1,471 matches
-
croiască adică un destin În afara și uneori potrivnic celui colectiv, comun?!... Oare cum Își privește acum acest om, Iliescu, de care ne ocupăm aici din interese pur psihologice -dar și pentru că, fiind o persoană publică, o putem face! -, propriul său traiect destinal, acel „balans” necruțător care ne apare nu de puține ori În nopți de insomnie, de dureroasă singurătate psihică, Între „ce am făcut” și „ce am fi putut face”! Între posibilitate și realitate! Deoarece, această categorie a „posibilității” de care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
romanul meu de atunci dădeam două exemple: când cineva, să zicem, se Întoarce acasă, locuind la etajul unei clădiri și, uitând cheia de la poartă, strigă și ea i se aruncă; În momentul când omul nostru stă cu privirea ridicată urmărind traiectul cheii, constata autorul care am fost, atenția lui este una de acest fel, a „prezentului”: el se concentrează numai asupra acestui act simplu, viitorul sau trecutul care-i Împânzesc mintea cât e ziua de lungă - uneori și În vis! - se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la umilul dvoastră autor, este printre altele faptul că valorile pe care le-am „pipăit”, ca să zic așa, presimțit și „gustat” În anii post-puberali, În anii lungi ai labirinticei mele adolescențe, s-au dovedit rezistente, formidabil de actuale pe tot traiectul carierei mele, „verificându-se” apoi În multe și diferite situații umane sau livrești, dând legitimitate acelor „oarbe și stângace pipăiri” spirituale ale celui ce fusesem. De fapt, oferindu-mi unitate, unitatea persoanei și a modului meu de a gândi, o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În „schema”, În „linearitatea” și simbolul unui erou romanesc. Deoarece ce este În fapt un „personaj”, ca și Întreaga știință a tipologiei romanului?!... Nu este cumva Încercarea noastră de a „Înțelege”, de reducție, deci, de „schematizare” și simbolizare a unui traiect extrem de stufos și de contradictoriu, la primul, dar și la al doilea sau la al treilea nivel, al vieții unui individ, de carne și oase, prins, cum o sugeram mai sus, În „plasa luptelor, necesităților și contradicțiilor” sociale, dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și În „plasa” propriilor sale pulsiuni și contradicții, care, ele, uneori nu se mai sfârșesc și Îl pot Împinge pe omul cel mai cuminte și echilibrat În pragul a ceea ce numim cu un cuvânt grosolan și vag - nebunie?... Prin viața, traiectul unui personaj - și poate cel mai „didactic” a făcut-o așa-numitul bildungsroman dus la culme de un Thomas Hardy sau Th. Mann! -, noi Încercăm, de fapt, să Înțelegem „conținutul” acestui concept care are atâtea nume și sinonime; personajele unui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ambițioase”, de „rezistente” la prima analiză.Ă „Uimirea”, cum o spuneam, „planează” asupra acestor pagini de parcă aș fi fost o pasăre lucidă, o cucuvaie instalată În „colțul unei camere” sau, cum se speculează În unele texte de sorginte americană În legătură cu „traiectul” unui spirit care, Înainte de a părăsi total corpul de carne În care a viețuit decenii, planează deasupra lui și a micii cete de inși care contemplă cadavrul; și, cât timp mai sunt capabil să „mă uimesc”, cred a fi Încă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
uneori, chiar din blestemul cu care o neagă), nici altora. Așa încât, nu-i nici un câștig, e numai o pierdere. Nici vorbă de calcul. Pur și simplu poezia nu m-a ales. Am stat în preajma ei, i-am repetat în scurt traiectul, dar când să ajung la mine însumi drumurile s-au întunecat, instinctul a dispărut. Aș fi snob să spun că decizia, și în acest sens, al renunțării, mi-ar fi aparținut, deși știam demult cuvintele lui Rilke către un tânăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să iau în calcul posibilitatea asta. Așa cum îmi spunea un bun prieten, ocaziile ratate nu se repetă, nici în cazul meu ocazia nu s-a repetat, iar eu nu am făcut nimic să creez vreuna...! Aș fi avut un alt traiect, cu siguranță mai colorat, mai nuanțat. Invidios pe poveștile și succesele (financiare) ale lui Mircea Petean care venea la Piatra Neamț și se lăuda cu banii ridicați de la Caritas, cu care își făcea, cică, o fermă agricolă, am depus și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și grosimea blănii de