3,105 matches
-
care explica necesitatea ca România să dobândească, cât mai curând independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu, nefiind luate în considerare, se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le ajuta. El învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
riscurile unei acțiuni pripite cu conștiința deplinei responsabilități, au încercat încă o dată să justifice în fața puterilor garante legitimitatea acțiunilor românești, să evidențieze răspunderea deplină a Turciei, pentru declanșarea stării de război. Pe această linie, se situează nota ministrului de externe trimisă agenților diplomatici români, spre a fi înmânată reprezentanților politici ai puterilor la 1/13 mai 1877. Pentru evitarea proclamării imediate a independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
financiare.46 Revista Beiträge zur Philosophie des deutschen Idealismus, unde publica Frege, i-a cerut să facă modificări în text, iar cunoscuta editură Reclam din Leipzig a condiționat tipărirea de punerea în fața textului a unei introduceri scrise de Russell. Introducerea, trimisă editurii în primăvara anului 1920, după discuțiile asupra manuscrisului pe care Wittgenstein le-a avut cu Russell în decembrie 1919, la Haga, a fost socotită de primul inacceptabilă. Urmarea a fost că Wittgenstein a renunțat să se mai intereseze de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentanții orașelor. Se materializau în acest fel, după o jumătate de secol, prevederile din Magna Charta cu privire la "participarea parlamentară". Au fost convocați câte doi cavaleri din fiecare comitat (shire) și doi deputați din fiecare oraș și district, printr-un înscris trimis nu șerifului, ci direct orașului. Tot în acest an Henric al III-lea va impune, pentru prima dată, în scrisoarea căte Capitlul de York, trimiterea a doi canonici "dintre cei mai avizați", cu puteri nelimitate 228. Eduard I exprima aceeași
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări (Sfatul de obște) se desfășurau sub semnul domniilor fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
anual, "pentru a discuta chestiunile obștești, a administra justiția, a lua la cunoștință propunerile regești, când există acestea" (§10) și sub rezerva aprobării de către împărat a tot ce se dezbate 810. Convocarea se făcea, de regulă, la octavale, prin scrisori trimise tuturor stărilor din principat Dietei și era atributul împăratului. Scrisorile de convocare erau transmise prin intermediul Guberniului. Dar la începutul acestei perioade suveranul a cedat guvernatorului și Consiliului său dreptul de convocare a Dietei, condiționat de aprobarea sa imediată. Din anul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui divin în morți se lasă/ până-n străfund sudoarea unui mit.// Chiar Maica mea odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor furate/ chilia și ceaslovul nedeschis.// Trage-ți pe trup cămășile de frig/ și potrivește ochiul în afară/ cu àur de sfânt ce înconjoară/ mormântul cald din care plâng
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1978, pp. 78-81. Chi lo crederebbe? Mă la più bella, più aperta, più radicale difesa della poesia ermetica ce l'ha lasciata îl Leopardi. Mă anche îl Foscolo, "Parliamo dell'ermetismo", Primato, 8, 15 iunie 1940. 96 Într-o epistola trimisă în data de 10 iulie 1931 de la Imperia prietenului Salvatore Pugliatti poetul afirmă în legătură cu unul dintre cei mai asidui colaboratori ai publicației ' La Voce', Giovanni Boine: Am fost cu Enzo (Misefari) să vizităm mormântul lui Giovanni Boine: treizeci de ani
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
triste, miserabile, da vero caduto; e non ți scrivo nulla di questi miei ultimi giorni per non amareggiarti. Io non ho, al solito, che residui di amarezza e vorrei che almeno i poeți fossero capaci di amore, di serenità, scrisoare trimisă lui Pugliatti, 25 noiembrie 1931; apoi epistola din 31 decembrie 1931, Pugliatti-Quasimodo, op. cît., p. 41 și p. 43. 235 Se venisse la fine sarebbe una soluzione, idem, p. 66. 236 Curzia Ferrari, op. cît., p. 97. 237 Idem, p.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1877-1880) și din manuscrise; Volumul VI Publicistică din Timpul (1880) și din manuscrise; Volumul VII Publicistică din Timpul (1881) și din manuscrise; Volumul VIII Publicistică din periodica (1882-1889) și din manuscrise; Volumul IX Traduceri; Volumul X Fragmentarium; Volumul XI Corespondență trimisă și primită; Documentar. Bibliografie critică Intertext/Intertextualitate și alte noțiuni Autor Lucrare Indice de noțiuni teoretice BARTHES Roland (1970) S/Z, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Tel Quel". * lexia. BARTHES Roland [1964] (2006 a) Eseuri critice, traducere de Iolanda VASILIU
