1,393 matches
-
Însă acesta găsise în sfârșit locul potrivit și foarte hotărât începu să găurească lemnul vechi. Cu fălcile pline îi spuse Pendulei: — Nu-mi pasă de regele tău bătrân și nepăsător! și intră tot mai adânc în lemn. Și uite așa, trufia este trâmbița căderii ! rosti în concluzie Cartea de Proverbe. Votul gâzelor Eugenia Juncu Într-o minunată zi de primavară, când cerul era albastru și norii pufoși ca vata de zahăr, un cărăbuș micuț și negru se urca grăbit pe un
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
înghețată de ianuarie, cu nori albi diafani, cu muntele Soracte acoperit de zăpadă -, durerea neputincioasă provocată de moartea prietenului nevinovat se transformă în alarmă. Un senator strigase în Curie: „Tatius Sabinus și-a pregătit conspirația fiindcă a fost inspirat de trufia Agrippinei și de violența fiului ei, Nero. Suntem la un pas de războiul civil“. Îngrozitoarea acuzație se răspândi în tot orașul. Înainte de sfârșitul acelei scurte zile de iarnă, au înțeles că erau pierduți. Fără nici o explicație, Agrippina îl trimise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
este chiar sufletul tău. Peste voi se așază, cupolă perfectă, albastrul unui cer de iarnă, căci sus, În tării, unde soarele arde, frigul veșnic pândește cu osânda iernii pe oricare ar cuteza să Îl Înfrunte. Cu foc sau blasfemie și trufie. Deocamdată, Dumnezeu te ocrotește chiar dacă, spre seară, mama ta, decăzută din visul acesta frumos, va constata că paltonul tău a fost dat la Întors și că cealaltă parte, iscusit ascunsă sub căptușeală, e roasă de timp și de molii, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
singură. Pe stradă se sprijinea de brațul meu, avea o apariție impunătoare și neîndemânatică, eram înduioșat când o vedeam reflectată într-o vitrină. Mă înduioșa comportamentul ei, încăpățânarea care nu o părăsea niciodată. Pe un corp atât de transformat, toată trufia aceea era într-adevăr caraghioasă. Vroia să-mi demostreze că se descurca foarte bine și singură, așa că ducea o viață mult mai agitată decât aceea pe care situația ei i-o impunea. Își alegea hainele cu grijă, niciodată în magazinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cea a lui Dante, divină comedie. [Recitind acestea, când mă reapuc să scriu, îmi dau seama, ca cititor al meu însumi, de deplorabilul efect pe care-l va avea acest refuz al meu de a fi iertat. E oarecum o trufie luciferică și aproape satanică, e ceva ce nu concordă cu acel „iartă nouă datoriile noastre, precum și noi iertăm datornicilor noștri“. Căci dacă-i vom ierta pe datornicii noștri, de ce să nu ne ierte și cei cărora le suntem îndatorați? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe fundalul de ruine al Hanovrei și pe care astăzi îl consider una dintre personalitățile uitate, m-a speriat la începutul anilor ‘50 cu patosul național. Tot ceea ce mirosea a națiune, mie îmi puțea. Micile pedanterii democratice erau respinse cu trufie. Indiferent ce ofertă politică se făcea, eu eram împotrivă. Ceea ce mi s-a predicat, în materie de concepții social-democrat, în orizontul de 950 de metri al unei mine de sare părea să fi fost înghițit de pământ. Numai pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
legii astea ciudate a respirației, a înmulțirii și a morții față de Marele Haos, care acoperă tot. Dacă ai schimba întreaga lume vie pe un microb proporția s-ar păstra. Nemărginirea morții e atît de mare încît no poate egala decît trufia viului.” „-E o putere uriașă”-îi răspund. „-Mă gîndesc la forța de a ignora și bagateliza moartea. Așa ca stoicii ce pretindeau că ea nici nu există.” Doctorul rîde: „-Vor fi fost, probabil niște tipi sănătoși într-o perioadă cu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ei de-a dreptul stranie, nu atât de orgolioasă pe cât pare și nici chiar atât de trăsnită încât să nu fie și împlinită. S-ar putea întreba ce-a apucat-o, ce este orgoliul ăsta care seamănă prea mult cu trufia, nu știe să fi avut până acum asemenea dorințe ce izbucnesc dintr-odată în clipele despre care toți ar putea spune că sunt cele mai nepotrivite. Dar nici clipele nu sunt nepotrivite și nici trufie nu e, oricât de măcinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care seamănă prea mult cu trufia, nu știe să fi avut până acum asemenea