1,183 matches
-
și nu de unul mecanic, raționalist. Este evident că un astfel de regim se bizuie pe principiul inegalității de drept dintre oameni. Conservatorismul dezvoltă, așadar, un tip specific de raționalitate, care se opune oricăror măsuri radicale ce nu convin manierei tradiționaliste de a interpreta lumea. Așa cum arată Adrian-Paul Iliescu, această viziune poate fi rezumată de dictonul conservator aparținând vicontelui Falkland, potrivt căruia "atunci când nu este necesar să schimbi nimic, este necesar să nu schimbi nimic". Aceeași atitudine poate fi regăsită și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
propusă de Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
atât definițiile mai importante, cât și perspectivele de abordare curente din literatura de specialitate, urmată de analiza empirică, cantitativă și calitativă a datelor disponibile relevante pentru cele trei concepte. Am încercat aici să surprind ce înseamnă a fi modern sau tradiționalist din punctul de vedere al locuitorilor a două comunități rurale din Ardeal, în ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate, și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modern sau tradiționalist din punctul de vedere al locuitorilor a două comunități rurale din Ardeal, în ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate, și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă. Capitolul patru se focalizează asupra acelui cadru, în același timp spațial, temporal, social și cultural, care este comunitatea. Într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre declinul comunității, analizele legate de acest cadru de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asemenea prin capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de sens la nivelul simțului comun. Ce înseamnă însă a fi modern din punct de vedere sociologic și mai ales care este sensul termenului de modern când el este raportat la două comunități rurale din Ardeal? Ce înseamnă a fi tradiționalist în același context? În ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raportat la două comunități rurale din Ardeal? Ce înseamnă a fi tradiționalist în același context? În ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu. Desigur problematica modernizării și implicit cea a tradiției este una complexă prin faptul că teoretic, toate aspectele vieții umane i se circumscriu se poate vorbi de o modernitate socială
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de valori și în mentalitatea unei societăți, se confirmă prin studiile cele mai recente. 2.3. Postmodernitate Conceptul de postmodernitate utilizat fie în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai înclinate spre schimbare. Interesant este că față de al doilea val al cercetării, realizat în 1997, tendința este de a opta mai mult pentru precauție în 1999 și mai puțin pentru îndrăzneală, ceea ce indică o concentrare mai mult spre polul tradiționalist. În cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, deschiderea la schimbare este mai mare decât la nivelul populației rurale a României (deși rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un suport permanent pentru identitatea națională și inclusiv prin faptul că instituțiile statului au avut după 1989 o relație activă, nu doar formală cu instituția religioasă (Dungaciu, 2004, Heintz, 2004). Concluzionând, am putea spune că românii se plasează la polul tradiționalist în ce privește credința și participarea religioasă. Atitudinea față de rolul femeii în societate este tratată pe larg în EVS 1999, printr-o serie de itemi ce pot fi văzuți în graficul și tabelul de mai jos. Pentru a obține o imagine mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale tradiției, modernității și postmodernității nu putem face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat că, legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să pună interesele proprii pe primul loc și de asemenea preferă o atitudine mai individualistă. Diferențele între cele două sate nu sunt pentru cea mai mare parte a itemilor semnificative statistic, ceea ce înseamnă că locuitorii celor două sate sunt la fel de tradiționaliști (moderni). Singurele diferențe semnificative statistic, cu alte cuvinte singurele atitudini sau comportamente care diferă, sunt: cele legate de imitație (tălmăcenii au un comportament mai imitativ pe când cei din Ludoș acționează mai degrabă orientându-se după voința proprie); și cele legate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
