62,782 matches
-
mulțumit de el, iar toți împreună sunt satisfăcuți de dimineața asta - au pus deja pe hârtie câte o strofă, câte o frază uluitoare pentru posteritate. Acum au chef să se strângă de beregată. J'ai donné dans un guepier; mă trag mai la margine. Și iată, întors de la cafenea, sunt mulțumit că am fost văzut! Că am iradiat eleganță în mijlocul unei duzini de scriitorași mototoliți și agitați, mirosind care a ceapă, care a usturoi, puși în fața calmului și a completului meu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
a cunoscut elitele neamului românesc, despre care a scris cu dragostea și mândria apartenenței la acest neam cu oameni iluștri, la această țară pentru care „timpul nu curge aritmetic, ci romantic, ca un fel de Râu al Dreptății ce-și trage obârșia din moși - strămoși, aducându-și albia Încet și sigur”. Volumul este ca un Îndreptar, o carte de suflet pentru cititori, pentru că oferă posibilitatea cunoașterii valorilor acestui popor, statornic pe aceste meleaguri, a ființei sale și a multor influențe nefaste
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Mihai Răcășan Autobiografie Sunt născut din flori. Numele mamei e Răcășan. Fie numele ei lăudat. Ea se trage din Țara Bârsei. A fost la București o singură dată, ca să se opereze. A zis că doctorii sunt oameni. Adică buni. Dar și ceilalți locuitori pe care i-a cunoscut - a mai spus - sunt oameni. Tot buni și ei. Eu
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie. O încropeală din pereți de scânduri, cu un acoperiș de tablă ondulată în care erau adăpostite și orătăniile ogrăzii în timpul iernii. Gicu trăsese un fir de la stâlpul electric și pusese un bec chiar deasupra mesei. Căci magazia n-avea alt "mobilier" decât o masă și un scaun. Pe masă: sârme și sârmulițe, șurubelnițe și șuruburi, cabluri și clești, un letcon, piulițe și lămpi
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Tatăl meu Rusia); icoana Înlocuită cu portretul lui Stalin consfințește triumful Răului (preexistent, care se Întinde Însă) și, uitat de „Părintele din ceriuri”, aduce - ironic - „laude” părintelui biologic („vrednicia ta de Tată”). Plîngerile sale, prevestirile rele, suferință atingînd pragul sacrificial, trase Într-o rostire ritualica, impregnata de tragism se lovesc de neincredere: „acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat”. Acuzat pentru „senzualitate excesivă”, izvodind „o poezie dezordonată” (scria M. Popa), aglutinînd motive, autorul Rod ului este
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
cetățean față de oraș. Eu însumi în această situație rămîn dator muzei cînd sub voluptoase eșarfe ea zilnic e gata de decizii și crede că-n afara eului totu-i calp totu-i străin. Că-n zadar cu o sfoară mai trag capul unui cadavru ilustru după mine cînd bat tobele din piele de capră: că mintea lui angajată de Dumnezeu la treburi urgente nu mai are vreme să se uite după culcușul părăsit la poarta căruia deja se zbat să intre
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi căștig pânia. De la Rusale m-am rugat, m a respinsu. Așa dară noi numai datorinte facem și avem (...). Mă rog deci Maestății tale să fii judecătoriu și să fie trași la răspundere...”. Nu i-a făcut dreptate Împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui român aflat În judecată cu ungurii, dar l-a eliberat din Închisoare, mai ales că Însuși Regele Carol I a intervenit pentru eliberarea
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În ’77 mă uitam cum se bat romanii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria romanilor” și alte cărți. În ’78, am venit acasa, am tras sorț și am jurat. Am cătanit În Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricină Între români și unguri. Până În ’93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