dorințe ce izbucnesc dintr-odată în clipele despre care toți ar putea spune că sunt cele mai nepotrivite. Dar nici clipele nu sunt nepotrivite și nici trufie nu e, oricât de măcinată de orgoliu ar fi fost întreaga ei viață, dar și asta se poate explica. În fond, nu i s-a întâmplat nimic deosebit, s-ar putea zice. Toți oamenii au trecut prin câte ceva, mulți vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Am putea să ne imaginăm că plutim, chiar dacă apele nu sunt bune, cum s-a spus, iar câte se întâmplă în jurul nostru se întâmplă și cu noi, în învălmășeală și simultaneitate, încât n-am mai fi în stare să despărțim trufia, invidia, mânia, nepăsarea, trândăvia, risipa și zgârcenia, lăcomia și desfrânarea, care nici măcar nu pot să se arate în deplinătatea lor caricaturală, pentru că nu sunt decât umbre și urme și se amestecă și trec din una într-alta. Încât ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
e teamă să mă întorc prea devreme acasă. Mi-e teamă să nu m-aștepte vreunul din ăia care vor să mă dea afară din apartament. Nu e stupid că mi-e teamă? De parcă teama ar fi mai puternică decât trufia și mânia și tot restul, înaintez printre ele și abia le mai văd, în mine și-n afara mea, pentru că teama abia mă mai lasă să văd că plutesc - nici nu-mi imaginez măcar - printre ele, chiar dacă apele nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de mult aici? M-am mutat în el pe la începutul anilor ’60 - aproape imediat după ruptura cu familia Winshaw. Parțial ca să scap de supravegherea poliției, după cum am spus: dar am avut și motive mai importante. După atâția ani, îngustimea, insularitatea, trufia meschină a vieții de provincie deveniseră insuportabile pentru un bărbat cu temperamentul meu. A, dar tot spațiul ăsta era altfel atunci: avea un pic de stil, înainte de a se muta în el agenții imobiliari și consultanții de management. Era boem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de soiuri rele, din țări înapoiate, pentru a făuri din ei, în București, la "Ștefan Gheorghiu" și în alte academii din acestea, mameluci ai Cauzei. Ai Cauzei de culoarea epilepsiei, în care el credea cu tărie și, pe care, în trufia lui nemăsurată, se pregătea să o slujească neabătut și pe un timp mai îndelungat decât viețuiesc țestoasele marine. Soitarii Cauzei, căliții mameluci (activiști, sindicaliști, teroriști) trebuia să rupă nasul Occidentului, să tragă de urechi Europa, Asia, America, să apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
așa că, din spirit promiscuu, pe care se zice că îl practică arabii, puse pariu că ar putea să le facă pe toate să simtă cum li se înnoadă mațele, numai văzându-i dârzenia lui care stătea năstrușnică și nedomolită în trufia ei, mai ceva decât la priapici. Kalimera! salută Waldemar pe grecește, glumind, astfel: să știi că am un apetiti erotiki fenomenal. Nici Zorba grecul nu se poate pune cu mine! Mușcându-și buza de jos, amuzată de aroganța lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-mi afla identitatea -, Însă nici unul cu presimțirea a ceea ce avea să urmeze, că ne vom cunoaște mai tîrziu, ciudate Întîmplări ale vieții, În chiar casa mătușii ei, al cărei chiriaș aveam să fiu. Dar acestea-s căile sorții, Întotdeauna necunoscute. Trufia În care se Învăluise nu mai exista. Nu mai semăna cu cea de atunci, purta o ciudată umilință dincolo de Înfrîngere sau victorie, ce părea În același timp dominație protectoare, căreia Încercam să mă sustrag, dar pe care nu Îndrăzneam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
conferă o putere extraordinară, o încarcă de energii misterioase ce persistă în timp, provocând stări de transă, trăiri mistice. Credința și fervoarea celui ce a modelat și a turnat statuia în urmă cu secole își are drept pandant orgoliul și trufia unui sculptor din lumea contemporană. Naivei Bianca, fericită de a fi prototipul Fecioarei îi corespunde o femeie modernă, emancipata și rafinata Chiara Fornantini. În paralel cu restaurarea statuii ce trebuie salvată de atmosfera distrugătoare (la propriu) a Veneției, cititorul reface
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
