4,316 matches
-
Îi ofer o sesiune energetică ca să o ajut să facă față emoțiilor sale depresive, ea a fost iritată la culme și s-a simțit luată de sus. Totuși a fost dornică să mă lase să o ajut să scape de tortura pielii care o mînca. Așa că am pus-o să se Întindă pe podea și am Început. I-a testat energetic fiecare meridian din corp care putea fi implicat În starea pielii sale și i-am corectat fiecare dezechilibru. Către sfîrșitul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura și moartea protestanților. „Tom, Tom, the piper's son, / Stole a pig, and away did run! / The pig was eat, / And Tom was beat, / And Tom went crying / Down the street“. CÎntecel din secolul al XVIII-lea, despre violența familială
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acestora (În principiu, prin intermediul Închisorilor). În România, reeducarea - termen gândit de comuniști pentru a camufla ideea de „spălare a creierului” - a avut două etape: una brutală, extrem de dură, experimentată În Închisoarea de la Pitești Între 1949 și 1952 (această reeducare prin tortură fizică și morală la care au fost supuși cu precădere studenți de orientare legionară, dar nu numai, este cunoscută sub formula „fenomenul Pitești”, așa cum o explică Virgil Ierunca și alți cercetători); cea de-a doua etapă, mai rafinată, a constat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale reeducării pe cei trecuți prin ororile de la Pitești, se apela tot la declanșarea groazei și a spaimei (la fel procedaseră Eugen Țurcanu și echipa sa de torționari), dar se miza pe un „catharsis” cu scop contra-reeducator și, evident, fără tortură. Am propus sintagma contra-spălare a creierului (contra-reeducare) Întrucât o combinație de genul „des-spălare a creierului” sau „des-reeducare”, dar și variante precum „anti-spălare a creierului”, respectiv „anti-reeducare” mi s-au părut mai puțin utilizabile lingvistic și de departe neinspirate. Contra-spălarea creierului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am mari dubii În privința validității termenilor propuși. Cel de „contra-spălare a creierului” mi se pare de-a dreptul hilar, și nu l-aș reține sub nici un motiv. Brainwashing s-a folosit, pentru prima oară, pentru a desemna presupusele tratamente de tortură psihiatrică aplicate de către Stalin În procesele din anii ’30, dar termenul a intrat În uz și a dobândit legitimitate tehnică definitivă În urma războiului din Coreea, când s-a demonstrat că mulți prizonieri americani au suportat un tratament de „spălare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
probabil vei fi prins - pentru că pereții au urechi - și atunci e vorba de rezistență... Cornel Vâlcu: Eu aș numi asta - că unii au fost prinși - „ghinion”. Ruxandra Cesereanu: În cazul lui Gheorghe Ursu, prin ceea ce i s-a Întâmplat (arestarea, tortura, moartea), ceea ce ar fi putut să fie numai supraviețuire, prin jurnalul său limpede orientat Împotriva regimului Ceaușescu, a devenit rezistență. Ovidiu Mircean: Ruxandra, mie mi se pare absolut inoperantă distincția dintre supraviețuire și rezistență. Atâta vreme cât sistemul Își propunea În mod
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ridica-o este următoarea: În afară de judecata la rece asupra oportunității memoriei, nu se exercită asupra voastră o presiune de natură psihologică și afectivă atunci când Ștefan Borbély vă predă evenimente Întâmplate În obsedantul deceniu, sau Ruxandra Cesereanu vă prezintă cărți despre tortura politică? Nu există și o presiune de altă natură, să-i spunem umană, care să vă tulbure la contactul cu aceste istorii? Desigur, din punct de vedere teoretic, există un câștig În orice surplus de informație. Ceea ce Întreb este dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întrebau: „Dar ce făceați dumneavoastră acolo, doamnă Lucreția? Ce făceați Între bărbații aceia?”. Lucreția mersese Împreună cu soțul ei În munți, erau foarte tineri, proaspăt căsătoriți; dacă ar fi fost arestată, știa că ar fi fost În stare să cedeze sub tortură și să spună locurile ascunzătorilor, sau nume, sau cine știe ce alte informații; și atunci a fugit În munți ca să fie cu soțul ei, dar și din loialitate etică. Ceilalți din grup au ezitat dacă să o primească sau nu. Fiindcă au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Acordul Internațional pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale. Cele două convenții au fost ratificate, devenind lege În 1976. În 1979, ONU a adoptat Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor. În 1984, aceeași organizație a adoptat Convenția Împotriva Torturii și a altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante. Convenția referitoare la Dreptul la Dezvoltare a fost adoptată În 1986. Convenția ONU pentru Drepturile Copilului a fost adoptată În 1989. În 1993, ONU a Înființat postul de Înalt Comisar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și observarea acordurilor. Organizațiile femeilor au avut o contribuție esențială În elaborarea Convenției pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor din 1979. Amistiția Internațională și Comisia Internațională a Juriștilor au avut contribuții importante la Declarația și Convenția ONU Împotriva Torturii. Organizațiile de mediu au jucat un rol esențial În elaborarea Tratatului ONU pentru Biodiversitate din 199216. Cu toate că ONU nu are Încă autoritate extrateritorială pentru a constrânge observarea drepturilor omului, Uniunea Europeană are - ceea ce o face prima instituție politică neteritorială din istorie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
