1,417 matches
-
într'același sorocu de vreme, asemănatu în tote cu cele cuprinse în art. 41. Articolul 45 Neprecurmarea tovarsiei, după sfîrșirea sorocului seu, se va dovedi printr'o aretare înscrisă a tovarasiloru. Acesta, aretare și tote actele cuprindetore de desfacere de tovărășia mai înainte de soroculu celu hotaratu prin actulu ce a fostu asediat'o, ori ce schimbare, sau tragere de tovarăși, tote tocmelile sau punturile cele nouă, ori ce schimbare, la suntu supuse la formalitățile randuite în articolile 41, 42, si 43
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pedepsa, de la una sută pînă la trei mîie lei la cutia arestatiloru. Judecătoria competența va putea se'i osindesca, după intemplari, sau la tote aceste împreună, sau numai la una, sau la doue. Articolul 46 Afară de cele trei feluri de tovărășii susu numite, pravila mai cunosce întovărășirile negutatoresci în impariasire. Articolul 47 Aceste întovărășiri privescu la una, sau la mai multe lucrări de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele învoite, după partea ce se cuvine fie-cărui și după
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
48 Întovărășirile în impariasire se potu dobîndi prin aretarea catastiseloru a corespondinței, seu prin dovadă cu marturi, de va găsi cu cale tribunalulu a o priimi. Articolul 49 Întovărășirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalitățile orînduite pentru cele-l-alte tovărășii. SECȚIA I Pentru prigonirile intra tovarăși și pentru chipulu de a le isbrani. Articolul 50 Ori ce prigonire între tovarăși și pentru pricini de tovărășia, se va judeca prin judecători aleși (arbitri). Eretocrisia, la asemenea prigoniri, se socotesce că unu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
priimi. Articolul 49 Întovărășirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalitățile orînduite pentru cele-l-alte tovărășii. SECȚIA I Pentru prigonirile intra tovarăși și pentru chipulu de a le isbrani. Articolul 50 Ori ce prigonire între tovarăși și pentru pricini de tovărășia, se va judeca prin judecători aleși (arbitri). Eretocrisia, la asemenea prigoniri, se socotesce că unu tribunalu de anteia cercetare. Articolul 51 Hotărîrea aleșilor judecători va avea apelație la inaltulu Divanu, seu la Tribunalulu de comerciu, de se va margini cererea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
în sorocu de trii dile de la depunerea chartiei la cancelaria. Articolul 61 La randuelile de mai susu suntu supuși de o potriva: veduvele, moștenitorii seu cei ce aducu obrazulu celoru întovărășiți. Articolul 62 De sînt interesați într'o prigonire de tovărășia comercială niscare-va nevirsnici, epitropulu loru nu poate se se lapede de-a dreptulu de a da apelație în potriva hotărîrei judecatoriloru celoru aleși. Articolul 63 Tote jălbile în potriva tovarasiloru celoru neînsărcinați cu lămurirea socoteliloru tovarasesci, în potriva veduveloru loru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
lămurirea socoteliloru tovarasesci, în potriva veduveloru loru, a mostenitoriloru loru, seu a celoru ce a u avea vre unu dreptu din partea loru, se prescriu, (adică 'și perdu dreptulu de reclamația) în sorocu de cinci ani, socotiți de la sfirsitulu sau desfacerea tovărășiei, candu cartea de tovărășia ce areta catu are să fia, sau actulu de desfacere s'a lipitu, spre sciinta publicului în sala tribunalului, si s'a trecutu la condica după coprinderea articoliloru 41, 42, 43 și 45, si candu, după împlinirea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
potriva veduveloru loru, a mostenitoriloru loru, seu a celoru ce a u avea vre unu dreptu din partea loru, se prescriu, (adică 'și perdu dreptulu de reclamația) în sorocu de cinci ani, socotiți de la sfirsitulu sau desfacerea tovărășiei, candu cartea de tovărășia ce areta catu are să fia, sau actulu de desfacere s'a lipitu, spre sciinta publicului în sala tribunalului, si s'a trecutu la condica după coprinderea articoliloru 41, 42, 43 și 45, si candu, după împlinirea acestei formalități, nu s
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
trii dile. La intemplare de falimentu din partea unei societăți în nume cuprindatoru, arătarea va cuprinde numele și însemnarea domiciliului fia-cărui din companionii cei împreună respundetori, si se va face la tribunalulu locului unde se află celu de căpetenia stabilimentu alu tovărășiei. Articolul 187 Arătarea falitului trebuie se fia în otita și cu bilantu din parte-i, sau se cuprinde pricinile care 'lu au opritu de a da bilantu. Bilantulu va curinde arătarea pe anume și prețuirea tutuloru averiloru miscatore și nemiscatore
