1,760 matches
-
prevederilor prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN Anexa 1 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CENTRULUI DE STUDII TRANSILVANE Articolul 1 Centrul de studii transilvane se organizează și va funcționa în cadrul Fundației culturale române. Articolul 2 Obiectul de activitate a Centrului de studii transilvane este realizarea de studii privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României. Centrul de studii transilvane va organiza și realiza orice fel de activități concordante cu obiectul sau de activitate de genul: organizare de manifestări științifice
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
studii transilvane se organizează și va funcționa în cadrul Fundației culturale române. Articolul 2 Obiectul de activitate a Centrului de studii transilvane este realizarea de studii privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României. Centrul de studii transilvane va organiza și realiza orice fel de activități concordante cu obiectul sau de activitate de genul: organizare de manifestări științifice, editare de carte, ziare și reviste, reeditare de lucrări, în limba română și în limbi străine, reluarea tipăririi revistei "Revue
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
reviste, reeditare de lucrări, în limba română și în limbi străine, reluarea tipăririi revistei "Revue de Transylvanie", colaborări cu oameni de știința și cultura din România și străinătate, conferințe în țara și str��inătate etc. Articolul 3 Centrul de studii transilvane nu are personalitate juridică. El va fi condus de un consiliu științific, numit de președintele Fundației culturale române. Din consiliul științific, vor putea face parte oameni de știința, cultura, personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
juridică. El va fi condus de un consiliu științific, numit de președintele Fundației culturale române. Din consiliul științific, vor putea face parte oameni de știința, cultura, personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
de președintele Fundației culturale române. Din consiliul științific, vor putea face parte oameni de știința, cultura, personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul Centrului de studii transilvane va fi și președintele Consiliului științific. Articolul 5 Structura și organizarea Centrului de studii transilvane sînt în competența conducerii
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul Centrului de studii transilvane va fi și președintele Consiliului științific. Articolul 5 Structura și organizarea Centrului de studii transilvane sînt în competența conducerii Fundației culturale române. -------------------
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul Centrului de studii transilvane va fi și președintele Consiliului științific. Articolul 5 Structura și organizarea Centrului de studii transilvane sînt în competența conducerii Fundației culturale române. -------------------
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se suplimentează numărul de posturi aprobat pentru Centrul de Studii Transilvane, prin Hotărîrea Guvernului nr. 548/1991, cu un post de președinte executiv, care se echivalează cu funcția de director al Fundației Culturale Române. Articolul 2 Cheltuielile de personal necesare pentru postul suplimentat se acoperă din venituri proprii. PRIM-MINISTRU THEODOR
HOTĂRÎREA nr. 98 din 25 februarie 1992 privind completarea numărului de posturi ale Centrului de Studii Transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108425_a_109754]
-
Turzii gesturi cu genți, insipide evidențele pînă la spaima prăpastiei peisaj, văi văioage mobilier de transport și nu te deplasezi în spațiu și deloc în sistem, constantele tot înțelesul și toată autoritatea, concretețea arta în tot tămbălăul, dealuri sărace pămîntul transilvan Ioan Alexandru, halta Ploscoș dificile amănunte de gîște, oi, unu-doi miei, cerul modificat economic a ridicat ochii la cer în zi de lucru, luni de Valea Florilor, forma continuității în spațiu biserica pe ridicătură, pridvor crucile, cimitir pe coastă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
externe habsburgic era totuși foarte preocupat de influența românilor în Transilvania și urmărea cu atenție aceste relații. El înțelegea atracția pe care o putea exercita regatul independent al României asupra populației românești din Imperiul Habsburgic. Pînă în 1914, conducerea națională transilvană a adoptat un program bazat în special pe o atitudine defensivă și, asemeni opoziției croate, nu a apelat la mijloace revoluționare, ci la cele legale, pentru atingerea țelurilor ei. Obiectivele majore erau revenirea la situația politică din perioada cînd Transilvania
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentanții sîrbi și slovaci. Nu s-au realizat prea multe. Practic, presiunea asupra naționalităților a devenit și mai intensă. Între timp, intelectualii erau la fel de activi atît în sfera culturală cît și în cea politică. În 1861 a fost înființată Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), al cărei scop era sprijinirea educării românilor și a apariției publicațiilor în limba română. Primul ei președinte a fost Șaguna, iar programul a fost formulat de Barițiu. Organizația oferea burse, publica manuale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română, beneficia, la fel ca națiunea română, de statutul de "tolerată". Cu acest edict
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și Dietei transilvane solicitau drepturi civile pentru cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe teritoriul Transilvaniei, ca descendenți ai romanilor (episcopul Klein este creditat de către K. Hitchins [1987, p. 40] ca avansând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să se prezinte pentru a da seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative - în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman - Micu-Klein a convocat un sobor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conștiinței naționale la românii transilvăneni Sursa: elaborare proprie după D. Prodan (1984) și L. Blaga (1995) În general, acțiunile Școlii Ardelene rămân încastrate paradigmei naționale, aceea de promovare a drepturilor "națiunii" române (definită în sens elitist, ulterior popular) în cadrul politicii transilvane (și imperiale), fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale - independența și unificarea - au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semnătura lui Ioan V. Rusu. În Ardeal, în ciuda faptului că Școala Ardeleană a dat startul educației în spirit militantist național, evoluția literaturii didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum a fost cazul volumelor redactate de August Treboniu Laurian, care a publicat în Moldova Elemente de istorie și biografii, o versiune pentru clasa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului Ungariei și a Imperiului Habsburgic, îngreunând integrarea într-o schemă unitară a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești. După cum se va vedea în continuare, discursul istoriografic vehiculat în manualele școlare prezintă ceea ce poate fi numită o viziune regățeană asupra istoriei românilor, istoria Transilvaniei ocupând un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
articol de Mayk din "Sudvesnkan de la Malmo", Suedia. 44. Biblioteca regală din Stockholm și Jorgen Weinbull, Prezentare scurtă a istoriei Suediei. 45. George Cristea, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc, secolele XVII-XX, Filiala Cluj a Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, 2007. 46. Ioan și Luiza Popa, Românii, Basarabia și Transnistraia, Fundația Europeană Titulescu, 2009. 47. Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei. 48. Nicolae Iorga, Un ofițer român în oastea lui Carol al XII-lea, 1912. 49. Arhiva M.A.E., Arhiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]