cu blocare nervoasă pentru zile sau săptămâni. Presupune o oarecare dotare și este efectuată de chirurg pe torace deschis. Secționarea chirurgicală a nervilor intercostali, prin toracotomie sau prin incizie postero-laterală este rezervată durerilor mari postoperatorii, de obicei în zonele invadate tumoral. În concluzie, există o mulțime de metode analgetice posttoracotomie. Analgezia epidurală cu amestec de opioide și anestezice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cu jet cu frecvență înaltă. Celelalte tehnici de anestezie generală sunt folosite mai rar și nu diferă de cele din chirurgia generală. Anestezia pe un singur plămân (one-lung anesthesia-OLA) OLA sau anestezia endobronșică este tehnica de elecție pentru operațiile pe torace. Din 1958 s-a introdus pe scară largă, o serie de operații având indicații absolute (tabelul 2.21) [180]. -Deschiderea toracelui produce pneumotorax, atelectazie pulmonară unilaterală și șunt circulator intrapulmonar. -Poziția laterală pe masa de operație schimbă distribuția fluxului de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
generală. Anestezia pe un singur plămân (one-lung anesthesia-OLA) OLA sau anestezia endobronșică este tehnica de elecție pentru operațiile pe torace. Din 1958 s-a introdus pe scară largă, o serie de operații având indicații absolute (tabelul 2.21) [180]. -Deschiderea toracelui produce pneumotorax, atelectazie pulmonară unilaterală și șunt circulator intrapulmonar. -Poziția laterală pe masa de operație schimbă distribuția fluxului de sânge favorizând perfuzia plămânului decliv. -Compresia mediastinului pe plămânul ventilat scade complianța acestuia. -Manipularea chirurgicală a vaselor mediastinale, a inimii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
singur plămân, în poziție laterală, apare un șunt important în plămânul neventilat care în mod normal ar trebui să reprezinte 40-50% din debitul cardiac, ceva mai mare pentru plămânul drept. La acesta contribuie și alți factori cum ar fi deschiderea toracelui, factorii gravitaționali sau factori care țin de afecțiunile preexistente. Printr-un mecanism vasoconstrictor generat de hipoxemia locală și definit ca vasoconstricția pulmonară hipoxică (VPH), odată cu creșterea rezistenței vasculare pulmonare în plămânul neventilat, fracția de șunt este diminuată la valori de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne și simptome: - palpitații; - oboseală, astenie; - hipotensiune arterială, amețeli; - anxietate; - precordialgii; - dispnee secundar insuficienței mitrale; - sincope prin tulburări de ritm ventriculare; - spasmofilie. Examenul obiectiv: - poate evidenția un aspect normal sau uneori modificări ale toracelui, care nu sunt specifice prolapsului de valvă mitrală. - auscultație: clic mezosistolic urmat de suflu telesistolic (Galavardin) apical, care se accentuează în ortostatism, ca și la cardiomiopatii hipertrofice obstructive. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: unde T plate/negative în derivațiile inferioare și laterale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în primul rând de pericardita tbc (până la 70% din cazuri), apoi de cele virale, bacteriene, posttraumatice, după roentgenoterapie pe torace. Se consideră că pericardita reumatismală, practic nu evoluează spre forme constrictive [10]. Tablou clinic Simptome funcționale: dispnee progresivă de efort, dispnee de repaus, ortopnee, hepatalgii de efort. Semne obiective Examenul obiectiv al cordului - vibranța pericardică: zgomot supraadăugat protodiastolic, de intensitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intensă fiind descrisă de către pacient diferit ca violență (lovitură de pumnal, ascuțită, sfâșietoare, lovitură posterioară cu securea). O altă caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar fi: transpirații profunde, anxietate, greață, vărsături, lipotimii, insuficiența cardiacă congestivă, sincopă, accident vascular cerebral, neuropatie ischemică periferică, paraplegie sau moarte subită [10, 18, 26, 30
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dureri anginoase, tulburări respiratorii. Anevrismul disecant al aortei constă în disecția straturilor aortei, în zona mediei, cu pătrunderea sângelui din lumen printr-o ruptură a intimei. Cauza este ateroscleroza, iar tabloul clinic este dramatic: durerea de intensitate neobișnuită, localizată în toracele anterior și posterior, cu iradiere în umeri, cervical și abdominal, transpirații, dispnee, comă. Prognosticul este foarte rezervat. Evoluția anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu apariția unor complicații: embolii și rupturi ale sacului anevrismal. Examenul radiologic standard Face parte din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pleurale și digestive. Din punct de vedre radiologic, se prezintă ca o masă opacă, voluminoasă, situată la baza hemitoracelui. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intaroperator. LEZIUNI SUBDIAFRAGMATICE Herniile hiatale Clasificare Reprezintă pătrunderea permanentă sau intermitentă a stomacului în torace, la nivelul mediastinului visceral, prin hiatusul esofagian. Există mai multe clasificări: anatomică, după mecanismul de producere, a autorilor anglosaxoni. După autorii anglosaxoni [18], herniile hiatale pot fi: prin alunecare (tip I), prin rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
hiatale cu alte organe decât stomac (tip IV) (colon, epiploon, splină, intestin subțire, epiplon) (fig. 7.30). Herniile prin alunecare (tip I) constituie marea majoritate a herniilor hiatale (90-95%) [16]. Se instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de separare a diferitelor structuri: grăsime, mușchi, os) (fig. 7.32). Hernia postero-laterală (Bochdaleck) Anatomie Se realizează fie prin agenezia totală a părții postero-laterale a diafragmei (hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce, din perioada fetală, a viscerelor abdominale în torace), fie prin aplazia musculară a membranei pleuro-peritoneale (hernii fetale, cu sac, cu hernierea mai tardivă a vicerelor abdominale în torace). Optzeci la sută dintre aceste hernii apar pe partea stângă. Lărgimea defectului variază de la 1-2 cm până la absența completă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]