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Cartea debutului. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 31, p. 7-8. Despre Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea (1698). SOROHAN, Elvira. Din corespondența lui I.D. Sîrbu. În: Jurnalul literar, 9, febr. 1998, nr. 1-2, p. 2. Un set de scrisori trimise anglistului sucevean Liviu Martinescu (1984-1988). SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a lui I.D. Sîrbu (IV). În: Jurnalul literar, 9, ian. 1998, nr. 1-2, p. 4. SOROHAN, Elvira. Recitindu-l pe Vianu. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 28, p. 4-6. SOROHAN
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu trimisul Mitropolit al aceștii de Dumnezeu mântuite Eparhii a Uggrovlahiei, Kyr Anthim Ivirianul, pentru toată creștineasca lui turmă și mai ales pentru cinstita ciată a cucearnicii voaste Preoții, nu trebuiaște să cearce pricina, pentru ce acum întâi au vrut să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
germanilor sudeți, avea o viziune rezonabilă: "El accepta indivizibilitatea teritoriului cehoslovac și reglementarea situației sudeților, în cadrul constituției Cehoslovace" [6, p. 152]. Ulterior, și-a schimbat opiniile și a militat pentru înglobarea Cehoslovaciei în statul german [6, p. 144]. Guvernanții britanici, trimiși să ajungă la o înțelegere în plan general cu Germania, declarau că ei nu au nicio obligație față de Cehoslovacia [6, p. 187]. Chamberlain scria: "Am abandonat orice gânduri de a le da garanții Cehoslovaciei sau Franței în legătură cu obligațiile ei față de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
niciodată cel real. Apoi ele trebuie trimise la laborator și asta depinde de locul unde filmezi. Dacă filmezi într-o țară occidentală, le dai imediat, de la o zi la alta, dar dacă filmezi în Cecenia sau în Iugoslavia, ele trebuie trimise o dată pe săptămână și atunci nici nu știi ce va ieși. Îți dă un fel de beție a jucătorului, mizezi că vizual o să iasă bine. Care este senzația pe care o aveți atunci când urmăriți materialul brut, comparativ cu ceea ce ați
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
raportul lunii iunie vine în sprijinul celor afirmate de noi referitor la slabul apetit comunist al tinerilor locului: „...în această comisie electorală județeană nu au intrat nici P.S.D.-ul și nici P.N.L. ul Tătărăscu (subl.ns.)”. În continuare, urmează pâra trimisă „centrului” pentru a se coase la dosar în perspectiva viitoarelor procese politice ce vor fi intentate unor cetățeni cu alte convingeri decât cele comuniste: „...cu această ocazie ținem să semnalăm că aceste două organizații de tineret nu ne-au dat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dosar - unicat, am descoperit cu surprindere o informație foarte importantă și anume aceea că în orașul Vaslui exista la data de 14 decembrie 1917 un „Post Antiaerian”, care, printr-o adresă secretă emisă de Comisia Mixtă de Rechiziții Vaslui și trimisă primăriei Oșești, cerea ca „...într-un eventual caz de evacuare să ni se aloce din comuna dv. 162 de boi de jug”. Sigur că o formă de subminare de către dușmani a economiei, atâta cât mai rămăsese, a fost și moneda
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zile, pe 25 septembrie 1940, primarul a emis o decizie prin care declară „terminate complect” toate străzile din Vaslui supuse modernizării prin pavare cu bolovani de râu, așa că cererea comunității evreiești a fost onorată, după cum se arată și în adresa trimisă primăriei de către „Serviciul Technic”, condus pe atunci de arhitectul D.D.Iulian. După cum spuneam, legile anti semite au fost aplicate și în Vaslui în sensul purtării obligatorii a stelei galbene cusute pe pieptul hainelor, a confiscării aparatelor de radio, a interzicerii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