-naintat, primește decorații și reprezintă azi pe monarhul pe care l-a trădat ieri înaintea altor principi. A-și călca jurământul a devenit în România un titlu de înaintare. Plebea de sus, slugarnică cătră cei mari, de neomenoasă cruzime si trufie cu clasele de jos, esploatează poziția ei oficială în interesul ci privat. Un meschin egoism, o lăcomie de câștig ca orice mijloace, lipsa de buna-credință în afacerile publice și în cele private, fățărnicia și amăgirea ca busolă a presei, iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea. Cinismul a degenerat în trufie și lipsă de pudoare. În suta întîia după Christos, adecă 500 de ani după moartea întemeiatorului, cinismul devenise un fel de predicațiune morală, însoțită în mod ostentativ de barbă lungă, păr lung, haine neîngrijite ș. a. m. d. De aci înainte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
școlilor prin care am trecut, moralizat cu grijă și persuasiune, fiindcă eram un elev bine pregătit și reînviam în conștiința pedagogilor mei principii care cu cei buni (considerați că toți ar fi fost buni!) erau pe stinse. Tinerețea e o trufie, rareori o valoare. Cel puțin în cazul meu. Trufia mi-a apărut in conștiință într-o zi când am citit în Platon următoarea afirmație: Dacă moartea ar fi sfârșitul a tot, cei mai în câștig ar fi ticăloșii, moartea i-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
persuasiune, fiindcă eram un elev bine pregătit și reînviam în conștiința pedagogilor mei principii care cu cei buni (considerați că toți ar fi fost buni!) erau pe stinse. Tinerețea e o trufie, rareori o valoare. Cel puțin în cazul meu. Trufia mi-a apărut in conștiință într-o zi când am citit în Platon următoarea afirmație: Dacă moartea ar fi sfârșitul a tot, cei mai în câștig ar fi ticăloșii, moartea i-ar elibera și de trup și de suflet și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca un erou dostoievskian că dacă Dumnezeu nu există totul ne este permis, dimpotrivă, simțeam o jubilațiune liniștită că sânt liber de credință și nici un imbold de a săvârși ceva nepermis nu mă ispitea. Mai târziu, citind filozofi care aveau trufia de a demonstra existența lui Dumnezeu pe cale rațională, ba chiar de a pune oarecare ordine în viața noastră afectivă, precum Mendeleev în elemente, mă pufnea rîsul: cum să demonstrez ceea ce nu se poate demonstra? Omul e astăzi pedepsit pentru curiozitatea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care la opt și jumătate seara se întorcea acasă. Duminicile sau sărbătorile mergeam în vizite, cu mama, sau primeam la noi... Vreo urmă de regret, de melancolie pe chipul lui? Nici una... Tocmai în perioada aceea începea să crească în mine trufia de care am pomenit. Mama a început să-mi devină străină și în același timp glasul meu spart și orgolios de adolescent care îl disprețuia pe Platon a început să se audă tare în casă. "Și tu ce crezi, mamă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nostru. Rămâneau așa cum îi făcuse mă-sa, greu de explicat cum, dacă ar fi să-i idealizez puțin și să spun cum i-ar fi plăcut lui Rousseau, rămăseseră adică oameni naturali, cu fondul primar nealterat. În minte, cultura născuse trufie, ei erau niște animale. Cu tot ceea ce au animalele în bine și în rău, frumusețea corpului pe care le-o dădea tinerețea, mugetul când apărea dorința, iar constrângerile, adică învățătura și câteva noțiuni morale elementare, le acceptau fără probleme, cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
într-o paralizie, înțepenit și cu ochiul minții contemplîndu-i chipul trufaș, așa cum îmi apăruse în ziua când o revăzusem în fața universității. Da, îmi aminteam de ce mi se păruse atunci că de fapt era o fată urâtă, apăruse pe chipul ei trufia, care o făcea să nu mai semene cu o căprioară, ei da, parcă îmi spunea, cum am putut să mă leg de tine, care nici măcar nu mă iubeai, a trebuit eu să mă uit la tine ca să mă vezi și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de limpezimea de cristal a lecțiilor mele, de unde deduceam că până atunci obiectul logicii li se păruse plicticos și superfluu. XII Până într-o zi, când mă căută la școală Căprioara. Era tăcută ca și în ziua revederii noastre, dar trufia îi dispăruse, fără să mai fie însă căprioara de altădată. Am întrebat-o ce s-a întîmplat. Mi-a răspuns încercînd să mimeze nedumerirea: că de ce am plecat atunci și m-am purtat așa de urât cu ea? Am tăcut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]