11,052 matches
-
că zâmbește șeful de post. - Pe Urâtu! Mergeam la prânz acasă, că așa vorbisem cu femeia, nu aveam ce lua în traistă și ea a zis ca să merg la masă acasă, face ciorba până atunci, și am luat-o cu tractorul peste câmp, miriștea nu fusese arată și mergeam încet, cu coatele pe volan, voiam să-mi aprind o țigare, fir-ar mama ei a diavolului să fie de buruiană spurcată, și parcă am văzut maldărul ăla de paie că mă
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Poate era deja mort? - Mi s-a întunecat mintea, tovarășu’... Mi s-a întunecat mintea... Avea ochii holbați, parcă mă privea, îi curgea sânge din gură, eu l-am omorât, eu, blestemată treabă... L-am acoperit cu paie, am tras tractorul la margine, am șters cu cârpa urmele de roți pe toată miriștea... mă mir că nu m-a văzut nimeni, cred că eram în pragul nebuniei, apoi am ocolit câmpul și m-am întors la fermă, am zis că ciorba
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
mică pentru asta. Mai târziu, pe drumul de țară o uimiră salcâmii și forma coronelor uriașe. Uriașe erau și șurile geometrice, din baloți de lucernă, de care tatăl vorbea cu mândrie, că doar el și colegii lui îi căraseră cu tractorul, din câmp. Erau multe șuri acolo, adevărate piramide, înalte de 30 de metri și luuungi de 200 de metri. Și drumul i-a dus încet, încet la Stațiunea Zootehnică. Cei trei au trecut prin incinta localului și grădina de vis
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
e plină de păsări, avem și stupi, grădina e plină vara cu de toate, gândește-te și tu cum puteam eu să te las acolo știind că ai nevoie și eu să stau cu mâinile încrucișate. Doar știi Vasile cu tractorul câștigă foarte bine, iar acum e tractorul nostru am reușit să-l cumpărăm, și eu pe lângă cei trei copii ai mei mai am în grijă o fetiță de la stat, pe care o îngrijesc ca pe copilul meu, acum este la
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
grădina e plină vara cu de toate, gândește-te și tu cum puteam eu să te las acolo știind că ai nevoie și eu să stau cu mâinile încrucișate. Doar știi Vasile cu tractorul câștigă foarte bine, iar acum e tractorul nostru am reușit să-l cumpărăm, și eu pe lângă cei trei copii ai mei mai am în grijă o fetiță de la stat, pe care o îngrijesc ca pe copilul meu, acum este la școală dar ai să o vezi când
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
și atunci, veșnica însămânțată de poftele lui lui Titi Sfârc, o reprezentantă a omului simplu, cel a cărui voință a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uși, țevi, la tractoare „Că din tractoarele de la SMA am apucat și noi vreo două cu care să ne agonisim ceva”.), cu practicarea bișniței, ce i-ar putea îmbogăți: „Acu, cât nu s-a prins lumea despre noul mers al vremilor.” Și, nu în
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
însămânțată de poftele lui lui Titi Sfârc, o reprezentantă a omului simplu, cel a cărui voință a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uși, țevi, la tractoare „Că din tractoarele de la SMA am apucat și noi vreo două cu care să ne agonisim ceva”.), cu practicarea bișniței, ce i-ar putea îmbogăți: „Acu, cât nu s-a prins lumea despre noul mers al vremilor.” Și, nu în ultimul rând, cu
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
flori frumos colorate, cu mirosuri îmbietoare.” S-au boierit țăranii!’’ mi-am spus în gând, știind că în perioada copilăriei mele, la ore matinale ale zilelor de vară, primăvara ,și până toamnă târziu, ulițele satului forfoteau de oameni ,animale ,atelaje ,tractoare cu remorci și mașini de dimensiuni mari,în special camioane...Cultivau și întrețineau terenurile, apoi culegeau și depozitau recoltele.Bineanteles, în funcție de anotimp. Știu, atunci se exagera , muncind aiurea ,zi lumină , dar acum se exagerează și mai și, stând degeaba, anapoda
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
