3,642 matches
-
relatările exprimă de fapt emoții (Wigren, 1994), am ales totuși să mă concentrez doar asupra aspectelor dificile ale vieții expuse de intervievații noștri, pornind de la premisa că cele vor furniza exemple mai clare. Din moment ce fiecare dintre noi a cunoscut anumite traume pe parcursul vieții, iar dificultăți au apărut în destinele tuturor, am decis să acord atenție aspectelor formale ale descrierilor unor asemenea momente. Pornind de la cercetarea de care am vorbit mai sus, ca și de la alte studii (Biber și Finegan, 1989; Ochs
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ethnography? Methodological exploration. London: Routledge & Kegan Paul. Hartley, L.L. & Jensen, P.L. (1991), Narrative and procedural discourse after closed head injury. Brain Injury, 5, 267-285. Heilbrun, C.G. (1989), Writing a woman’s life. New York: Ballantine. Heizner, Z. (1994), The rhetoric of trauma. Unpublished doctoral dissertation, Hebrew University, Jerusalem. Herman, J.L. (1992), Trauma and recovery, New York: Basic Books. Hermans, H.J.M., Rijks, T.I., Harry, J.G. & Kempen, H.J.G. (1993), Imaginal dialogue in the self: Theory and method. Journal of Personality, 61(2), 207-236. Herven, V.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
P.L. (1991), Narrative and procedural discourse after closed head injury. Brain Injury, 5, 267-285. Heilbrun, C.G. (1989), Writing a woman’s life. New York: Ballantine. Heizner, Z. (1994), The rhetoric of trauma. Unpublished doctoral dissertation, Hebrew University, Jerusalem. Herman, J.L. (1992), Trauma and recovery, New York: Basic Books. Hermans, H.J.M., Rijks, T.I., Harry, J.G. & Kempen, H.J.G. (1993), Imaginal dialogue in the self: Theory and method. Journal of Personality, 61(2), 207-236. Herven, V.W. (1997), Resources for narrative psychology: Guide and annoted bibliography
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Narrative means to therapeutic ends. New York: Norton. Widdershoven, G.A.M. (1993), The story of life: Hermeneutic perspectives on the relationship between narrative and life history. Narrative Study of Lives, 1, 1-20. Wigren, J. (1994), Narrative completion in the treatment of trauma. Psychotherapy, 31 (3), 415-423. Wiersma, J. (1988), The press release: Symbolic communication in life history interviewing. Journal of Personality, 56 (1), 205-238. Wiersman, H. & Lieblich, A. (1992), Individuation in a collective community. In S. C. Feinstein (Ed.), Adolescent Psychiatry: Developmental and
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Methodological exploration, Routledge & Kegan Paul, Londra. Hartley, L.L., Jensen, P.L. (1991), „Narrative and procedural discourse after closed head injury”, Brain Injury, 5, pp. 267-285. Heilbrun, C.G. (1989), Writing a woman’s life, Ballantine, New York. Heizner, Z. (1994), The rhetoric of trauma, teză de doctorat nepublicată, Hebrew University, Ierusalim. Herman, J.L. (1992), Trauma and recovery, Basic Books, New York. Hermans, H.J.M., Rijks, T.I., Harry, J.G., Kempen, H.J.G. (1993), „Imaginal dialogue in the self: Theory and method”, Journal of Personality, 61 (2), pp. 207-236
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Narrative and procedural discourse after closed head injury”, Brain Injury, 5, pp. 267-285. Heilbrun, C.G. (1989), Writing a woman’s life, Ballantine, New York. Heizner, Z. (1994), The rhetoric of trauma, teză de doctorat nepublicată, Hebrew University, Ierusalim. Herman, J.L. (1992), Trauma and recovery, Basic Books, New York. Hermans, H.J.M., Rijks, T.I., Harry, J.G., Kempen, H.J.G. (1993), „Imaginal dialogue in the self: Theory and method”, Journal of Personality, 61 (2), pp. 207-236. Hevern, V.W. (1997), Resources for narrative psychology: Guide and annoted
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
interviewing”, Journal of Personality, 56 (1), pp. 205-238. Wiseman, H., Lieblich, A. (1992), „Individuation in a collective community”, în S.C. Feinstein (ed.), Adolescent Psychiatry: Developmental and Clinical Studies, 18, pp. 156-179. Wigren, J. (1994), „Narrative completion in the treatment of trauma”, Psychotherapy, 31 (3), pp. 415-423. Woolf, V. (1957), A room of one’s own, Harcourt Brace Jovanovich, New York (ediția originală: 1929). Yin, B.K. (1957), Case study reasearch design and methods, Sage, Newbury Park, CA. Zigler, E., Valentine, J. (eds) (1979
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Strategy, 1972) sau Alfred Thayer Mahan (The Influence of Sea Power Upon History, 1890) au aplicat mediului maritim principiile lui Clausewitz și Jomini, dezvoltând o așa-numită strategie globală (grand strategy). În același timp, În primele decenii ale secolului XX, trauma primului război mondial și suferințele generalizate ale războiului de uzură au condus la reformularea unor principii operaționale terestre. Britancii J.F.C. Fuller și Basil H. Liddell Hart au teoretizat o „strategie indirectă”1, metodă ce avea să fie adoptată, dezvoltată și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
natura sa, este deci un proces care implică Întreaga societate și care poate presupune metode extrem de diverse. Printre acestea se numără, În general, programele de sprijin economic și educațional, cooperarea pentru dezvoltare și sprijinul psihosocial pentru diminuarea și Îndepărtarea efectelor traumelor. Lor li se adaugă ajutorul structural, adică sprijinul pentru organizarea de alegeri libere, pentru crearea și consolidarea statului de drept și a societății civile, precum și pentru protejarea drepturilor fundamentale. În literatura dedicată subiectului, din perspectiva ONU, consolidarea este considerată o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