samur, blana moștenită de la tata, care îl scăpase și pe el de cuțitul lui Pietraru. Gloanțele, închilozate în oase, rămaseră acolo, primejdia hemoragiilor interne dispăruse, bolnavul se putea hrăni, durerile, mai ales cele pricinuite de lungul traiect din spate până la claviculă, se potoliră încetul cu încetul. Ionel era scăpat, spre fericirea noastră și binele țării, căci abia începuse opera mare ce trebuia să săvârșească. Tot orașul și toată țara manifestă cu iubire. Regele, ținut continuu în curentul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vocația autohtonismului tradițional la Voiculescu sau Pillat, până la ceea ce am numit periheliul eminescianismului, reprezentat de Nicolae Labiș și mai ales de Nichita Stănescu, în mod paradoxal acesta fiind și momentul de apogeu al influenței catalitice". Iată, avem schițat aici un traiect al evoluției poeziei noastre contemporane, până azi, pe un fir de susținere ideatică în expresia lirică, dominat/marcat de eminescianism. Afirmația poate părea oarecum hazardată atâta vreme cât putem vorbi de mari individualități creatoare care au ilustrat modalități specifice de afirmare. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tușitul cu fumul în tine e ce poate fi mai rău, e ca strănutul pentru un înghițitor de săbii în exercițiul funcțiunii. Dacă însă te ții tare și, eventual, înghiți o dată, ca să-ți distragi atenția și să-ți mai lubrifiezi traiectul, ai cîștigat ! Poți să zici „caii popii“ fără nici o problemă și asta înseamnă că ai intrat în rîndul lumii, adică al fumătorilor adevărați. Ziua mea de școală începea cu o țigară fumată pe drumul dintre casă și școală. Aveam de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția doar Călătoria la Borsec, exagerare a calamităților unui traiect în maniera Les embarras de Paris, însă cu melancolice litografii pastorale gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revarsă a lor miroase, Și m-am lăsat pe o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a transcripției (sinteza de ARNm) de translație (sinteza de proteine la nivelul ribozomilor, în compartimentul citosolic) și îndeplinește funcții similare cu cele din celulele tuturor organismelor eucariote. Învelișul apare format din două citomembrane de circa 7 nm grosime, cu un traiect paralel, separate de un spațiu perinuclear având 10-20 nm în diametru. Membrana externă a învelișului nuclear prezintă continuitate structurală cu membrana unor profile ale reticulului endoplasmatic rugos și suprafața sa citosolică este tapisată cu ribozomi, implicați în proteosinteză. Setul de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și fascicolul spino-reticulo-talamic (cu cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă a măduvii spinării au traiecte scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
se găsește În neuronii din substanța gelatinoasă a lui Rolando (SGR), prezenți În cea mai mare parte (cea mai mare densitate) În laminele Rexed 1,2,4,5 și chiar mai profund În laminele 6-8 Rexed. Fibrele, după un scurt traiect intracornual Încrucișează linia mediană la nivelul comisurii anterioare și trec În partea opusă În cuadrantul ventro-lateral unde se organizează ca tract spino-talamic. Alte caracteristici ale NST sunt următoarele: este format din fibrele A gamma și A delta se poziționează antero-lateral
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reziduale după cordotomii de execuție ireproșabilă, etc.) În favoarea existenței și a unor fibre ipsilaterale, deși este dificil de apreciat efectele terapeutice post-secționare avînd În vedere că NST nu este singura cale mediatoare a durerii la nivel medular. NST are un traiect subtalamic care În final se divide În un grup principal de fibre ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
plonjare în real, o posedare a sensibilului și a concretului” (În discuție poezia). Despre această „plonjare în real”, dar și despre „gânduri înalte” dau seama poemele. Poetul notează, transcrie auster „formidabila aventură a zilei”, însă aici este cuprins și un traiect al ieșirii din contingent. Asemenea lui Sisif, el urcă muntele, simultan un urcuș al existenței și al creației: „Sisif pe muntele negru/ Neagră e stânca pe care o poartă / Grea e povara, greu e urcușul / Sisif și teribila-i artă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă există, se consumă în afara poemului. În spațiul poemului nu pătrund decât emoțiile purificate de o gândire cumpănită, de