din exploatările forestiere, lotrenii, care indiferent de anotimp, pe arșiță, ploaie, vânt sau viscol, înfruntau cu stoicism stihiile naturii, extrăgeau arborii marcați din parchetele de exploatare ce se întindeau de la poale până în vârful munților, îi coborau la vale cu atelaje, tractoare sau funiculare, apoi buștenii erau încărcați în mașini care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele din depozite unde erau sortați și duși la gatere, urmând să fie transformați în cherestea. Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice, mașini de transport masa lemnoasă, strunguri, freze, gatere, cazane, instalații pentru benzile transportoare, macarale și instalații de descărcat, calea ferată, toate acestea au fost valorificate de cei care satatul le-a făcut “plocon
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
de guvern, cum am presupune, ci de ruși, care se stabiliseră în comuna noastră. Printre motivele atribuirii statutului de chiabur, după ce comuniștii au ajuns la conducerea țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
spune asta, având în vedere că marile greve și marile mișcări de stradă din �89 nu s-au produs aici, populația a fost relativ liniștită, un număr important de persoane aveau locuri de muncă bine retribuite, aici se fabricau inclusiv tractoare, de la Brașov au fost transferate două secții de tractoare și se fabricau cutii de viteză pentru camioane, pe urmă zona de lângă Sf. Gheorghe, zonă agricolă foarte bună în ce privește producția de cartofi; și acum se cultivă cartofi în zonă, dar sunt
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
marile mișcări de stradă din �89 nu s-au produs aici, populația a fost relativ liniștită, un număr important de persoane aveau locuri de muncă bine retribuite, aici se fabricau inclusiv tractoare, de la Brașov au fost transferate două secții de tractoare și se fabricau cutii de viteză pentru camioane, pe urmă zona de lângă Sf. Gheorghe, zonă agricolă foarte bună în ce privește producția de cartofi; și acum se cultivă cartofi în zonă, dar sunt ani în care nu se poate desface producția de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
am luat, într-un fel adio! -Plec la unchiul meu! mi-a spus Matei. -Sigur și definitiv? l-am întrebat. -Am să stau cu el! O să fie bine, pentru că este tractorist și mi-a spus că o să mă plimbe cu tractorul toată ziua. Ne-am uitat la el cu admirație, mai mult să-i facem placere și fără să ne vadă, uitându-ne una la alta, am strâmbat din nas. -Daca vrei îți dau iepurele! i-am spus cu stranger de
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
prietena sa. „Nu mă vor înțelege și nu am argumente convingătoare, încă”, era gândul care-l obseda tot mai greu pe măsură ce treceau zilele. „Mama vrea să rămân acasă, la munca câmpului. S-ar bucura să mă angajez undeva aici, pe tractor... Tata vrea să-mi fac un rost la oraș, ca intelectual. Nu înțelege cât de greu este, chiar dacă vremurile s-au schimbat mult. De câțiva ani încoace, ei câștigă tot mai puțin, chiar dacă producția este bună la toate capitolele, pentru că
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
arunci și pământu-afară. E muncă grea. Îți termini șalele acolo... - Da, dar acolo sunt pontat două zile și jumătate la o zi de muncă, tată, adică plata este... - Nu! Am zis și gata! Nu-ți mai place să mergi pe tractor, sau care-i treaba? - Îmi place, tată, cum să nu! a exclamat repede băiatul, parcă de teamă ca tatăl să nu se răzgândească. Nu știu dacă-mi rămâne timp liber să învăț. Poate nu ai auzit că și acolo se
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
faci copii, da’ ești inginer. Nu stai la țară să pigulești iarba cât îi ziulica de lungă. „Și dacă vii la SMT, ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile pline de praf ale câmpului. Și o să se bucure mă-ta, săraca. O să creadă că așa ai vrut tu și să vezi ce casă îți ridicăm aici, să-ți aduci
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
