1,115 matches
-
licuricii și de depărtate stelele. Ne-am oprit în fața unui eleșteu artificial, unul din acele bazine în care agricultorii cresc pește. Am amuțit acolo toți trei. Cine știe ce minuni se urzeau atunci printre lotușii cu frunzele strânse, în apa aceea fără tresărire, în care se oglindeau zborurile boabelor de aur? Mă scuturam mereu, pentru că preajma noastră se prefăcuse în basm, și omul tânăr din mine, omul ceasului aceluia de amăgiri, se lăsa adormit le sfințenia și irealul prezenței noastre în fața acestui eleșteu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sau mai târziu. A doua verificare, și mult mai serioasă, a fost cu privire la însăși viața și tinerețea mea. Trebuie să spun că aproape m-am înspăimîntat când, surprinzând o dată pe Jenia pe jumătate goală în cameră, n-am avut nici o tresărire și am privit-o ca pe un obiect oarecare. Am gândit mult în noaptea aceea, întrebîndu-mă dacă nu cumva dragostea mea prea mare pentru Maitreyi și șocul atât de aspru al despărțirii, și solitudinea n-au contribuit să mă neutralizeze
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâna întreagă inertă, ca de ghips. "Vous préferez qu'on s'occupe de vous?" Îl strânse cu putere. "Voulez-vous qu'on vous donne du chloroforme?" Își imobiliză din nou mâna și și-o păstră așa, fără nici cea mai mică tresărire, ascultând ultimele întrebări: "Etes-vous Jesus-Christ? Voulez-vous jouer du piano? Ce matin, avez-vous bu du champagne?"' Acea noapte, toți cu paharele de șampanie în mână, înconjurîndu-i și strigîndu-le cu o tristă, mediocră lipsă de pudoare care îi surprinse pe amîndoi: "Pînă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acasă, după zidul de frunză și floare albastră și ciclamă, în cea mai vară-nevară a viețucii mele și-a anului 1983. Trăiam într-un amestec dulce-acru de fericire și de nefericire. (Proustofilă cum sînt, vișina metisă e madlena mea.) O tresărire de fericire văzînd o vrabie dînd din aripi, cu căpșorul scufundat în ligheanul de tablă de la pompa din curte; o tresărire de nefericire că Iordan îmi lipsea și cum îmi mai lipsea! Aflasem de cancer, dar parte din mine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Trăiam într-un amestec dulce-acru de fericire și de nefericire. (Proustofilă cum sînt, vișina metisă e madlena mea.) O tresărire de fericire văzînd o vrabie dînd din aripi, cu căpșorul scufundat în ligheanul de tablă de la pompa din curte; o tresărire de nefericire că Iordan îmi lipsea și cum îmi mai lipsea! Aflasem de cancer, dar parte din mine mai spera că-i va trece. Nu eram pregătită nici pentru boala, nici pentru moartea lui. Greșeam. Lui Sebastian, dintr-o eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că exact acolo, peste drum de casa lor, un stâlp de telegraf căzuse și terciuise un Land Rover în care se aflaseră două personaje ale unui roman care se scria singur. Descuie, deschise poarta și atunci îl văzu... Avu o tresărire. Stătea întins pe burtă, cu fața în apă, ca și cum ar fi vrut să o înghită pe toată în urma unui acces teribil de sete. Era desculț, iar pantalonii fuseseră suflecați într-o încercare ciudată de a proteja numai manșetele. Lăsă geanta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
până la pământ, apoi merse liniștit în debara și se așeză pe geamantanul cu bani. Își trase jobenul pe ochi și surâse. Bărbatul se zbătu în somn, iar pieptul i se umplu de sudoare... În camera alăturată, laptopul avu o scurtă tresărire, iar pe ecranul negru apăru sigla windows. După câteva secunde, desktopul oferi imaginea unui lac de munte în care se reflectau nori albi și pufoși, o fotografie pe care o făcuse chiar scriitorul cu mai mulți ani în urmă, într-
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
masa anonimă a femeilor ce se Înghesuiau smerite Într-un unghi Întunecos al bisericii. Poate că doliul ce purta sau voalul, tras pe față până la ochi, m-au făcut să notez imediat o prezență misterioasă, ce mi-a dat o tresărire bruscă În corp, o furnicătură ciudată așa cum simte vânătorul când stă la pândă În boschet, așteptând să apară prada; el nu știe ce fel de pradă, dar este Îndrăgostit deja de clipa când aceasta va apare și atunci, de emoție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