majoritate, se simt bine când ceilalți arată interes pentru persoana lor. Mult mai greu este atunci când trebuie să vorbim în fața mai multor persoane. Ce vom face în acest caz? Pentru unii oameni, a vorbi în fața unui auditoriu este o adevărată tortură, deoarece se tem că nu vor avea succes. Cum putem vorbi eficient? Commarmond si Exiga (2003) observă că o prezentare de succes trebuie să urmărească ca audiența să fie: - interesată - deoarece în prezentare vorbitorul le povestește lucruri din viața lor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de luptă (1921) conține, în prima parte, stricte consemnări ale unor fapte. Cel care își făcuse „un ideal din splendidele abstracțiuni ale minții omenești” și se apropiase de frumusețea culturii antice se trezește „în mijlocul realității ca într-o cameră de tortură”, simțind dramatic cum o parte a sufletului său se stinge. Cum luptele sunt tot mai intense, și relatarea devine mai densă, mai accelerată. Pierderile suferite, cruzimea războiului sporesc alarma interioară, aducând însă la suprafață valori precum solidaritatea, voința de a
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
m-a trăit și ieri, M-a amăgit cu fapte false și reci mângâieri Când a săpat în mine mai rău ca într-o stâncă, Cum sapă apa iute rana cea mai adâncă. A scrijelit, cu dalta, minute și secunde Tortura cea mai lungă exact acolo unde Coșmarul cel mai groaznic se întronează rege: În pieptul meu rănit, ce nu poate alege. Prezentul acesta, zic, mă va trăi și mâine, Mă va servi la prânz cu apă și cu pâine, Eu
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
bucuria Împărăției veșnice. Părinții Bisericii insistă asupra ideii că etapa cea mai dureroasă și cea mai înfricoșătoare a unei inițieri în credință este, incontestabil, confruntarea cu răul în forma sa umană, și fac din episodul anticristologic un veritabil „instrument de tortură” religios, în vederea îndumnezeirii ființei umane. Ancheta noastră se oprește la Theodoret al Cyrului, dar ea ar putea continua până în zilele noastre. Anticristul nu încetează să bântuie civilizația noastră la mai multe niveluri ale gândirii: politic, literar, teologic. Ultima confruntare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Deuteronomul 32, 22); focul veșnic, de nestins, opus vieții veșnice (Matei 25, 46); focul mereu în acțiune într-o alcătuire subterană fără ieșire, concretizare a mâniei de neocolit a lui Dumnezeu, stârnită de păcat 504. I se alăturau chinul, munca, tortura - „scaune de focu”, „capaciu de fieru, și stâlpurile lui de fieru, și de stâlpurile era spânzurat nărod multu, bărbați și muieri, de imbi” - într-un concert ce pune în acțiune mai mulți agenți. Celor ce aveau „sufletul legat și muncit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chin ale persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el este mai apropiat de efortul de reparație prin pedeapsă, decât de suferința propriu-zisă. Formele de manifestare ale acestuia au o mare varietate de aspecte: plânsul, disperarea, izolarea și fuga, tortura fizică, remușcarea. Toate sunt, În final, chinuri omenești. Să le analizăm În continuare. 1. Plânsul Este manifestarea fizică, exterioară a durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o stare de sfâșiere interioară, o durere sufletească sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a venit pentru cei care ades au chemat-o. Mai târziu, Voltaire va face o afirmație asemănătoare: Quand on a tout perdu, quand on n'a plus d'espoire, La vie est un oprobe et la mort un devoire. 4. Tortura Tortura este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
venit pentru cei care ades au chemat-o. Mai târziu, Voltaire va face o afirmație asemănătoare: Quand on a tout perdu, quand on n'a plus d'espoire, La vie est un oprobe et la mort un devoire. 4. Tortura Tortura este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o regresiune psihologică profundă, În scopul obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot sustrage nici chinului remușcării sufletești, pe care „legea morală din mine” o impune persoanei mele, deși aș vrea să mă eliberez de sub imperiul acesteia. Se poate desprinde din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]