admis, în 1908, bursier, la Iași, al Liceului Internat, încheind mai apoi, strălucit, în fruntea promoției. Sensibil, iscoditor, generos, capabil de prietenii de durată (cu Ionel Teodoreanu și Stejar Ionescu, colegi de clasă și de scris), nu e scutit de traumele unei vieți sinuoase; chemat din Școala Militară direct în tranșee - „calificat” telegrafist pe frontul Oituz-Târgu-Ocna-Cașin -, își vede tipărită întâia poezie în ziarul „România”, în februarie 1918. Student la Facultatea de Drept din Iași, obținea licența într-un singur an (în
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența vitală a durerii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
va mai putea recunoaște și nici nu va fi recunoscut de ea. În aceasta constă și problema exilului. Exilul este criza identității sufletești, morale, spirituale, religioase, culturale și sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală a persoanelor implicate În scenariul analizat. Orice prejudiciu, ca acțiune psihologică, este finalizat prin niște efecte. Acestea vizează ambele persoane aflate În conflict și sunt psihologice, morale și sociale, imediate sau la distanță, În timp. Orice prejudiciu este o traumă emoțional-afectivă și morală pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ani a născut o fetiță, care în prezent are 18 ani și locuiește la o mătușă din partea mamei... urmează Școala de Arte și Meserii „Nichita Stănescu”. În perioada celor 10 ani de căsnicie, din cauza certurilor avute cu soțul infidel, a traumelor din trecutul ei etc., inculpata începe să bea, la început mai puțin, pentru ca apoi, în timp, să devină dependentă: „Mi-a ajuns cuțitul la os, nu mai puteam rezista...”. Tot în această perioadă are loc a doua tentativă de sinucidere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și-a irosit viața. Profilul psihologic: - nivel slab empatic (capacitate redusă de a se transpune în stările și trăirile celuilalt - interlocutorului); - neechilibrată afectiv - temperament coleric; - nivel mediu spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la actul criminal, o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi cu zi a deținutelor, pentru a se evalua diferitele alternative pe care acestea le-au avut la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
personalității traumatizate, care de astă dată este a unei femei. Ioana Olaru, traducătoare de engleză, sau Ana Maria își recapitulează eșecurile chiar într-un spital psihiatric, în prezența unui medic, nici el foarte ferm moralmente. Fiind vorba de o femeie, traumele țin mai ales de viața sentimentală ca reflex al vieții sociale, de imposibilitatea comunicării cu partenerul confiscat de mediocritatea adaptabilă (soțul Justin, trimis profesor într-un sat, este realmente înhățat de fiica popii și de mama acesteia, procesul de fericită
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
ultime și definitive deziluzii: „dar simt că pretutindeni sunt departe”. A fost remarcată la C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
sociale, modelul ecologic și modelul antropologic. Două dintre ele par a fi dominante, modelul medical și modelul social, celelalte două fiind combinații sau nuanțe ale acestora. Viziunea medicală consideră dizabilitățile ca fiind o problemă a persoanei, cauzată direct de boală, traumă sau altă stare de sănătate, care necesită o îngrijire medicală, oferită ca tratament individual sau de către profesioniști. Managementul dizabilităților are ca scop vindecarea, ameliorarea sau adaptarea și schimbarea comportamentului individului. Principala critică adusă acestui model se referă la faptul că
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
boli ale arterelor), diferite substanțe toxice și medicamentoase. În multe cazuri, accidentul vascular hemoragic survine brutal în plină stare de sănătate aparentă. Declanșarea hemoragiei cerebrale poate fi cauzată de oboseala fizică, dar mai frecvent de starea de stres intens, de traume afective, supărări și de tensiune emoțională (Mateescu, 2006). HERNIE (< fr. hernie, cf. lat. hernia) - Proeminența sau ieșirea unui viscer, prin orificiu normal sau accidental, format în pereții cu rezistență scăzută ai cavității care îl conțin. Cele mai reprezentative tipuri de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
au deturnat un avion al companiei Southern Airways, ducându-l În Cuba, ofensați de faptul că li se oferiseră daune totale de douăzeci și cinci de dolari. În 1972: Primarul Roman Gribbs a susținut că Detroitul se schimbase. Orașul Își revenise după trauma revoltelor din ’67. Prin urmare, nu mai avea de gând să candideze pentru Încă un mandat. A apărut un nou candidat, bărbatul care avea să devină primul primar afro-american al orașului: Coleman A. Young. Iar eu am Împlinit doisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la mine și am văzut că nu erau dezgustate. În seara aceea m-am distrat În bazin. Și totul mi-a prins bine - Într-un fel. A fost terapeutic. Înăuntrul lui Hermaphroditus clocoteau tensiuni vechi, Încercând să-și găsească soluția. Traumele din vestiar se ștergeau. Rușinea de a avea un corp diferit de alte corpuri trecea. Senzația de monstru se stingea. Și, o dată cu rușinea și cu ura de sine, se mai vindeca o rană. Hermaphroditus Începea să uite de Obiectul Obscur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]