exacerbare instinctivă a intuiției că vitalitatea extremă pe care o voi putea atinge vreodată se consuma chiar În acea clipă; nu se știe de ce, dar mi se oprea respirația de Încordarea cu care urmăream palpitul ochilor, pândind cea mai imperceptibilă tresărire sau umbră ce ar fi traversat imponderabilul câmp magnetic. Nu ne interesa deloc corpurile noastre, iată ceea ce era esențial, ne renegam În partea auxiliară, ce nu putea fi transformată În fluidul văzului. Este straniu că experiența noastră se Împlinea Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sufletul rătăcit primprejur și-l auzi cum zburdă Încă poznaș, alergând după fluturii colorați. Îl aștepți cu răbdare, te apropii de el cu gura Înmiresmată, Îl ademenești cu promisiuni din povești, până când se prinde-n capcana pieptului tău. Ai o tresărire necontrolată, ca și cum ceva viu ar fi intrat Înăuntrul corpului, simți că ți se Întâmplă un lucru nemaipomenit, dar nu crezi că ești tu acela; te uiți În jur cu stupoare, aștepți un semn să te-ncredințezi că n-ai visat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar de Miron Iuga le era frică. Va fi deci cuminte să meargă Pravilă după-prânz să raporteze bătrânului cum au lucrat și ce le-a poruncit conașul Grigoriță, să fie dânșii la adăpost de orice vină. Miron Iuga avu o tresărire când auzi de intervenția fiului său. Aprobă, însă, ce-a poruncit Grigore, observând doar că asta nu înseamnă încetarea cercetărilor și repetând că hoții trebuiesc descoperiți... Seara, după cină, bătrânul Iuga zise: ― Aș vrea să-ți vorbesc ceva, Grigoriță, într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Se așeză simplu pe marginea patului, uitîndu-se cum Titu punea două lemne în sobă, cum întorcea cheia în broască... De-abia când el îi luă capul în mâini și o sărută pe buze mai apăsat ca altă dată, avu o tresărire și murmură cu o imputare șovăitoare: ― De ce-ai încuiat ușa? Întrebarea însă rămase suspendată în aerul îmbîcsit de tutun. Titu alunecase în genunchi la picioarele ei, și-și ascunsese obrajii în poala ei, încolăcindu-i și mîngîindu-i șoldurile cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mult trebuia sa întoarcă vizita unei prietene, a ieșit repede și... Nu se uita deloc la Titu, care ascultase fără a înțelege vorbele, și se lipise tot mai strâns de ea, auzindu-i bătăile inimii din ce în ce mai clar, simțindu-i uneori tresăririle trupului. Apoi, deodată, Tanța se întrerupse, năpădită parcă de o frică mare, și se ridică murmurînd: ― Acuma însă trebuie să plec... Lasă-mă, te rog, Titule drag! Unde mi-ai pus haina ? Titu Herdelea se spăimântă. Îl durea numai închipuirea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prezența ei în odăița năclăită de fumul țigărilor. În clipa aceasta tot rostul și toată înțelepciunea lumii se aflau pentru dânsul în verdele cald al ochilor ei, în glasul blând și șoptit care picura cuvinte misterioase, în corpul fierbinte, cu tresăriri speriate. Desperat că ar putea-o pierde, îi aținu calea, o îmbrățișă și, scufundîndu-și privirea în ochii ei, îngînă răgușit: ― Nu se poate să pleci... așa... Îi fu rușine de ce a spus, dar ea, parc-ar fi fost un ecou
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dar își opri dorința, ca nu cumva să tragă a rău sau să o sperie mai mult. Ieșind, făcu mai slab: ― Rămâneți sănătoși! În fața postului de jandarmi era căruța cu doi căluți a lui Lupu Chirițoiu. Învățătorul întrebă cu o tresărire: ― Încotro, moș Lupule? ― Nu știu, dom' Nică! răspunse bătrânul. Mi-au poruncit dumnealor să viu cu căruța și cu merinde pentru cai și a trebuit să viu! Plutonierul Boiangiu îl aștepta în curte și-l primi cu o mutră de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în același loc, cu mâna repetând mereu același gest, cu ochii pierduți după cei plecați, murmurând mereu, parcă fără voia ei, în neștire: ― Pe mâine... pe mâine... Zări pe Dumitru, pe care nu-l observase până atunci, și avu o tresărire de spaimă, ca în fața unui dușman de moarte. Murmurul i se stinse, dar surâsul îi rămase atârnat pe buze, ca o amintire din alte vremuri. 6 ― Cine-i?... Cine-i acolo?... Cine bate? ― Fii bun, Leonte, și scoală nițel, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
știe. Găsești acolo pe primar. Te rog, puiule, ca să scăpăm și de formalitatea asta!... Dar știi, scurt, fără multă ceremonie. Și atâta e prea mult pentru niște tîlhari!... Să nu uitați pe cei executați adineaori la primărie! Grigore avu o tresărire, parcă și-ar fi adus aminte de ceva foarte important. Zise repede către Titu: ― Aș fi vrut să fiu și eu la înmormîntarea țăranilor, dar nu mă simt deloc capabil acuma... Vrei dumneata să te duci în locul meu? ― Desigur! răspunse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai merge pe o frânghie și dedesubt se cască abisul. Dacă privești în jos, spre abis, te va privi, la rândul lui, și atunci ești pierdut. Cosmina își termină de desenat dragonul, scrise dedesubt „gând“, apoi, căutând zadar nic o tresărire pe chipul bolnavului, completă : „gândul morții“. „Zgomotele trasează frontiere. Poți spune, de pildă, că tăcerea înseamnă absența oricărui zgomot. Dar nu poți spune că zgomotul înseamnă absența oricărei tăceri. Să zicem că smârcurile acoperă smocurile de iarbă. Înseamnă asta absența