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desființeze mai la urmă tribunalulu, si chiaru de sine. Articolul 203 Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, si pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovărășie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai in stabilimentulu celu de căpetenie alu tovărășiei, ci și la sălășluința fia căruia din tovărășii cei împreună respundetori. Articolul 204 Tribunalulu va supune, în sorocu de doue-deci și patru de ore
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul 203 Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, si pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovărășie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai in stabilimentulu celu de căpetenie alu tovărășiei, ci și la sălășluința fia căruia din tovărășii cei împreună respundetori. Articolul 204 Tribunalulu va supune, în sorocu de doue-deci și patru de ore, la cunoscinta Departamentului Dreptatei, prescurtare după hotărîrea să asupra darei pe fata a falimentului, insemnandu cele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, si pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovărășie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai in stabilimentulu celu de căpetenie alu tovărășiei, ci și la sălășluința fia căruia din tovărășii cei împreună respundetori. Articolul 204 Tribunalulu va supune, în sorocu de doue-deci și patru de ore, la cunoscinta Departamentului Dreptatei, prescurtare după hotărîrea să asupra darei pe fata a falimentului, insemnandu cele mai de căpetenie randueli ce se coprindu într
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
creditoriloru ce voru fi fată, se va îndupleca la acestă se va putea da falitului din acea avere o sumă dreptu ajutoru. Sindicii voru propune cătățimea acei sume, si tribunalulu o va hotărî. Articolul 274 Candu va face falimentu o tovărășia comercială, creditorii voru putea să încheie concordatu cu unulu seu mai mulți din tovarăși. - La acestă intemplare, tota averea tovărășiei va privi pe sema unirii creditoriloru; iaru averea personală a tovarasiloru cu carii se va fi făcutu concordatu; nu se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dreptu ajutoru. Sindicii voru propune cătățimea acei sume, si tribunalulu o va hotărî. Articolul 274 Candu va face falimentu o tovărășia comercială, creditorii voru putea să încheie concordatu cu unulu seu mai mulți din tovarăși. - La acestă intemplare, tota averea tovărășiei va privi pe sema unirii creditoriloru; iaru averea personală a tovarasiloru cu carii se va fi făcutu concordatu; nu se va lua pe sema unirii, si învoirea particulară, ce se va fi făcutu prin concordatu, nu va putea volnici pe
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
particulară, ce se va fi făcutu prin concordatu, nu va putea volnici pe cei ce 'lu voru fi dobanditu, să platesca vre-o suma din cele cuprinse într'acea învoire, de catu din altă avere a loru, iaru nu a tovărășiei. - Tovarasulu care va fi dobanditu concordatu particularu pe sema să, va fi slobodu de ori-ce împreună răspundere. Articolul 275 Sindicii infatisada masă creditoriloru, si sînt însărcinați cu răfuirea datoriiloru. - Cu tote aceste, creditorii voru putea să i imputernicesca a nu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dobîndă loru și cheltuelile urmate, va putea dobândi a sa restatornicire. - Daru, de va fi tovarasu alu vre unei case de comerciu, caduta în falimentu, nu va putea să o dobandesca, de catu după ce va face dovada că tote datoriile tovărășiei s'au platitu intru întregimea loru împreună cu dobandile și cheltuelile, si chiaru de va fi făcutu elu vre unu concordatu împarte pe sema să. Articolul 339 Ori-ce cerere de restatornicire se va îndrepta catra departamentului dreptatei, însoțindu jaluitorulu pe lînga
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul UNIC Ministerul Agriculturii și Domeniilor este autorizat să dea în plină proprietate tovărășiei țărănești "Iascinschi" suprafață de 200 ha din moșia Popeni, sătul Popeni, județul Bălti, fostă proprietatea Nădejdea Marchievici și Sofia Sinadino, actualmente proprietatea Statului, în urma exproprierii, în locul terenului de 343 ha, 6.106 mp., ce Statul trebuia să restituie sus numitei
LEGE nr. 186 din 28 iunie 1930 prin care Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cedează în deplina proprietate tovarasiei taranesti "Iascinschi" din satul Romanca, judeţul Balti, suprafaţa de 200 ha. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140290_a_141619]
-
țărănești "Iascinschi" suprafață de 200 ha din moșia Popeni, sătul Popeni, județul Bălti, fostă proprietatea Nădejdea Marchievici și Sofia Sinadino, actualmente proprietatea Statului, în urma exproprierii, în locul terenului de 343 ha, 6.106 mp., ce Statul trebuia să restituie sus numitei tovărășii țărănești, recunoscută proprietara asupra lui prin decizie a Curții de Casație și pe care Statul l-a expropriat dela aparentul proprietar, Banca țărăneasca din Basarabia. Prin cedarea terenului, ce face obiectul prezenței legi, decizia Curții de Casație se va considera