ta, ah, sosește ecoul, ca un tren ticsit de Întristare, cu macazul inimii ascuns de-un acar beat de iubire, cu podul inimii fracturat și supus! Zăpada iscălește testamentul, e Începutul risipire n lut, cu țurțuri Înhămați la dricul iernii, trag granița puternic spre sărut. Adânc și galeș, ca Încântarea Însăși, rostesc: e rodnică viața, Îmi place să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică suspină mânzul, spăl mortul cu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
oasele lor goale, degetele când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt cârligul în gât îmi mestec limba și-mi trag răsuflarea vântul nu încetează să mă spioneze vântul împinge înecații el împinge înecații oriunde când uit cine sunt stau pe plajă c-un pește mort în mână Un Godot va veni Un Godot va vani și mă va face să
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
confirmă ei cu tot spectrul larg al democrației pe care o reprezintă... — Pentru ce e nevoie? Încă mă codesc eu... Pentru alegeri zic ei pentru alegerile viitoare... Și m-au convins. Mi-am luat limbajul sindicalist la purtare și-am tras un discurs de-au zbârnâit toate sentimentele democratice de la stânga la dreapta. Pe urmă m-au instalat și mi-au spus: — Fă treabă!... Cu ce să fac treabă? am Întrebat eu... Cu telelfonu, cu secretara, cu faxu au zis ei
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
le-am zis: — Ne, ne, ne, nu ține: astea-s de formă; mie-mi spuneți cine-mi dă indicații; mie-mi trebuie cineva de care să-mi leg cureaua de transmisie... S-au codit ei, c-au crezut că-i trag de limbă, dar, până la urmă, mi-au spus: adică m-au branșat unde trebuia și miau spus: — Asigură-ne succesul!... Ne, ne, ne am zis eu, Încă nu-i de succes; eu cunosc munca sindicală; acuma trebuie să-mi spuneți
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
parte și Pacificul Întralta. Cum or să năvălească alții peste ei, când au asemenea lichidități?!... Ce, Pacificul e Nistrul?! Vom fi bogați, vom avea lichidități și domnul Văcăroiu va putea să ne pună impozite solide!... Și vă rog: Nu mai trageți așa În domnul Văcăroiu! Mare lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
alții peste ei, când au asemenea lichidități?!... Ce, Pacificul e Nistrul?! Vom fi bogați, vom avea lichidități și domnul Văcăroiu va putea să ne pună impozite solide!... Și vă rog: Nu mai trageți așa În domnul Văcăroiu! Mare lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Mă bizui pe voi, eu, mezinul, care, din neatenție ori din neștiință, tremurând, împiedicat, bâlbâindu-mă, amân și împing în ceață nu știu ce Hexagon. Trăiesc cum și voi ați trăit. Greșind - dar, poate, cu un fel de exactitate. De-aceea și trag nădejde că aș putea fi iertat. Mă gândesc, totuși, că până la urmă fără să știți ați găsit, găsiți și voi necunoscutele căi ale Domnului. De aceea, mă și bazez pe voi. Pe tine, albină, pe tine, Bach. Absurzi amândoi, ca
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
ivit iarăși gheara și o husă enormă cade pe tot ce-ai iubit Grăbește-te trebuie să fie un loc pe aproape roagă-te să-l găsești până nu se întunecă. LyriCola Se cumpără cutia se ține cu stânga se trage inelul ca la grenadă Se mută în dreapta se duce la gură se bea conținutul multinațional Se râgâie delicat CO2 ambalajul se-aruncă înapoi peste umăr în haznaua lumii Cu dragoste otrava își face efectul peste o sută de ani. Ai
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
pantofi zațul unei substanțe civile numite ovidiu. Ludovic al XIV-lea Ah moaște și ah majestate ros vă e tronul de ereditate V-am văzut alaiul medieval pe Sena Dumnezeu și Mecena îndestulaseră a voastră ființă Sire iluminarea vi se trage de la lingușire. Floare de măr Goală ca Suzana în baie floarea de măr pășește prin cenușa imperiului Râsul tău se varsă ca apa într-o scară de pahare Acum ar fi să fie o plimbare cu barca pe-acest căprui
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