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atunci când o văzuse, se străduise să se ridice, proptindu-se în mâini. Îl lăsă să-și revină, până ce respirația i se liniști. Dădu pătura la o parte, dezgolindu-i gleznele. Îi masă degetele și apăsă pe tălpi, căutându-i vreo tresărire pe chip. — Nu ești convins ? îl întrebă. El o privi cu seriozitate, de parcă ar fi înțeles. Gândind mult... răspunse, cu dificultate. — Trebuie să începi să mergi, spuse ea, acoperindu-l cu pătura. Ți s-au subțiat gleznele, trebuie să dai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
odihnească. — Nema... spuse Ologu. Ne-au pierdut... — Poate ți s-a părut doar, spuse Coltuc. Sau poate veneau, dar nu după noi... — Ba după noi veneau, chirtocule ! i-o tăie Costică. I-am văzut bine, ce-s chior ? Dar, văzând tresărirea bătrânului, tăcu. Înseamnă că voiau numa’ să ne pună pe fugă... adăugă Coltuc. De ce să se încurce cu unii ca noi... ? — Om fi și noi buni la ceva... cugetă Costică. Tu ești mai nou pe-aici, habar n-ai ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
timp acolo Încât a devenit un fel de birou pentru tine! Mda, categoric știu ce vrei să zici. Așa e și pentru noi, nu-i așa, Bette? Chicoti și Începu să bea, părând ușurată că rezolvase misterul. Sammy avu o tresărire când Îmi auzi numele, dar nu-și luă ochii de pe fața Elisei, ca și cum i-ar fi fost fizic imposibil să-și abată privirea. Trecură zece secunde bune până când Își Întoarse Încet capul și se uită la mine. Zâmbetul care urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ca rezultat al intruziunilor frecvente. Persoanele cu SSPT tind să fie hipervigilente (D4) întotdeauna în căutare de semne ale unui potențial pericol , trăsătură care se observă adesea pe parcursul interviului clinic. Ultimul simptom legat de excitația crescută este răspunsul exagerat de tresărire (D5). Acesta se caracterizează nu numai printr-o excitație fiziologică exacerbată față de stimuli, ci și prin incapacitatea de obișnuire cu prezența repetată a stimulului respectiv. Diagnosticul de SSPT necesită prezența a două dintre aceste simptome de hiperexcitație. DSM-IV impune condiția
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se căuta să se înlăture multiplele componente ale unui popor și ale tradițiilor sale, și pentru a susține construirea unei unități simplificate. COMPROMISUL SAU REZISTENȚA Influența catolică este cel mai adesea înțeleasă ca o ofensivă creatoare de rezistență și de tresăriri de dezangajare. Istoriografia medievală românească, văzută prin interpretările patriotice ale secolelor XIX-XX, este cel mai adesea fondată în mod implicit pe ipoteza unei adeziuni naturale la o instituție și la o spiritualitate ortodoxe. Premisele relației care opune catolicismul și ortodoxia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
an un excedent de două miliarde de dolari. Practic, influența economică a refuzului clauzei este neînsemnată. Valoarea clauzei se ridică la 300 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din totalul exporturilor românești. Izolarea simbolică este esențială. Ceaușescu miza pe o tresărire a națiunii. Or, această națiune nu-1 urmează nici în proiectele sale grandioase de reorganizare a peisajului și nici în mobilizarea sa naționalistă antimaghiară. Speranțele într-o mutație transnațională înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condamnate și anulate fără echivoc. Trebuie lichidate consecințele acestor acorduri și dictate". Aplauze îndelungate. Se scandează "Ceaușescu și poporul", atunci cînd șeful statului afirmă: Numai proprietatea socialistă a întregului popor poate asigura viitorul socialist și comunist al României". În ciuda acestei tresăriri patriotice, de pe la sfîrșitul lunii octombrie circula din nou un mesaj care exprima din nou insistența în subminarea șefului statului de către adversari. Un număr de membri ai partidului regrupați într-un Front al Salvării Naționale adresează un apel delegaților la Congres
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]