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
la Antologhion conține un scurt istoric, în stil hagiografic, al cărturarilor luminați - Damaschin, Chesarie, Filaret - din centrul cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie idei legate de specificul culturii românești: în descendența culturii „romane” de Răsărit, aceasta evoluează pe un traiect distinct în cadrul civilizației europene. Progresul însuși este pentru clericul G. nu atât produsul rațiunii, cât darul providenței pentru oameni. Sunt evidente reacția antiturcească și încercarea de a-i îngloba pe români între neamurile luminate ale Europei. Tendința cărturarului este de
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
lui, imperiul său fabulos de vedenii nu are precedent în proza românească. Descentrat, excesiv împovărat de simbologie și prolix peste marginile îngăduite, Orbitor poate fi citit ca fișa clinică a unei nevroze obsesionale, ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor mistice. Nu este mai puțin adevărat că delirantul lanț înfășurat împrejurul motivului fluturelui, culminând cu nașterea din liftul suspendat și, la final, cu scena fixării electrozilor pe tâmple, este întretăiat de zona neorealismului ipostaziat fie
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
teoretic e dublat de atașamentul față de texte, ale căror semnificații secrete sunt scoase la suprafață cu vădită plăcere. Femei în fața oglinzii (1998) este o istorie subterană a romanului românesc de după 1918, reconstituită cu aplomb și fantezie, de-a lungul unui traiect al oglindirii pe care autoarea îl consideră neîntrerupt de la Liviu Rebreanu la Mircea Cărtărescu. Oglinda este declarată a fi mai mult decât o simplă metaforă: ea restituie, odată cu lumea captată, și privirea auctorială, inocentă ori resemnată, care o contemplă. SCRIERI
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
comportamentelor. Învățarea însăși are fundamente organice care se transmit ereditar. El nu a opus „învățarea” și „dezvoltarea” precum psihopedagogii europeni. Cu toate acestea, s-a ferit să explice legea pregătirii în termeni fiziologici. El a introdus conceptul de unitate de traiect (conduction unit) care nu are o semnificație fiziologică limpede. S-a încăpățânat să enunțe legea în termeni „pur psihologici” care estompează caracterul natural al legii. Thorndike pare să nu fi realizat pe deplin valoarea științifică a descoperirii sale decât după
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pare să nu fi realizat pe deplin valoarea științifică a descoperirii sale decât după anul 1930. În 1913 s-a preocupat doar de circumstanțele în care cel care învață tinde să fie satisfăcut sau nesatisfăcut: 1. Dacă o unitate de traiect (nervos) este pregătită să conducă (un impuls), atunci transmisia are loc în mod satisfăcător, acțiunea nefiind alterată de nimic. 2. Pentru unitatea de traiect, pregătită să conducă impulsul, netransmiterea este supărătoare și provoacă o reacție, aceasta apărând în mod natural
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care cel care învață tinde să fie satisfăcut sau nesatisfăcut: 1. Dacă o unitate de traiect (nervos) este pregătită să conducă (un impuls), atunci transmisia are loc în mod satisfăcător, acțiunea nefiind alterată de nimic. 2. Pentru unitatea de traiect, pregătită să conducă impulsul, netransmiterea este supărătoare și provoacă o reacție, aceasta apărând în mod natural ca urmare a stării de insatisfacție. 3. Dacă o unitate de traiect este nepregătită să conducă, atunci va fi forțată să o efectueze, conducerea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în mod satisfăcător, acțiunea nefiind alterată de nimic. 2. Pentru unitatea de traiect, pregătită să conducă impulsul, netransmiterea este supărătoare și provoacă o reacție, aceasta apărând în mod natural ca urmare a stării de insatisfacție. 3. Dacă o unitate de traiect este nepregătită să conducă, atunci va fi forțată să o efectueze, conducerea producând astfel o stare de insatisfacție (Thorndike, 1913, vol. I, p. 128). Totuși, ce sunt „unitățile de traiect”? Până în 1930, Thorndike pare să se fi referit la neuroni
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]