urmare, reputatul jurist și scriitor a primit în luna august a anului 1942 un plan de cultură care-l obliga să semene 8 hectare cu grâu, deoarece în scriptele Camerei Agricole apărea cu 49 ha. de pământ. Într-un memoriu trimis acestei instituții, Râșcanu vine cu unele explicații: „...subsemnatul Dr. Theodor Râșcanu, proprietar agricultor, domiciliat la proprietatea mea din com. Buhăești-Vaslui am onoarea a vă expune situația exactă a proprietății mele dela gara Buhăești (...)”. În continuarea memoriului, acesta face și un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
notele informative” era șeful de post, dar nu trebuie uitat că acesta mai avea în subordine pe atunci și un ajutor dar și 1-2 militari în termen la această armă bașca informatorii „benevoli”. Pe 4 aprilie 1948, într-o informare trimisă Sectorului de Jandarmi Vaslui, șefului postului puncta următoarele: „...deținem informații că majoritatea populației din Portari Deal, Mijloc și Fundătura manifestă mari nemulțumiri în ceea ce privește plata strajei pe anul 1947 întrucât după banu vechi nestabilizat, li se cerea câte 60.000 de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
data de 13 septembrie 1944, generalul Aldea semna circulara nr.6613, în baza adresei nr.1008332/8 septembrie 1944, emisă de șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul de corp de armată adjutant, Gheorghe Mihail (18871982), ce apoi fusese trimisă tuturor instituțiilor din subordine. În aceasta, Aldea explica modul dar și necesitatea folosirii forței de muncă în interesul reconstrucției țării prin înlăturarea efectelor bombardamentelor aeriene. Iată ce se cerea în această adresă: „...pentru lucrările de curățare și ridicare a dărâmăturilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
foamete, 1946, precum și pe parcursul câtorva luni din 1947. Faptul că Bârladul nu a fost distrus de bombardamentele aviației sovietice ci mai mult de luptele de stradă care s-au dat aici, reiese și din adresa nr.1074/21 noiembrie 1944, trimisă Ministerului de Interne, Direcțiunea Generală a Administrației, de către Primăria urbei. În câteva rânduri, Bontaș îi informa pe cei de la București de situația reală a distrugerilor, astfel: „...Domnule Ministru, la ordinul Dv. circular nr.18392/3 noiembrie 1944, avem onoarea a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
necesare acestor două căsătorii”. Cu legile pământene, de data asta, în mână, primarul decidea următoarele: „...rugăm a li se pune în vedere că Primăria îi scutește de taxele cuvenite comunei și să prezinte actele necesare efectuărei căsătoriilor”. Datorită unei adrese trimise primăriei hușene de către Muzeul Regional al Basarabiei, Chișinău la data de 4 mai 1940, prin care directorul acestei instituții, I. Lepși, voia să știe dacă în oraș sau în județ există vreun muzeu, am aflat (din rezoluția primarului) că Hușul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acestei Primării, fără plată (subl.ns.)”. Urându-i la final „Sănătate!”, primarul l-a însărcinat pe aprodul primăriei de a duce degrabă acest mesaj lămuritor avarului Copilovici. Pe data de 20 mai 1940, sub numărul 1813, primăria Huși înregistra cererea trimisă Ministerului Apărării Naționale de către femeia Elena Gentimir, domiciliată n Huși, str. Dobrina, nr.27, document ce fusese returnat primăriei pentru a fi rezolvat, conform legilor în vigoare. Aceasta aducea la cunoștința ministrului că soțul său, Nicolae Gentimir, „...este din nou
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și lipsiți de scrupule. În acest context extrem de primejdios, Direcțiunea Generală a Drumurilor din Ministerul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor, înființase la Huși „Secția a III-a” ce avea ca scop modernizarea drumului Crasna-Huși. În adresa nr.6/6 februarie 1940, trimisă primăriei, am găsit scrise următoarele: „...avem onoarea a vă face cunoscut că pe Șoseaua Națională nr.6 Crasna-Huși se execută lucrări din ordin militar (subl.ns.) și lucrările se execută cu bani”. Folosindu-se de ordinul Ministerului de Interne nr.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]