LEGE nr. 186 din 28 iunie 1930 prin care Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cedează în deplina proprietate tovarasiei taranesti "Iascinschi" din satul Romanca, judeţul Balti, suprafaţa de 200 ha. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140290_a_141619]
-
executării bugetului trimestrial pe trimestrul expirat. Articolul 13 Ministerul Finanțelor va da indicații ministerelor cu privire la întocmirea și executarea bugetelor trimestriale, ținînd seama de condițiile și activitatea specifică a fiecărui minister în parte, indicații care sînt obligatorii pentru ministere. Articolul 14 Tovărășii miniștri și tovărășii conducători ai instituțiilor centrale sînt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezenței hotărîri. --------------
HOTĂRÂRE nr. 551 din 11 iunie 1949 privind executarea Bugetului de Stat pe bază de bugete trimestriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141301_a_142630]
-
pe trimestrul expirat. Articolul 13 Ministerul Finanțelor va da indicații ministerelor cu privire la întocmirea și executarea bugetelor trimestriale, ținînd seama de condițiile și activitatea specifică a fiecărui minister în parte, indicații care sînt obligatorii pentru ministere. Articolul 14 Tovărășii miniștri și tovărășii conducători ai instituțiilor centrale sînt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezenței hotărîri. --------------
HOTĂRÂRE nr. 551 din 11 iunie 1949 privind executarea Bugetului de Stat pe bază de bugete trimestriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141301_a_142630]
-
Satu Nou 8. Ștefănești 9. Vlaiculesti 31. Ion Roată 1. Ion Roată 2. Brosteni 32. Jilavele 1. Jilavele 2. Slatioarele 33. Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
am nici o îndoială. Și, de altfel, nici nu mai pot trăi în felul acesta. M-am deprins puțin cu aceste gânduri și-mi închipui că nici o hotărâre nu mi-ar fi grea. Cu tine o dată, oricât de ciudată ar părea tovărășia, o bătrână și un tânăr. Amândoi, ca în grădină, bunica și nepotul, prin cer și nori, mai departe, la bunicul...” Nefericirea apare ca o obsesie pentru erou, așa cum reiese și din nuvela Bunica se pregătește să moară: „Oamenii se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
vorba de nuvela Parada dascălilor în care eroul își închipuie scena morții sale, ajungând la concluzia că la această imagine „te cuprinde o imensă milă de tine și o părere de rău că ți-ai pierdut atâta timp în amicale tovărășii cărora le-ai dat tot sufletul.” Nimeni nu ar putea contesta că spaima de moarte nu este, în proza lui Holban, trăită autentic, întrucât ea domină conștiința eroului și devine o obsesie. „Personajul experimentează moartea doar imaginativ și atunci experiența
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
În timpul conferinței radiofonice bărbatul trimite tremurate semnale ale dragostei sale , dar la capătul firului nu se găsește nimeni. Cu o altă ocazie , Sandu știe că se va transmite la radio muzică italiană din secolul șaptesprezece: “Și ce minunată va fi tovărășia noastră, prin spațiu, vibrând la aceleași sunete. Vom reuși să alungăm distanța dintre noi. Streinii care ne înconjoară, și pe care suntem obligați să-i suportăm vor dispărea. Vom fi doar noi doi.” Însă momentul de comunicare este ratat pentru că
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
față de mijloacele de producție; o dezvoltare economică de ansamblu slabă; lipsa de libertate a ființei umane și inexistența (încă!!!) a omului nou, complex, despărțit definitiv de atavismele trecutului său de mii de ani. Oricât de porniți au fost împotriva trecutului, "tovarășii" și-au dat seama că nu pot ajunge direct din feudalism în comunism, adică nu pot impune dintr-o dată "binele" general asupra "răului" general. Cu toate acestea, au uitat să ofere termene și perioade istorice, lăsând în grija practicienilor aceasta
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
reguli suplimentare; reguli pe care alții nu le-ar înțelege sau nu ar dori să le respecte. Însă când discutăm despre problema repartiției în socialism, confuzia este uriașă și este dată de ceea ce înțelege socialismul prin repartiție. În primul rând "tovarășii" și-au propus ca fiecare om să dețină un acces egal la rezultatele muncii tuturor. Repartiția se face după criterii birocratice, în care funcționarii știu mai bine cine merită să trăiască mai bine și cine nu merită să trăiască mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]