sobele școlilor și ale spitalelor, casele celor necăjiți. Lemne erau în pădure, dar lipseau mijloacele de a le transporta la cei în suferință, altă consecință a războiului, care a distrus parcul de mașini. Vlădica Justinian Marina a găsit soluția. Un tractor cu două sănii mari trase după el a împlinit această lipsă, cărând tone de lemne de foc acolo unde era de trebuință. Mult timp după aceea s-a vorbit în Moldova de tractorul cu lemne al părintelui Justinian. Părintele necăjiților
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Vlădica Justinian Marina a găsit soluția. Un tractor cu două sănii mari trase după el a împlinit această lipsă, cărând tone de lemne de foc acolo unde era de trebuință. Mult timp după aceea s-a vorbit în Moldova de tractorul cu lemne al părintelui Justinian. Părintele necăjiților și tătăl orfanilor Marea problemă a Moldovei acelor ani era ocrotirea copiilor, îndeosebi a celor orfani, ajutorarea văduvelor, invalizilor, foștilor prizonieri și deportați scăpați din lagăre și refacerea gospodăriilor distruse de război. Pentru
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Un dos de palmă i-a zdruncinat măselele, dar nu și pofta de viață, însă mai târziu, mătușa l-a mai iertat o dată și el se simțea parcă răzbunat fiindcă o făcuse să geamă de parcă ar fi călcat-o cu tractorul. Au terminat lucrurile târziu în noapte, abia după ce l-au dus pe unchiul Filică în casă, deoarece eforturile lui de a ajunge acolo se terminaseră în cotețul porcului de unde nu mai știa să iasă. Viața lui Culae deveni astfel destul de
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
practică la arahide americane s-a arătat dezbrăcată de strălucire, într-o lumină mohorâtă. Văzând cum stau lucrurile, m-am îmbrăcat gros, mi-am încălțat cizmele de cauciuc și am plecat spre școală. În poarta școlii trăsese deja unul dintre tractoarele cu care urma să fim transportați spre câmpul de arahide, iar copiii așteptau frumos aliniați, fiecare cu câte o găleată în mână, să se suie în remorcă. După ce m-am asigurat că toți elevii ce îmi fuseseră repartizați se cocoțaseră
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
îmi fuseseră repartizați se cocoțaseră în remorcă, m-am urcat și eu în cabină, pe scaunul de lângă tractorist. Cu chiu cu vai, printre hârtoape și hurducături, cu o viteză de melc, am ajuns la locul faptei. Am coborât cu toții din tractor și ne-am grupat, așteptând ca inginerul agronom să ne îndrume spre parcela pe care trebuia să o recoltăm. Între timp, au mai sosit pe câmp și alți școlari și profesori. Cu ochi albaștri și în picioarele goale Agronomul, un
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
ăsteia în coarne, a spus una dintre ele. Nu pățește asta nimic, e învățată cu frigul. - N-are părinți?, am întrebat-o eu, prefăcându-mă că nu auzisem ce spusese. - N-are, mă-sa muri din beție, a lovit-o tractorul, iar ta-su să duse pe lumea ailaltă tot de prea mult trăscău. Pe ea o crește bunică-su. Haine de la București N-am mai zis nimic. Mă gândeam la cocioaba în care locuia probabil Daniela, singură cu un bătrân
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
te asociezi cu vecinii ca să poți beneficia de toate realizările tehnice de astăzi. În ajutorul dat celor care muncesc Dumnezeu le-a iluminat mintea cum să obțină recolte mai mari. Și oameni de bine, cu binecuvântarea celui de sus, fac tractoare, semănători și combine de recoltat. Dar acestea nu pot lucra pe parcela ta. Au nevoie de holde cât vezi cu ochiul, altfel este daraua mai mare ca ocaua. Proprietatea, sfânta proprietate rămasă de la străbuni, rămâne chiar și în asociere. Fiecare
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
Deodată, deși pare-ncremenită, O dâră de cărbune avansează. - Să fie vreo surată rătăcită? Căci zboară, parcă-i beată și dansează! - Pasăre nu-i, căci prea se îngroșează în timp ce se apropie de sat ! De ce pământul oare trepidează, Ca-n vremea când tractoare-s la arat? O cioară mai semeață își ia zborul - De zor mă duc să văd de unde vine! Cu groază când revine zice: - Norul, Suratelor, e trenul de pe șine ! Cu fumu-i negru ce străbate zarea, El va mânji mândrețe de
NEGRU PE ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359088_a_360417]