singurele atitudini sau comportamente care diferă, sunt: cele legate de imitație (tălmăcenii au un comportament mai imitativ pe când cei din Ludoș acționează mai degrabă orientându-se după voința proprie); și cele legate de familie (ludoșenii de data aceasta sunt mai tradiționaliști, preferând o familie mare, pe când cei din Tălmăcel preferă mai degrabă o familie mică); Chestionarul a măsurat de asemenea tradiționalismul / modernitatea locuitorilor printr-o serie de afirmații plasate pe o scală în cinci trepte. Graficul 3.5 arată mediile rezultate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apropiate, neexistând diferențe semnificative între opțiunea pentru diverse valori. Se poate observa că oamenii apreciază în mare măsură credința, familia, educația, munca, respectul pentru bătrâni, hărnicia, economisirea și mai puțin succesul, viața interesantă, averea, distracția, cu alte cuvinte apreciază valorile tradiționaliste și mai puțin pe cele moderne. Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Diferențele cu care oamenii din cele două sate percep și se raportează la ideea de comunitate sugerează faptul că, variabilele care determină existența și persistența în timp a unei comunități nu sunt legate doar de valori și modele de interacțiune tradiționaliste, de colectivități închise și izolate, ci pot fi și de altă natură. Se poate face presupunerea că pot exista comunități puternice și vii într-o lume marcată de modernitate atâta timp cât sunt fondate pe un nivel economic care să asigure bunăstarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
situația ca o femeie care își dorește un copil să îl crească singură, fără a avea o relație stabilă cu un bărbat.(acord / dezacord / depinde) 3. Tabel privind opțiunea pentru tradiționalism / modernitate în cele două sate Afirmații pentru măsurarea atitudinilor tradiționaliste/ moderne Tălmăcel (%) Ludoș (%) Mi-e teamă de schimbare, pentru că nu se știe niciodată ce poate aduce ea.*. Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. 35,1 64,9 30,3 67,3 Omul nu poate schimba
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0 Fiecare trebuie să aibe relații cât mai apropiate cu oamenii din sat. Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. 42,9 56,7 43,0 54,5 Sursa datelor: cercetare proprie * afirmațiile scrise cu caractere italice măsoară atitudinile tradiționaliste, pe când cele scrise cu caractere normale, măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic În chestionar Risc Îmi place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg spre etnicismul tradiționalist, izolaționist și represiv. Dar mediul urban, noile media foarte influente, presiunea modelor internaționale, libera circulație a valorilor îl contaminează inevitabil. Instinctul său îl împinge, printr-un reflex moral și social invincibil, cât mai aproape de Putere. Noua sa existență morală și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la o profundă modernizare. Personajul devine adesea grotesc: un dezrădăcinat, sedus subit de rock și sexy ! Mai ales în generația tânără, acest tip, fără identitate socială precisă, face adevărate ravagii. Cele două Românii (rurală și urbană, etnicist naționalistă și pro-europeană, tradiționalistă și modernistă) n-au ajuns încă și nici nu vor ajunge prea curând la o adevărată sinteză culturală. Realizarea sa presupune alte două condiții esențiale: o clarificare ideologică, în termeni cât mai limpezi și inteligibili posibil (ceea ce și încercăm să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu ura pentru revoluția socială și noile clase urbane. Situația ar reflecta, de fapt, o lipsă de sincronism între transformarea revoluționară a instituțiilor și a condițiilor de viață și evoluția lentă a sufletului românesc 10. Ideea de națiune, în viziune tradiționalistă, echivala cu o componentă naturală la baza dezvoltării umanității. Iorga nu susținea că națiunea ar fi o structură statică, admițând că dezvoltarea presupune și asimilarea de elemente străine. Această acțiune însă trebuia desfășurată cu prezervarea atentă a individualității. Locul în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literaturii. În fine, Iorga alocă un rol determinant literaturii naționale de inspirație rurală și limbii naționale ce contribuie la formarea sufletului poporului. Deși este un produs al unei societăți, literatura reprezintă și un factor ce influențează dezvoltarea comunității. În viziunea tradiționalistă a progresului, și naționalistul și scriitorul trebuie să se inspire din idealul național. Influența literaturii străine, a celei franceze în special, determină crearea "unui spirit greșit, care trebuia distrus", în contradicție cu literatura autohtonă ce reprezenta "spiritul sănătos, care trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
consecință, etnicul a vizat numai clasa țărănimii 16. În acest registru se regăsește și explicația faptului că cei mai mulți dintre creatorii provinciali dedicați localismului au rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]