bătea dintr-o parte tu ieșit la mal laolaltă cu animalele care zvâcnesc în herghelii //m-am oprit de prea multe ori în dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul găurit facem iubiri non stop și bordeluri tragem sare în vene urmăm indici către Dumnezeu stăm îngenunchiați ne rugăm la regi împrăștiați cu scârțâit în tibule suntem carnagii din care sarea s-a adunat Dimineațî pe RUE 302 mor tânăr în sania în care mă legeni. articulații ca
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
mai prețuiți decât sunt ei. Care sunt, totuși, mult mai rari: în vechea Grecie, la un comic sunt trei tragici; în Franța clasică, la unul, doi. E cu atât mai de bun-simț concluzia pe care Ludovic al XIV-lea o trage dintr-o discuție cu Boileau, după ce-l întrebase pe acesta care-i "dramaturgul nostru cel mai bun?". Răspunsul criticului: "Moličre, Sire." Riposta Rigăi-Soare: "Așa? N-aș fi crezut. D-ta, însă, te pricepi mai bine." - Scria Gide "Cu cât e
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
petală de trandafir Stele nebune Prin nesfârșite tăcutele bezne cosmice sunt stele nebune care străbat lumi și pustiuri stele abia pâlpâind deasupra iadului nostru cel de toate zilele și nopțile în care se-aud sorii neputinței înfrunzind Când noaptea își trage-n tăcere obloanele peste cei singuri peste inocenți victime și călăi cu vesela cruzime a revoluțiilor împrăștiind cenușa martirilor Lângă inima ta enigmatic cufundată-n muțenie se zbenguie acum fluturele de noapte nepăsător ca adevărul morții Arborele magnetic Cu o
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
groapă pe bunul nostru profesor de logică pe marginea drumului de țară silogisme fremătătoare limbarița cheița-raiului floarea focului Kafka N-a mai rămas din acea țară decât un gust de sânge în gură praful adunat în cutele hainelor vântul ce trage de limbă focul din sobă și amintirea bărcii funerare din cedru de Liban ce a purtat faraonii pe Nil sau în lumea de dincolo printre zeii nemuritori zeități cu capete de lei sau de câini al căror lătrat îl mai
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Nu s-ar fi putut închipui niciodată cocoțat pe acel candelabru imens, ancorat în niște lanțuri cu zale mai mari decât capul lui. Fusese turnat , probabil, în atelierul în care se făcuse și tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată pentru că nu putuse fi mișcat din loc după ce ieșise din mâinile faurilor. Își notase la un moment dat - în minte, evident, pentru că altfel nu avea nici pană, nici călimară și nici foi de scris - problema pentru a-i cere
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
toată seara. Ivan Mihailovici nu s-ar îmbăta nici acasă dacă Marfușca nu ar sta cu gura pe el și nu i-ar ascunde sticla pe care el știe foarte bine că a cumpărat-o, că pe drum nu a tras decât trei duște din ea, mai mult ca să se încălzească, și că acum nu mai e. încearcă întâi cu binișorul, sugerând chiar o reglare amiabilă, oficială, s-ar putea zice, a situației: "Dumneata Marfa, trebuie că ai văzut unde am
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
înălțimea sa și să-i frece ridichea. Pentru atâta lucru nu și-ar fi răcit Marfa Stanilova gura de pomană! Păi, nu s-a dus el de două ori singur-singurel la înălțimea sa știind că a venit vremea să-i tragă un perdaf, să tune și să fulgere, să-l amenințe cu gazeta de perete, cu votul de blam, cu Siberia. Ei și, i-a căzut conciul? I-a luat cineva boii de la troică? A transpirat un pic, a putut să
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
cu ditamai codrul de săpun de casă direct pe dânsa, fără să se mai ostenească a-i da jos). Se ridică în capu' oaselor, tuși discret, dar cele două femei nu-l băgară în seamă. Atâta tot că Ludmila își trăsese un capot pe ea, era același capot cam vechi, cu flori mari, decolorate, cu care umbla prin casă de când locuiau împreună și care anunța fie că se pregătește să facă duș, fie că de-abia a ieșit de sub duș, fie
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]